*-DE
O-INTRO- ROGER LAMBELIN
£<U: DUCERE
oa pete dim mart a dit a,
DITURA- LIBERTATEA
STIE+-r025
ȘI ORAS
TIPARUL
PROTOCOALELE“ ÎNŢELEPŢILOR SIONULUI
TRADUSE DIRECT DIN RUSEŞTE ÎN FRANŢUZEŞTE ŞI PRECE- DATE DE O INTRODUCERE DE
ROGER LAMBELIN 5
zi ROMÂNEȘTE DE „ION L MOȚA
| STUDENT
DUCEREA E URMATĂ DE COMENTARII ŞI ANEXE DE DOI DISTINŞI CUNOSCĂTORI ROMÂNI i „Al CHESTIUNII OVREEŞTI
CU O SCRISOARE CÂTRE ROMÂNI A LUI ROGER LAMBELIN
..
ORĂȘTIE TIPARUL i TURA eu Deac 7 sia: Pb 100028,
SUMAR.
Dedicaţie e se 5 ERE, Se eimie tao da ea ge e Către Români“ a D-lui Ro-
Cuvânt înainte: -Scrisoarea »
ger Lambelin, în original şi traducere .. . . - -- V-XV. |
Prolaja autorilor români + e e e e 9 si e e. e
întroducere (de R. Lambelin) = . . < o o. - . - 10 Textul celor 24 Protocoale, însoţite de comentarii . . « 35-20
- Li a . Lă . Lă
încheiere... o o. e e..e Apendice sos o e a ceizieit ee d Anexă? dia odă e a eee cafe
îndice alfabetic . . < . o. . o... . . ....
Pentru un sumar detailat, a se vedea indicele alfabetic dela sfârşitul cărţii.
. Li Lă s-o i 25 i Li DE Pi i 225 |
Autorii acestei ediţii româneşti a „PROTOCOALELOR",
închină cu recunoştinţă lucrarea lor
" STUDENȚIMII ROMÂNE
care prin mişcarea-i generoasă din anii 1922— 1923, ne-a trezit la
realitatea provenită din „slăbiciunea, neprevederea şi venalitatea noastrâ“!), şi a ştiut să transmită tuiaror straturilor poporului
'omân focul sacru al luptei fără preget împotriva Jidanilor cu-
tropitori.
*) Vezi Costache Negri, ci : : br rile noastre“, din 1913, pag, 59. et lori d istoria 'Evri Okio te:
it n i
Cuvânt înainte. — Scrisoarea către Români a D-lui Roger Lambelin. —
Aulorul ediției franceze a „Protocoalelor* şi al întroducerii care le precedează, D-l Roger Lambelin,!) un. distins şi apreciat cunoscător îrancez al chestiunii ovreești mondiale, ne-a onorat
trimijându-ne, pe lângă binevoitoarea-i încuviințare de traducere în româneşte a acestei lucrări a D-Sale, c scrisoare „câtre Ro-
mânii conştienţi de primejdia jidovească“, pe care o publicăm “ alăturat în original şi iraducere, cu nădejdea că i-se va da cu-
-venila atenţiune, “singurul lucru care-va puteă conslitui dovada de sinceră recunoştinţă şi caldă mulțumire ce o datorăm Acesti) prieten şi îndrumător al nostru.
. “ 42 IT) Autor de numeroase studii şi lucrări francoze privitoare 1a chestiu- "nea Oretaseie Cităm câteva: „Le râgne israel chez les Anglo-Saxons* ; aL'Egypte et DAnglelerre* ; studii publicate în „Revue Hebdomadaire“; „L'Int- perialisme israel“ (în pregătire); etc.
X ROUMHAINS i a enie du PEril ui.
. Î.. e“ apte pu-
: chapitre de la „France Julv
iu pi cai pati —— Edouard ial POI da angoissant eri Gralariie et p recul p
-conqut 'Europe par les Îiebreux.
pai cai se lisaiti — le. Semitisme se croit
âr de A Victoire“. Ce ne sont plus les proceda de
congutte des Huns et des Vandales. Mais. les prises
[ nsequent plus session sont plus durables et par co s e unei „A Pinvasion bruyanie a succede Penva-*
hissement. silencieuX, progressif, lent. “Plus de Dor armees annonţant leur arrivee par des cris, m
individualites separtes s'agregeant peu d peu en petils .
s, se mettant ă betat sporadique, prenant pOsses- eat cclat de toutes les places, de toutes les fonc- fions Gun pays, depuis les plus basses jusqu aux Plus dlevees. Au lieu attaquer tEurope en face, les Semi- fes Pont attaquce d revers; ils tont tournee. Dans les environs de Wilna, ce Vagina Judeorum se sont orga- nises des-exodes qui ont occupe PAllemagne, franchi les Vosges et conquis la France*.) :
Le grand €crivain nationaliste est mort sans avoir vu la fin de la guerre mondiale qui a decuple la puis- sance d'isratl, €tendant demesurement son champ d'ac- fion, exaltant son orgueil de race, devoilant ses ambi- țions imperialistes.
1) La France juive, tome |, p. 8.
CĂTRE ROMÂNII conştienţi de primejdia jidovească,
————
În primul capitol al operei sale „Lu France juive“ — publicată înainte cu treizeci şi opt de ani, — Eduard Drumont scotea un îngrijorător strigăt de alarmă şi pre- vedea apropiata cucerire a Europei de către Ovrei.
„Astăzi — spunea el — Semitismul se crede sigur de isbândă“. Nu mai e însă vorba de mijloacele de cu- cerire ale Hunilor și Vandalilor. Dar acapararea pose-
siunii e cu mult mai trainică şi prin urmare mai pri- „mejdioasă. „Năvălirii viforoase i-a urmat,invazia tăcută,
crescândă, înceată. Nu hoarde înarmate, care-şi anunță . sosirea prin strigăte, ci individualităţi separate, împreu- nându-se cu încetul în nici cete, răzleţite, luând în stă- pânire fără zgomot toate locurile, toate funcțiunile unei țări, dela cele mai' mici până la cele mai înalte. In loc de a atacă Europa în faţă, Semiţii au atacat-o pe la spate; ei au încunjurat-o. În împrejurimile Wilnei, această Vagina Judeorum, Sau organizat emigrările în massă, care au ocupat Germania, au răsbit prin munții Vosgi, şi au cucerit Franța“.:) SA 0
" Marele scriitor naţionalist a murit fără ca să ajungă a vedeă sfârşitul marelui război mondial, care a înzecit puterea lui Izrael, întinzându-i peste măsură câmpul de activitate, înfierbântându-i trufia de rasă, desvelindu-i ambițiunile imperialiste.
?) Vezi „La France jaive“, vol î, pag. 8.
————
IL ! + dans toule son sri jui, arait maintenan PET, Le pi a chrâtienne est menacee jusgi orreur. La CI dans son trăfonds '"ance înternationale forces conjugutes, de ia Fine nsives d'Israel. sf 1chevisme Ont prepare, les O 2 mandat bi IUL vo ca juif de Palestine, 0u, sous E a vouverne sans contrâle sir Sles grouperents iei 2. fangible de Punion de log ei cot iei ca (ot âpars sur la surface sali șă niial, plus puis- Ie. symbole i ui SUpOgOU Le des Nations, laguelle n'en elui de A pr fs e poa “organe secondaire, camoufle d Lusage dun public naij. tii : i La puissance juive zu za e pe a 05 de (0 ] 'elle a dissocite ei „SOWIEisec . al Ss yues le gouvernement brifanaique de M. Lloyd George i 5, cea gi e ia de lord Reading en qualite de i roi id Indes, la mission de sir Stuari Samuel en Pologne, tant “Epcutres fails de diverses grandeurs. II ne semble pas que les premiers. minisires, successeurs du zii Gallois*, -aieni notablement modifie ceite politique. ” Washington, Israil ma rien perdu de Pempire qui exergait el de Vaudace qu'il montrait au temps du pte- sident Woodrow Wilson, flangue du banquier Jacob Schiff et du rabbin Stephen Wise. En France, ses în- /iuences sur le Gouvernemenț, le Parlemeni, la Presse, "la Bourse ne sont pas, helas!, en decroissance. Les in-
filtrations_judeo-germaniques menacaient de submerger
entierement Titalie, Quand Mussolini S'empara du pou-
voir, sous Toeil bienveillant du Souverain, II est encore | malais€ de discerner dans quelle mesure le Chef. du
Jascisme pourra reagir, en vue de 'emancipation na- „Honale de son pays.
Herbert Samuel, est .
comme en temoienent la declaration Balfour,
„IX
Primejdia jidănească apare acum în toată grozăvia
ei. Civilizaţia creştină e ameninţată până în temelii. Puterile împreunate ale finanţei internaţionale şi ale bolșevismului, au pregătit ofensivele lui Izrael. Regatul jidovesc al Palestinei, în care, sub mandatul englez, stăpâneşte fără control sir Herbert Samuel, e semnul tangibil al unirii tuturor grupărilor de Ovrei risipite pe suprafața globului, şi acesta e de-asemenea simbolul unui supra-guvernământ mondial, mai puternic decât a- cela al Societăţii Naţiunilor, care nu e. decât un organ secundar al acestuia, camuflat pe seama unui public naiv. „ Puterea jidovească e stăpâna absolută a Rusiei, pe care a disociat-o şi a „sovietizat“-o. Ea influență după vederile ei guvernul englez al lui Lloyd George, după cum 0. dovedesc declaraţia Baliour, numirea lordului Reading ca vice-rege al Indiilor, misiunea lui sir Stuart Samuel în Polonia :) şi atâtea alte fapte de diferită în- semnătate. Şi nu se observă ca prim-miniştri: cari au ur- mat după „Galul şiret“, să fi schimbat mult această 'po- litică. La Washington, Izrael n'a pierdut nimic din stă-
„pânirea ce-o exercita şi din îndrăzneala pe care o arăta -
pe timpul preşedintelui Woodrow Wilson,.care era veș- nic încunjurat de bancherul lacob Schiti şi de rabinul Stephen Wise. In Franţa, înrâurirea sa asupra guvernului, a Parlamentului, a presei, a bursei, nu sunt, durere, în descreştere. Infiltrațiunile judeo-germanice amenințau cu prăbuşirea desăvârşită Italia, când Mussolini cuceri pu- terea sub ochiul binevoitor al Suveranului. E încă greu de prevăzut în ce măsură va putea reacționa şeful Fas- cismului în vederea desrobirii naţionale a ţării sale.
În Austria, în Polonia, situaţia e gravă pentru pa- trioți*). Societatea Naţiunilor nu le acordă scutul său,
*) Vezi Introducerea. (Bota traă)
*) Totuși guvernul polonez a accepiat, acum de curând, principlul aumeras clausus, introdus prin lege. Vezi pag. 138-139. Mota
Sa
țion est grave pour
ua ] loene, N sil a Şt “des Nations maccorde son pa
les patrioies- ci le relăvement economique, Que Si les irement favorises.
a question Juive, Ț as Laborder | “1 ne mappartieni Dee uraniei Vous en comprenez ie et vous agissez de votre mieux Gupres ] publics,. Our țâcher
, '0Î7S . iesi poz fa ! administratives vous pei AIE
Pta E si atant plus redoutable, qu'elle he contre une tab Da E utelle "'imane pas d'une
[ s d'une seu d GE pier E categorie Pintrus et quelle fut encouragee si.
„on suscitee de PExterieur. dese " Vous mPavez pd, oublie pattitude, que priren i Ş 1878, d gard, LES Ci e A ieri s Di a Beaconsfield, ilS, “inocrerent abusivement Gans vo GiTes SE alei irea en faveur des uifs, SOUS pretexte dexi- ger „Que les nationaux de toules les puissances, COm- mercanis Ou auires, fussent îrailes en Roumanie, sans distinction de religion, sur le pied une parfaite egalite 5 Formule ctrange et pharisaique, Qui, SUS couvert de proteciion de la liberie religieuse, pretendait donner aux > Hebrer* droit de cite. Ce mest pas contre la religion i mais contre la race juive que les Aryens- ont ă se de- fendre. * că: d Et vous Savez aussi que les clauses concernant les A minorităs ethniques, inseres dans le traite qui Servil >
Pepilogue ă la guerre mondiale, mont ete imaginees ji mă la requcte des Juifs, pour leur permetire de devenir un Etat, dans les Etats ou leurs groupemenis sont G'une certaine densiie. anconiiizur Daia
Helas! en votre beau pays, les Israclites ont es-.
„Saime et multiplie dans deffrayantes proportions. Dans.
XI
nu le sprijinește refacerea economică, decât în cazul că interesele lui Izrael sunt favorizate pe faţă.
Nu-mi aparține mie să expun aci chestiunea jido-
_vească din România: Voi îi înțelegeți întreaga gravitate
şi acţionaţi cum puteţi mai bine pe lângă puterile pu- -
„blice, pentru a face să -Obțineţi măsurile legislative şi
administrative, care să vă îngădue a lupta împotriva unei cutzopiri. cu atât mai înfricoșate, cu cât nu vine dintro singură direcţie, nu emană dela o singură categorie de nechemaţi, şi e încurajată, dacă nu chiar stârnită, din
“străinătate. .
N'aţi uitat, de sigur, atitudinea ce au luat-o, la 1878, față de voi, Statele semnatare ale tratatului din Berlin. La cererea lui Disraeli lord Beaconsfield:), ele “se a- mestecară cu volnicie în afacerile voastre interne. Ele in- terveniră în favoarea “Jidanilor, sub pretextul de a cere ca „naţionalii tuturor Stateror, negustori sau alții, să fie trataţi în România, fără distincție de religiune, pe picior
„de desăvârşită egalitate“. Formulă stranie şi fariseică, prin care, sub vălul protecțiunii libertăţii religioase, se
pretindea acordarea dreptului de cetăţenie Ovreilor5. Nu impotriva religiunii, ci împotriva rasei jidăneşti trebue să se apere Arienii. ; |
Mai ştiţi de-asemenea că acele clauze privitoare la 2) Beniomin:Disraeli, (1804—1881), devenit la 1876 lord Beacons-
field şi baron dei Hughenden, a fost un cunoscut om politic englez,
Jidan de origine şi sentimente, ajuns prim-ministru al Angliei în mai multe rânduri (Și la 1878), sub regina Victoria, pe care Eu proclamă „Impărăteasă a Indiilor“. Om de talent politic şi literar (a scris și nu- meroase romane), a rămas credincios rasei lui jidovești și intereselor infame ale acesteia. Constitue o tipică dovadă de judaizare a politicei engleze. zi n PE | . (Bots trad) 3) Atunci s'a găsit însă un Parlament român la înălțimea timpu- rilor, care a respins acest „volnic amestec în treburile noastre lăuntrice“ — cum zice Lambelin, — făurind articolul '7 din Constituţie, care n'a fost
"desființat de străinătatea amenințătoare a lui Disraeli, ci de epigonii
din Adunările noastre Constituante dela 1923. : (Rota trad.)
5
SA ferres, Sans. mpares des ierres, se sol UL, de leurs'bras; dans
ŢI aenes, ÎIS ap (e ot bien entendu, Ie e industrie et du commerce. is sont Mai/€* --* dernieres statistiques que
les villes i s IIS dominent, au bari s020 et fai oai dire Que, depuis $ i re progression de Pinvasion S'esi cnc 0 4 Ir0is pe 1920, par exemple, on comatail d Jassy i ete a ourdhui 59. 4
"Que dire des sală vie. intelleciueile : en MO
Gerta că maumerus clausus, que les Putila e | răussissent d. imposer Qux Etats-Unis, n aboutissail pas n Roumanie, vous ăuriez bientât une ecrasante majorite d carrizres liberales: medecins,
zifs dans toutes les ecins, Erin professears, avocats, etc., et c'en serait Jai 3 ref delai de votre culture, de volre nationalite memel
e, qui depasse vos frontiăres, celle de la conservation sociale ei de la civilisati
Dans celle campagne, vous avez. comme guide: avises des compatriotes de grande valeur, tels que M „Emile Vasiliu, auteur d'un ouvrage documente, bien: €l, guent dans ses exposăs statistigues: „Situaţia demogi fică a României“, les professeurs Cuza, Paulescu, Șurn leanu, Cătuneanu, et Cautres personnaliles courageuses Vous avez aussi Pavântoge, que je vous envie, de vivr sous un regime monarchique, dont le principe meme est une Scuvegarde contre les abus de la democratie,-mer de la Ploutocratie. ai,
A Ceux qui ne comprendraient fe eh pas encore les me ariei g les dangers de binvasion. juive, il importe de eter la gravite. Dans ce but, la di/fusion des P10
XI
minoritățile etnice, introduse în tratatul care a servit de epilog războiului mondial, mau fost născocite decât la „cererea Jidanilor, pentru a le îngădul să devină un Stat în Statele în care grupările lor au o oarecare desime. Din nenorocire, în frumoasa voastră țară Izraeliţii au roit şi s'au înmulțit în proporţii îngrozitoare. La țară au pus mâna pe pământuri, fără ca să aibă de gând bine 'nţeles, să. le lucreze cu braţele lor; în oraşe sunt stăpânii industriei şi ai comerțului. Au pus stăpânire pe barou. Ultimele statistici pe care le posed, datează din 1920, şi aflu acum că, de trei ani încoace, progresiunea invaziei a mai crescut încă. În 1920, de pildă, erau la laşi 17 advocaţi jidani; astăzi sunt 59. E „Ce să mai spun despre liceele şi Universitățile care sunt isvoarele vieţii voastre intelectuale? Dacă revendica-
„sea ioarte- modestă a lui numerus clausus, pe care Ame- ricanii au reuşit să-l impună în Statele-Unite,:) n'ar “ajunge la isbândă în România, aţi avea în Curând o “sdrobitoare majoritate de Jidani în toate carierele libe-
rale: medici, magistrați, profesori, advocaţi, etc., şi sar sfârşi, în. scurt timp, cu cultura şi chiar cu naționalita- tea voastră!
„E, prin urmare, timpul suprem să vă apăraţi cu voi- nicie; Şi, apărându-vă pe voi, veţi fi încredințaţi că apă- raţi. o mare cauză, care depăşeşte graniţele voastre, aceea a conservării sociale şi a civilizaţiei creştine.
: În această luptă aveţi de conducători pricepuţi, com- patrioţi de mare valoare, cum e Dl Emil Vasiliu, auto- rul unei lucrări documentate, foarte elocvente în expu- nerile sale statistice: „Sifuația Demografică a României“, pe urmă profesorii Cuza, Paulescu, Şumuteanu, Cătu- neanu şi alte personalități curajoase. Mai aveţi de-ase- menea avantajul, pe care vi-l invidiez, de a trăl sub un
') ca şi Austriecii, Polonii și Ungurii, în țările lor. * rota traa).
o
ces de Sion, publies p
+ocoles des Sages, : efficace. ț ] ț particuliăremeni fi Morning Post”,
e mecum des methodes ont €te ou peuveni
ri, + lv i sont Ce mysterieux petit livre, 04: 4 Ș i ; j sovictique et effondremen ans Cavance la Revolution iq EG e lo sociațăă
; com
empire des Tsars a monire
de Ar le corruption sous toutes les formes, le. terro- Israel pour realiser Sa
risme, peuvent €lre utilises par ISra! OTE on mondiale. Sa lecture. peul donc donner de salutaires avertissements, dessiller bien des YeuX.
Plus que beaucoup. souffrir de Pinvasion Julve, hideuse domination.
“Le mal bien consta ment et, dans ce but, organiser la re les efforts nationaux.
Les Franggis qui on
Paris, 25 Jain 1923.
annonces quinze >
Pautres, les Roumains ont ă i d redouter sa tyrannique et >
ate, il faut le refouler victorieuse- 5Ă sistance, COOrdONner
! conscience des m&mes dan- gers, qui veulent lutler pour la m&me cause, envoient un cordial salut et un chaleureux temoignage de Sympa- îhie-aux patriotes roumains prâts â combattre vaillam- “ment pour sauvegarder la vie et Vhonneur de leur pays.
ROGER LAMBELIN
SV,
regim monarhic, al cărui principiu însuși e Za
a . . . O
împotriva abuzurilor democrrției, fa ie Celor cari nu ar înțelege încă amenințările şi Ea
„sii gi asa trebue să li-se descopere
gravitatea ei. In acest scop, răspândirea Prof
Înfelepților Sionului, publicate de către Ruşii e ti
?
Butmi, e deosebi! de folositoare.
După expresiunea unui redactor al ziarului Mornin, Post»), „Protocoalele constitue un Vade mecum al E todelor prin care mari imperii au fost sau pot fi distruse“.
Această cărticică misterioasă, în care au fost îi jate, cu cincisprezece ani înainte, Revoluţia sovietică i prăbușirea imperiului Țarilor, -a arătat cum societăţile jecrete, corupțiunea sub toate formele, terorismul, pot îi folosite de căhe Izrael pentru înfăptuirea dominaiei sale mondiale. Citirea ei poate constitui, prin urmare, A
lolositor avertisment, poate ridică vălul de pe mulți ochi
E. i iu „dec SIR „Românii au de suferit de e ui i eşti, şi au' irani şi hidoasa-i stăpânire. seal î SE. feme de san ea i „enldiină oală Lie constatat, trebue să i-te opui ], resping victorie, iar în acest scop t : rebu MEGA iată rezistența, coordonate eforturile Ta io male i ra pene cre E conştienţi de aceleaşi primejdii, ari VOI ru aceeaşi cauză, trimi din inimă şi 1 aceeaş , trimit un salut o călduroasă dovadă de si i i i ; vadă de simpatie patrio- pa: români gata de luptă aprigă pentru fratii vieții şi a onoarei țării lor. Ia a N
ia ROGER LAMBELIN - Paris, la 25 lunie 1923.
4) Norul din 27 Octobre 1921.
PREFAŢĂ
Lumea ră sufere de multă vreme. Un rău ascuns. O sapă din adâncurile temeliei. .
Ascuns, întrucât nu sunt ochi şi miuţi atente îndeajuns, peutru a fi văzule nenumăratele forme sub care acest rău apare şi se iace tot. mai mul! şi mai puternic simțil, în toate direcţiu- nile şi în toate ramurile de. muncă omenească.
Dela Renaşiere şi până acum, lumea civilizată şi creştină, trecând din jeriie în jeriie, mânată mereu de. idealul orânduirei ei cât mai mult şi mai apropiat de dreptate, va Cruai nimic pentru a-şi alinge acest ideal.
În fața Bastiliei, pe baricade şi pe eşafod, la 1789, sânge- BE țând mai întâi pentru liberfatea şi dreplatea individuală, pentru ca dela 1848 să nu înceteze de-a curge, dela isvoarele şi până la gurile Dunării, sângele diverselor națiuni pentru: libertatea şi dreptatea lor colectivă, — lumea civilizată şi creştină a dat un ne- sfârşit lanţ de marliri şi eroi, cunoscuți şi anonimi, pentru a îi „A consecvenlă cu însăşi dogma şi morala sa: zi unei Vieli "Î linişiite şi fericite, prin dreptate.
Şi, totuşi, nici liniştea şi nici fericirea nu a dobândit-o; iar în numele mult doritei dreptăţi, cele mai revoltătoare nelegiuiri se fac. din ce în ce mai mult simțite.
În locul libertăței, restricţiunile cele mai variate şi puternice, — convenţional admise, — sau înălțat mai trufaşe şi mai ne- pălrinse decât dărâmatele ziduri ale Bastiliei. În locul egalită-
(ei, privilegiile plutocraţiei parazitare, — atotputernică prin mij-
SA joacele-i materiale, -- fac lol mai mult simțită umilința și îin-
: ir pb A
3
lui : fraterni»
i “ubire a aproapelui: fraterni
- în fimp 'Ce, cceştinească iu A
lea: da ie ela tot dată de creştini, ial un Cu au când aceştia 0 cer sau O aşteaptă. | E iată cu toate. uriașele jerile, $
i dența naţiunilor, A A dulci Și are pa triuraturi iluzorii, îndărătul devin 10
cărora dezagregarea şi robia definitivă rânjesc din ce în ce mal | e a biruitoare şi în cea din urmă mare luptă *
:: utere totuși aproape ca ŞI O fară învinsă? panirti tiamăul depui. i î dreptul a căpătat o -
De ce Anglia, cea dintâi țară în care rep cel
stabilitate şi libertăţile sara E je puii a adiției, — ? uă decenii, râs a d iara e Sa Rusie, imensă nu numai în bogății şi pă mâni, dar. și în O neîntrecută forță umană latentă, deși triurmlă- oare, prin grele jertie, contra firăniei țarisie, geme totuşi sub o j şi mai cumplită teroare: a foamei şi a sângelui?
Şi, în fine, peniru a îi măi aproape, de ce |ara noastră, abia întregită şi pusă în măsură de a se desvolta, cu foate pu ierile nației sale aulochione întrunite, se sbate foluş în cele mai violente lupte interne, fiind atâl de departe de consolidare şi atât de puternic amenințală de înstreinare ? a
De ce aceste contraste între storțările spre bine, friumiăloare în aparență, şi rezultatele opuse pe care ni-le arată realitatea pre- tulindeni ? ce-a ia i UER E
Sa fie această sitmaţie firească, naturală, e cu neputinţă. Evoluţia popoarelor, a omeriirei, ca ori-ce manilesfare. în natură, e condusă de legi şi norme stăpânite de logică şi rațiune. Din logica și rațiunea legilor naturale, isvorește însăși, logica ȘI ra- fiinea legilor şi normelor omeneşti de conducere. Or, ce logică şi rațiune poate justitica, conirastele arătate mal înainte între ac- - acasă aerul lumei. civilizate şi creştine şi între rezultatele
: ENiderl nici una, pi icajia acestor contraste nu poate îi găsită, după 7 A „mele logicei, decât numai dacă în fața: acţiunel spre bine, întâlnim
egaliia
7
o. conira-acțiune, îndeajuns de puternică nu numai peniru a nimici rezultatele fireşti, dar şi pentru a produce altele, ŞI, întradevăr, aceasta este explicaţia, întrucât lumea cre- Şiină are în fața sa un duşman, a cărui putere isvoreşte din însuși anfagonismul concepţiilor şi moralei. Duşmanul acesta este neamul evreesc. . E aia --- ŞI, nu prin număr — 0 înlimă minoritate față de Creştină- tate — e puternic acest duşman. Puterea lui stă în funcțiunea organică pe care o împlineşte în omenime. E stăpân pe mijloacele materiale, prin stăpânirea universală a finanfei, a comerțului şi a indusiriei. Este, aşadar, în ființa omenimei, aceea ce materia, trupul, este în ființa umană. Lupta continuă dintre spiritul şi trupul omului, răsbate în afară şi se dă, “tot așa de violentă, în cu-
--prinsul omenimei, aşadar: între lumea creştină şi lumea evree.
- “Şi antagonismul dintre aceste două lumi nu există numai
întrucât noi creştinii ne-am socoti înduşmăniţi; antagonismul e perleci, întrucât, potrivit concepțiunii şi „morălei* lor, şi ei, Evreii, se socot înduşmăniţi, cu foată generositatea concepțiilor şi mo- ralei noastre lipsite de ură. -- _. ŞI, iată, spre exemplu, strălucita dovadă ce-o constitue apelul lansat către ovreime de Cremieux şi. Montejiore la fondarea „Alianţei Israelite Universale“, adecă a organului de luptă iățişă a Evreimei conira Creștinătăţii, — apărul în 1860, reprodus de noi după ziarul „Z'Eclair“ (Fulgerul) din Paris:
“APEL
„al „Alianţei Izraelite Universale“.
și Oyreilo Cremieux din Paris şi Montefiore din Roma, membri fondatori
A e Dliaafa noastră nu este nici europeană, nici asiatică, nici ă, nici americană, nici australiană, ea este universală. Pc cps tai în jiu! unor popoare care sunt dușmane turilor şi intereselor noastre, vom rămânea membri ai tului ales. i : Se us POR) Naţion Ii w . g. -_.._a. . e » alitatea noastră este religia părinţilor nostri şi n - cunoaştem alla. eri a
10
E
i de interesele
îngrij reia re morale
i mpne RDAFSD interesele poast | --dă într'o zi Pământul 4 iei 3 ască trebue să cuprindă ? .. a: 3 tă ă ostra de veacuri, zdrobit în ruptă, mită inismul duşmanul nos | Li : E Cr enunche. eii o aruncă asupra pă .
VI i | i Apa ale cărţilor noastre *
ea roape să îng ul rai țele profeţii
: ce trece reţeaua P ia a va latina şi măre Pi | ma. P îndeplini. 3 = o Pământului ORA sfinte, se Vor în “ul în care toate bogății or. timpul in
„Nu e departe mp
A a Jderi răţie mesianică,
: Piu, un nou lerusalim trebue să se
e ate ilor şi a Pa-
d i locul celor trei cetăţi, a Împăraţilor, a Papilor d a g i
. ice în U : ; “ A a j 4 triarbilor: (semnaţi) Cremieux Şi Montej iapggai -
se ae, o
ismul istă între lumea , Tămurit antagonismul ce eX
a cioara e O luptă mărturisilă se dă. ŞI se dă
i î E în
Ed noi, în condițiuni cu totul inegale. Îmi 22 aa N /
zi Morala creștină, morală. a iubirei chiar, și a Ş nu
rate -a generosităței, isvor de dreptate şi sirictă respeciă Ai
înce ioridar ține cu desăvârşire în nepulință lumea E ni i AI
ea în îaja aceleia, a cărei. morală ese tocmai ura, exclusivismuui, nedreptatea şi nelegiuirea,.
Dar slăbiciunea Îumei creştine nu stă numai în această ) dezarmare a ei, ci și în aceea, că încă nu a ajuns să unio S îndeajuns că se află în fața unui duşman. Căci 0 menta iale stăpânită de veacuri de concepția. iubirei și a dreptăfei, nu poa ZA înțelege şi crede în existența unei uri şi nedreplăţi dogmatice, tot aşa precum nici mentalitatea împregnată, încă de mai multe | veacuri, de ură și nelegiuire, nu poate înțelege, crede şi servi pi îubirei şi dreplăței. di taia 00
lată îusă că, lupta întețindu-se şi îuând forme mai precise, . sau mai pulut întârzia prilejurile de-a fi trezită şi atenția lim creşline. ied ad aaa de iai
Puterile, superioare ale nalurei, care stăpânesc. și dirijează
sri
9
justiția imanentă a faptelor, au făcul să de descopere nelegiuirile țăpiuite sau puse la cale, aşa precum şi cele mai ascunse crime nu întârzie prea mult niciodată de-a fi descoperite de-o întâm- “plare sau un hazard.
Aşa au ajuns a Îi cunoscute .mulie din documentele care dovedesc acțiunea și duşmănia evreiuscă, printre cari cel mai de căpetenie şi mai caracteristic, până în prezent, este cel aşa numit: „Protocoalele Înţelepților din Sion“.
În mâna unui profesor rus, anume Sergiu. Nilus, au căzut la 1901 procesele verbale ale unei mari adunări de înţelepţi conducători ai Evreimei, în care s'au cristalizat, sub formă de . pian de luptă, preceplele de conduită pentru întreaga Evreime în acţiunea de distrugere mai întâi a Creștinătăţei şi apoi, de dominare a' ei. Sergiu Nilus le-a tradus în rusește, tar după el,, în mai toale limbile țărilor în care trăesc Evrei, au fost fraduse „de alții. ei |
|
Exemplarele primei ediţii a lui Sergiu Nilus, potrivit siste-
-mului cunoscut al Evreilor de-a nimici ori-ce document protivnic
lor, au dispărut curând din -circulație. În Anglia ei au încerca! să suprime această publicaţie chiar cu ajutorul autorităţilor Sta- tului. Astiel deputatul lor din Camera Comunelor, Lt. Col. Malone, a cerut guvernului englez “nici mai mult nici mai puțin decât
“ distrugerea primei fraduceri englezești. Guvernul englez, cu toată
cunoscula sa iudaizare, nu a pulut satisiace această cerere şi a dat, printr'un ministru, următorul răspuns în scris:
„Cred a şti că această broşură « o traducere a cărţii pu- blicate în 1905 în ruseşte, de către Sergiu Nilus. N'am constatat că broşura ar [i o reproducere nefidelă a cărţii; nu ştiu care a fost scopul autorului. Mă tem că legea nu-mi dă nici o posibili. tate de--suprimare a acestei publicaţii“...
E E SE * “Apariţia acestui document, tradus după cum am spus, în foarte multe limbi şi tipărit în numeroase edijiuni, a stârnit cu
ui
1V
adevăral 0 mare iudaizărei. Ziare au denunțat mai
Astiel, chiar Ziz voință faţă de chestiuni a scris loluşi în 8 Ma
| euințate de primejdia i în toate fările an primejdia alege E: nu. pot Îi acuzale de antisemilism, l e, Că = primejdie care ne amenință. arul englez „Times, ea evreiască, sun i 1920, printre altele,
ţ îndeajuns de cunoscute, următoarele rânduri:
— şi a existat de secole întregi, ală a Jidanilor.
i i izații ă tradiţională iri stei organizaţii pare â fi o ură tra ă =2) Spirite „ie şi e ibiţie uriaşe de a stapani lumea. ărit în cursul veacurilor, € distrugerea Sta- „90 Scop or cu o stăpânire jidănească inter-
2 Există, — zice Times,
4) Metoda întrebuințată pentru a slăbi, peotru a „distruge Starele politice existente, consistă în a le injecta idei cari sfârşesc prin a le desagrega; ur r cal c
dela liberalism la radicalism, pe urma la socialism, la comunism şi în sfârşit la anarhie, această reductio ad absurdum a principiilor de egalitate. În acest timp însă Îzrae
nele distrugătoare...
„5) Nouile dozme politice din Europa creştină, politica ei . şi Constituţiile democratice, sunt toate la fel de dispreţuite de i lui Israel: Pentru ci, guvernarea este o artă sublimă şi secretă, care se câştigă numai prin cultură tradi- ţională şi e rezervată unei elite reduse, în vre-un sanctuar Ocult.»
+26) După această concepţie despre guvernământ, masele nu. -sunt decât o turmă de disprețuit; iar conducătorii politici ai Goi- milor, nu sunt decât nişte simple. păpuşi în mânile bătrâkilor lui Izrael: cele mai adeseori sunt corupți, totdeauna neputincioşi, uşor robiţi prin măguliri, prin ameninţări sau prin şantaj, în fo osul
bătrânii sau „Inţelepţi
„dominaţiei jidăneşti.
posedă tot au
distruge aspiraţiunile idealiste (cultura creştină), pentru crearcă
cultului banilor sunători, pentru răspândirea scepticismului .mate”
rialist şi a cinicei pofte de plăceri“. . -
a cărui rezervă şi bună-
calculată cu dibăcie,
| rămâne neatins. de doctri-
7) Ecesa, Teatrul, Bursa, Ştiinţa Leea. în mânile celor cari coace umii, sunt tot atâtea mijloace pentru a înebuni „ opinia publică, pentru a produce o aţâţare generală la viciu şi a |
ii
întradevăr aşa, cum bine rezu : A , me «“ „Protocoalele Inţeleptilor din Sion“, zile lie 2 SUN centrată formă, toate observaţiunile şi foafe idee i, mai con- falmudica şi întorfochiata judecată a Evrointei Aia i pe ie Se ai în sange şi ființa «i, sub e paie obsesiuni religioase dk „popor “a i întreagă. di „Popor ales“, sorții a domina lumea
Pentru lupta de apărare la car
SEI, e e cheinată în! i “nălale și în care neamul nosiru are poate cea ae fa e de împlinit, iraducerea „Protocoalelor“ şi în limba noastră ie o necesitfale de nediscutat, ui ri
Cum însă, precum mai înaint
| , e am arătat, forma î
a date, e tot atât de concentrată ca şi fondul, am socotii Ss ful utile Comentariile alăturate fiecărui capitol, mai ales în veder popularizărei aceslei sirălucite dovezi a primejdiei ce ne Sr
"ŞI în contra căreia, cu cea mai mare încordare şi abnegaţie, trebue
pornită şi dusă lupta de apărare!
P Cluj, 1923,
Introducere.
În deosebite puncte ale îndepărtatului orizont, se observă formarea de valuri de antisemitism. Ele sunt încă răslețe şi-slabe; dar, prin suilul svâcnirilor jido- veşti cari isbucnesc din. toate părţile, ele o să crească, îşi vor iuți mersul şi vor fi poate uriaşe, când, cu cres- tele spumegânde încordate spre cer, îşi vor sparge fu- sia pe malurile unde Izrael a crezut că poate zidi ce-
„ ăți neînvinse.
Antisemitismul e oare provocat de cauze superfi- ciale şi vremelnice, sau de pricini durabile şi profunde? Trebuesc socotiți Jidanii ca responsabili în mare parte pentru năpasta mondială de după război? La aseme- nea întrebări se poate răspunde numai cu fapte riguros constatate, cu comparații făcute în mod cinstit şi cu considerații deduse din mod logic.
“Guvernul englez, în frunte cu di David Lloyd George, € în întregime supus politicei lui Izrael. Ar fi foarte greu să se dovedească contrariul. Șase. Izraeliți sunt - Privy councillors (consilieri, sfetnici privaţi); alţi doi ocupă scaune ministeriale (1921): Sir Alfred Mond şi onora- bilul Edwin Montagu, şi încă aceştia nu sunt cei. mai -jidoviţi din întregul guvern.
De
14 E icter) prevăzând isbânda fi- Ș Cand şefii mişcării SOT ună temelii puternice pen- |
tei, au vrut să P “an. - ministrul aface-
jă a Antantei, &. ooaț palestiniâli, e. nală ca viitorului regat P a fost acela care, - tru zidirea hur James Balfour, i Angliei ilor streine, dl Ari sa estăţii Sale Regelui Nici, aj în numele guvernului «4 i şi-a luat însărcinarea - de a . - i chi : E ăminului -SCIIS lordului Boule uterea sa întemeierea „Căminului sprijini din toală, PS! a Naţional Jidoves “devenit Lord Chizf Justice of En- Tot un Jidan, Ge+ lez), d! Rufus Isaacs lord Rea- glond (inalt judecSa “Washington ca înalt comisar şi. ding, a fost frin* +2 ca să pună la cale îm= ambasador extraordinar, periei S€ Vinson (ambasadorul preună cu Izraeliţii preşe d Suritt, judecătorul Bran. Morgenthau, bancherul lacob Schiii, e aia NM x. rofesorul Francturter), delicatele chestiuni po : ice, dei : de i zi şi financiare pe cari le-au provocat cele din urină unii ale războiului şi pregătirile de pace. unitos A Când Anglia primi dela Societatea Matia SA 4 1 drept vremelnic asupra Palestinei, unde din 700. E Os cuitori nu sunt decât 65.000 pu gate cati e ot un Evreu englez, Sir Herbert Samuel, a fost acela care a. căpătat împuterniciri neîngrădite pentru a administe Pământul Sfânt şi a întemeia acolo 0 stăpânire jido vească. A pes a i ie „Când fu vacant postul de guvernator la Queensland „un Jidan, Sir Matthew Nathan, îl luă îndată în primire., Când Societatea Naţiunilor a încredințat Angliei se-“ cretariatul “general al organizaţiei: sale permanente, Sir. - g OI gariizaj p i 4 Eric Drummond fu însărcinat cu ocuparea acestui post. Acesta îndată ce a sosit la Geneva făcii o vizită mare=. e :) Evreii erau Impărfiţi inaiate d= război în sioniști şi nestonişști.- Cei + i lui Frau inieineisrea domniei jidoveşti asupra. lumii, prin renașterea. să făra în ji pisi a lerusalimului. Cei din uimă voiau aceleş lucris.
i teinvia regatul Palestinei, ci rămâaând numai risipiţi prinzi
ire popoarele lumii i 3 î danji sunt „sioniști, i 7) Pat ari Aepouguţă (szbi, ga pi SĂ 4
“lui rabin al orașului, îi prezentă şi
15
| rab ȘULU personalul său şi îl asigură de admiraţia sa pentru Jidani și de întregul său devotament pentru cauza şi idealul lor. Printre colabo- ratorii săi principali, trebue să cităm pe fostul căpitan interpret Mantoux, şeful secţiei politice, ajutat fiind de majorul Abraham şi de dna N. Spiller.
Pe urmă, când delegaţii asociaţiunilor jidoveşti au
făcut o cerere la Societatea Naţiunilor, cu scopul de a
se condiţiona primirea noilor State în Ligă de accepta- rea prealabilă a clauzei minorităţilor, — ceea-ce s'ar pu- tea defini: dreptul Jidanilor de a formă un Stat în State — lordul Robert Cecil, văr al dlui Arthur Balfour, a fost acela care se însărcină cu sprijinirea acestei cereri.
„Cum, prinţul Galiei a făcut o călătorie în jurul lu- mii, pentru a vizita Dominionurile şi coloniile Impărăției engleze, Jidanii puseră la cale, îndată după ce s'a în- tors prinjul, a călătorie cu un itinerar aproape la fel şi cu titlul de War Memorial Empire Tour (călătorie de ocolire a Împărăției, în amintirea războiului). În numele
„organizaţiilor jidoveşti şi sioniste, marele rabin Hertz,
însoţit fiind de dl A. M. Woolf, a.mers şi el să cerce-
teze coloniile şi Dominionurile, pentru a da îndrumări.
comunităţilor împrăștiate, pentru a le înflăcăra zelul re- ligios Şi a aduna bani cu scopul de a zidi la Londra, În amintirea războiului, un mare seminar izraelit. [ar
. Caracterul oficial pe care guvernul l-a dat acestei mi-
siuni fu dovedit prin banchetul oferit :călătorilor în aju- nul plecării lor. Erau reprezentaţi miniştrii, delegații Dominionurilor şi ai coloniilor. Lordul Rothschild, care ocupa fotoliul prezidenţial, îşi închină toastul „guvernu- lui M. Sale“ şi declară, că printre ministerele cari au deținut puterea în Marea-Britanie, niciunul „n'a dovedit atâta adevărată : bunăvoință pentru planurile şi idealul
“Jidanilor“, ca ministerul actual. Răspunzând, în numele
guvernului, lordul Milner mulţumi preşedintelui pentru
L
Ş i Imperiul. „X3 spună, că, ! i si mu şovăl Să olitica „sa de. o asertenea Aa e răsplătit Pere tan la Johan. britanic a ost ist La Capetowi, a tindeni solii lui [7-38 a JiCaD > australiene, preiu Autorităţile ci- 5
sburg, În oraşele onoruri princiare. Au. du-le buni Ş mimi C--+ să-i întâmpine, dorindu-le buni
16
vile şi m e în slujba lor. 1 dlui Lloyd unându-se 3 Ş E: uvernu SI yd sosit = Pen tuni mai Rolle, ri anumiţi. oameni,
Î iințat d fiind încunoştiința dubloși, că în Polonia sr imis ja Varşovia, îi A ppt idan, omisiune de anchetă, prezitală, dă dn Ji e -ual, Oare nu însemna aceasta, Si 2t orbi, că Analia, aa a : ă lui Izrael « ilie tei > AER si pong, pie lordul Enel a ai ia, sr 1 ș%xccinării sale de vice-rege al or, RUT & e alo fostul Lord Chief Justice (judecătol” Rae le lez) şi înalt comisar la Washington, a fosi er se fe încredințat să-i ia ue i Su 1 . mă, -a > pa a î [v 3 Ce ce: ză ir ati 'sunt în plină fierb forme . politice şi “administrative, pei în Staiele-Unite 'sub domnia președintelui Wi cucerirea jidovească a fost tot al dă A ei, ci Anglia. Nu trebue să uităm „că, la stăruinţ Si cai multor Vangier (Iane ina î SE înțelegere cu di Lloyd George, a introdus dl 1 o0aroW lise, în tratatul de pace punctele tulburi cu . privire ia despăgubiri, la plebiscitul, din Silezia Superioar ia starea de lucruri din Sarre, Fiume și Dantzig, „Şi după ce a fost părăsit de concetățenii săi, Cal mâu vrut să primească idealismul său licit şi urmeze pe calea primejdioasă pe care a împins Eur preşedintele Statelor-Unite a mai găsit totuşi un mijlOb de, a-şi dovedi încă odată dragostea ce-o avea pent ] |
“7 8]
i
Jidani. El numi pe doi Izraeliţi pentru a-l reprezenta în două arbitrajuri pe cari Societatea Naţiunilor a vrut să i-le încredințeze şi, răspunzând la o plângere a prie- tenului său, rabinul Wise, asupra sorții Jidanilor din Europa răsăriteană, el își arătă într'o Scrisoare publică admiraţia sa pentru Evrei: „Noi, în Statele-Unite, — zice Wilson, — unde Jidanii se bucură ce cea mai de- săvârşită egalitate, ştim cu cât de multă cinste servesc şi cu cât de multă credință apără ei interesele şi idea- iul propriei noastre naţiuni“).
Dacă Jidanii au fost altădată prigoriiți în Rusia, re- voluția pregătită de către ei de multă vreme, întoarse în schimb cu totul rolurile. Prăbuşirea ţarismului, tra- tatul dela Brest-Litovsk, care 4 pus capăt războiului
„Rusiei cu Germânia, şi aşezământul Sovietelor, au fost toate făcute de mâna Jidanilor. Oratorul Kerensky, care a servit de punte de trecere între Duma democratică şi Comunismul sângeros, e Jidan. Lenin se zice că e băr- „batul unei Jidănci; Trotzki, Radek, Zinoview şi trei sfer- 'turi dintre comisarii poporului, sunt Jidani. te
Când armata roşie a cutropit Polonia, ea socoti ca prieteni pe Izraeliţii orâşelor ocupate, cari de altfel, aproape pretutindeni, s'au incorporat în trupele sale, atunci când ea fu silită să bată în retragere.
“În clipa armistițiului şi a câlor dintâi convorbiri internaţionale, Jidanii făcură o mare Şlujbă Germaniei, preschimbându-i Statele în țări democratice sau socia- liste. După fuga împăratului Wilhelm în Olanda, noul guvern al Reich-ului căzu în mânile lui Izrael. Ministrul afacerilor străine, Haase, acela al finanțelor, Schifter, şi cel de interne, Preuss, erau Jidani. În Prusia, guvernul
„era alcătuit nuniai de Izraeliţi. Kurt Eisner guvernă Ba- varia. În Ungaria domni Bela Kuhn sau Cohen, însă
*) Scrisoare trimisă din „Casa Albă", în 10 Septembre 1920
bi
h |
Și
y decat
at de oroaznică, încât nu putu †î; ă
> ; |
ia, jerttită Şi nimicită, state seo, i
a voinţa Jidenilor 3 3 dul întăiu
cari îpst însărcinaţi in LEU ; 1
nglo- Sa "tratatului d PEais, nu cuprindea decât -
: nă la 2, i Marx Warbutg,
„o Delegaţia gE'0f Oppenheimer și i a a
idani, printre car esti i Pi ginerelui bancherului lacob i in ur
i i Wi — dintre . eşedintelui Wilson, tre
ii ideea unei, „Ligi 2 „Najpă | cele 5 puncte “complimentare : SA a discursul ţinut la New-York în ep Cl re Ă le stabili“ fundamentul, — au 10S „între- de Baden, canceiar al.
învinsă, prăbuşită,” ceru
care cel din nilor“, — ŞI celelalte prin
18 pentru a bili» în tine de către prinţul -Max „Reich-ului, îndată ce Germania,
es gi “e. mai folositoare învinşilor decât.
„Această pace stan, nt! Anei așonilor, — pacea E i mecanisrm delicat și încurcat, care a trebuință de un control neobosit şi îndelungat, arendă țată să se sfărâme de îndată ce un fir de praf s as STR cura. între roţile sale, a mântuit unitatea Germaniei și ID i-a lăsat o mare parte din puterea sa; dar ea mai are totodată şi darul de a corespunde dorințelor, ambiţiu- | nilor, idealului jidovesc.. Împiedecând refacerea econo- mică a statelor războite, pacea aceasta e prielnică ma-. rilor bănci conduse de ei, trusturilor internaţionale îm- bogățite prin război“şi deţinătoare ale rezervelor băneşti ale lumii. i i 2 30 E „Nu trebue să ne mirăm dacă: Societatea Naţiunilor !
a fost declarată de către Izrael Zangwill ca fiind pusă "„mai ales în slujba Jidanilor“; nici di Lucien Wolf, dele- gatul asociaţiilor jidoveşti, după ce a luat parte în Ge=.
19
meva la adunarea Ligii, n'a său, că această „Societate“ tradiţiile cele mai nobile şi cele mai sfinte ale jidovimii și că toţi Izraeliţii trebue să considere ca o datorie sfântă a 'or, sprijinirea ei prin toațe mijloacele posibile.
UL Trebue să mărturisim, că primeidia evreiască
se înfățişă prin atâtea sf Bta te și Ati serata îest cu adevărat descoperită marelui public, decât atunci când a apărut traducerea unei îrânturi dintro carte ru- sească înregistrată la British Museum în August 1906 şi care purta titlul: „Cel Mare în ce! Mic si Anticristul ca 0 posibilitate poliiică imediată. (Notele unui ortodox: ediţia II-a corectată și adăogită. Tzarskoie-Selo, 1905)“. Această traducere a fost editată în Decembre 1919
la „Eyre & Spottiswoode“ şi fu întitulată: „The Jewish Peril; Protocols of the Learned Elders Of Sion“. (Pe- ricolui jidovesc; Protocoalele înțelepților bătrâni ai Sio-: nului). Ar îi rămas multă vreme necunoscută în Anglia dacă unui redactor dela „Times“. nu i-ar fi venit în gând să scrie despre ea un articol, făcându:i o dare de seamă destul de. amănunțită şi care se poate cuprinde intro. întrebare neliniştitoare: Dacă această carte este ei adevărului, atunci n'am scăpat noi oare de nemțească âţ i ări i
e idea ca ai pentru a suferi urmările unei n vreme ce la Londra apărea o traducer 2 zească a „Protocoalelor, în due timp o € ua ge Mana cra publicată la Charlottenburg (Berlin), de Să re di Gottiried Zur Beek: „Die Geheimnisse der Weis- cana aa FIE înțelepților Sionului) şi se răs- Tr e A repede atât în Statele Reich-ului, cât
Abia atrăsese luarea aminte-articolul din » Times
şovăit să spună la 'rândul este în bună înţelegere cu
E
„a cărticica diSpării
S ; şi îndată Ca ttiswoode
„oidiei jidoteși, îi si Eyre & Spot Primeji ea ciudat, gat EI nouă ediţie. Dă
din i că nu Vor MAL ej asociaţii naționG ; tând ca Ru nouă AN ee titlul: „The Britons Sr e Morning Post. » E neorânduelilor
-2_ maiele Zi »uroid Unrest (cauiz azate pe textele *
The Cause O) . articole aspre, bază“ £- tarziu. din lume), un Şir CC ocumeate descoperite i de „staredi “Proiocoalelor Și, [e ca jidenii sunt vinovați Cere po- Î ae a lumii, care prelungesi€ La are p ice și financiare Pro ata, “a dnii Small, Maynard. În Statele-Unite fu edita“; e; întitutată „The Pro-.. & C-ie, oi 1 zinne (Protocoalele ȘI ReNAgă "tocols: and WOI O traducere poloneză. apă E eitaţilă " “atava dări de seamă, ÎNS0jle Ce Ş daia pene d e au fost. publicate în „Le.
„crimă traducere a lor a fost pub “Parole“; dar numai în Septembre a : anului 1921 apărură ediția cu pre aţă & Jouin şi aceea din .„Vieill2 France pre | lasă iai 4 că
ie sii deosebitelor ediţii apărute în Rusia, - greu să se stabilească ceva 'sigur. Se pare câ cea î sin (A " datorită profesorului Sergiu Nils, a apărut în 19 2, Sâ “probabil a fost cumpărată ori coniiscată de Evrei, Căci exemplarele nu i-se mai găsesc. . A Ă fost oare reeditată în 1903? Lucrul e cu putință,
dar, cea, dintâi .dela care se cunoaşte iexiul, e acecă din 1905, care se găseşte în catalogul lui British. Musetinle Seriifărul rus C. Butmi publică şi el o traducere 47. lor, în 1907, în colaborare cu fratele său, A. L. Butmi
Fă R
"21
sub. titlul: „Dușmanul negmnului omenesc“. Tipărită de Instituția surdo-muţilor din Petersburg, cartea era dedi- cată „Uniunei poporului rus:, asociaţie patriotică pentru apărarea împotriva Jidovilor şi a societăților secrete,
atât deOrăspândite în împărăţia Țarutui.
„ Lucrarea lui Sergiu Nilus avu noui ediţiuni îi 1911, în 1912, în 1917 şi în- 1920. Traducerea americană a fost făcută dugă ediția din 1911, tipărită la mănăstirea Sfântul-Sergiu. Cât despre cea din 1912, ea nu e amin- tită nici în prefața Monseniorului. Jouin,. nici în acelea ale ediției germane şi a celei americane; dar noi am.
„avut-o în mânile noastre; un. facsimil al' copertei sale e reprodus în corpul acestui volum, care dă cea dintâi
traducere franceză făcută direct după textul rusesc. Ediţia din-1917 a fost aproape, în întregime distrusă de bolșevici. Cât despre cea din 1920, ea a fost tipărită la- Berlin. Traducerea - Protocoalelor e reprodusă în a- ceastă din urmă ediţie sub titlul de „Raza de lumină“ şi editorul-râdactor, Petru Schabelski Bork, a însoțit-o- de comentarii cu privire la. Revoluţia rusească, unde
„sunt aspru judecate actele ministrului Cernow şi ale lui
Kerensky, „care, aşezat. la conducerea Rusiei timp de şase luni, a înşelat şi a tradat patria prin actele sale“
-(V. „Protocoalele“, Mgr. Jouin, p. 148).
- Cari sunt aşadar originile şi valoarea acestor „Pro- tocoale“? După cum scânteia electrică provoacă în epru- bete precipitate chimice, tot astiel Protocoalele au avut deosebitul noroc de a provoca mişcări de apărare îm- potriva evreimii, descoperind diferitelor popoare o în- grijorătoare. primejdie şi aducând la cunoştinţă planul de luptă pregătit de Izrael pentru a-și înfăptul visul măreț, nutrit în el de veacuri întregi: stăpânirea lumii. -
Asociaţiile “sioniste au ţinut un Congres la Basel
. (Elveţia), în 1897, şi au stabilit acolo punctele -unui
program de cuceriri, a cărui măreție era indreptăţită de
23
A st p „CUC . ai nai “trebuiau atinse; 8 În ceea-ce priveşte realitate -
„oile câștigate M ve cari în se; sad aud pp pl G a sustragerii de docu- zile CâșiisC. ele succesi at, regulele tactice mente din azhivele izraelite, ea e adeverită de o circu-
de ai obiective del urm lară felului rii pac” otodată meto : ecțiuni ale Con=+ ară a comitetului sionist, datată din 1901. î el stabileşte a mvate. Deosebitele. s ȘI “5 torul Hertzi se plânge de furturile cari au îngăduit Sar
4 i se ite TOtO- A ei 0
cari trebuiaţ e procesele verbale (numite zP ) tinilor să cunoască tainele „Protocoalelor“, - SE A ae pi . ăstr urm Sala, di 191 : : 2 Lt; Il. a
anumitor inițiați şi 2 PS5.e “ctroducerea ediţiei din 1917,95 Ă i 7 Are
“Sergiu N introduc cestor procese Ver sunt moi puli niște invata mat „de, douăzeci și patru. că filele cr. 4 franțuzeşte căci numeroşi Sionişti nu” verbale. Se pare că autorul TI ŞI maxime, decât procese cunoşteau £ ci” Susotin, -mareşal al nobilimei $ rael, ţinta pe Ă Ș ecţii doctrinele lui Iz-
zice Alexis Nicolaevici DUŞ0 di a li pe care 0 urmăreşte din timpurile cele mai E Cheia: Aceste file au fost încredințate şi lui C. Butii 7 în opga e ŞI AA Sa celui din îl :plaa de bătae a! doilea aacătot E A. Nicolaevici? Do E Parca e e A n ondiale atunci când totul ar ec Cur: a e aceasta: fie că au fost copiate N Dent îi Jid Z u: pe upta hotărâtoare. svonuri circulă relauv_ Pee e te iN ERARIR - entru Jidani nu există alt drept decât puterea, forța: le către o-femee, soție sau: amantă o- unuia €! AniS liberalismul a nimicit la Goimi religiă si „ forța; aţi “cari le-au redactat, şi care femee zid câ € 5 aurul e în mânile lui Izrael Siza îi : îm a: ț | [sept : -- r : e A Deea az , > mâna “de datoria. €i să transmită aceste copii unui creştin carei? pe presă şi opinia publică, cari =
Statele democratizate. rail: Ep mapidă guvernelor în
ar fi în stare să-şi pună la aigaă, Ce a Si i
mea uneltiri ascunse şi amenințătoare; au Societăţile franc i > pie
fost stau 'dintr'o cassă de fier, pe care-o păstrau Î cari le îndrumă Ri e tm a oi Jidani, Sioniștii întrunul din oraşele Alsaciei. Dar probabil nici, Popoarele creștine. vor fi într'o bună zi de i
una dintre aceste două ipoteze nu este adevărată, de- 5 răpănate, încât vor cere un sipra- eră zi aşa de dă-
it să se străduiască să B sal, pornit dela ei. Războaie răzlețe: şi ee piei
ră trezi, pe care îl va şti deslănțui Izrael, îi vor grăbi
| ia, Autocraţia jidovească va înlocui liberalismul
oarece posesorii filelor au trebuit e apere de ori-ce bănuială şi de ori-ce răzbunare pe au-. Statelor cresti - Ep elor creştine, Toată religiile vor fi destii ă de aceea-a lui Moise, Miales afară
torul sau autorii sustragerii sau ai destăinuirilor făcute, Pentru. a-şi arăta puterea, Jidamui vor dobori la pă-
- - “Traducătorii ruşi sunt amândoi oameni onorabili şi
foarte religioşi. Traducerile lor “sunt corespunzătoare. până, în cele mai mici amănunte. Totuşi, când Alexisă :
N. Suşotin i-a înmânat lui- Sergiu Nilus filele, îi ceri magi E vor robi prin omor şi teroare pe unul din. po-
PA Arte Europei. Un impozit progresiv pe capital şi îm-
DR turi de Stat, vor sfârşi prin a ruină pe creştinii
"PE ri 0 învățătură atee (care nu recunoaşte pe Dum-
eu) îi Va îi sălbătăcit; şi ceasul, atât de mult aştep-
țĂ 20
să le întrebuințeze în modul cel mai folositor pentru apă- area intereselor religiunii şi ale patriei, ceea-ce î-ar fi butut lăsa autorului publicării „Protocoalelor“ o: anumită libertate de interprâtare şi redactare, i
Da
A iparea sorții, va. idanilor, întruch P Bi 3
â zite. < . a ti ideia de căpetenie a. ul Ț! 3 Ti .. ij ceasta &; n, CaleYe £ ne gândim este deo i i E Domparăr textul cu alte la: d
e com = că în ce ă
ică şi să cercelâri».“. dela el încoace, de origine E timpul războiului. şi da filele scrise. fost, înfăpt „te şi întâmplările proroc ȘI ş rev : mai nai Fi î 400 faptele Pa A, e ani mă! "nainte. “Tectii ale- înțelepților. cu douăz lea capitol al -acestor ecț (e care: simnbtiă | zael, cuprinde o alizie. la Sarpe c, re” stăpânirea e “mersul progresiv. al lui izrael, că 0 200 zează : pia , aa să 2 ai Ă umil. „i-a anttooul cărţii sale, pe care. tradu= Sergiu Nilus, în epilogul nu e reprodus, ne po- -arile americană ȘI germană e acest simbol al pute vestește amănunte ciudațe despr a
şti e învingătoare, după-ce se
/ ţii jidoveti, pentră lo Stător: ip teh După trad i paritară pre a ee pe Condi mea Îi Solomon. Capul şarpeil DI pain ztori, inițiați lui Izrael. El pătrunde în în dă A or ipcaltu a le corupe, a le nimici; 5 i e te din Sion, el ata se i e acolo, după ce îș deplinit şirul cuceririlo : 2 i îti a făcut de mult harta pe care e tras drii mul târâtoarei şi pe această hartă sunt însemnate punc: tele de căpetenie străbătute şi cele care au mai rămas a-fi atinse. Cea dintâi cucerire a șarpelui e Grecia, pe vremea lui Pericle, în anul 429 înainte de Cristos; 1ă Roma capul șarpelui pătrunse sub domnia lui August, puțin înainte de nașterea lui Isus Cristos; Madridul îl văză, apariția sub Carol Quintul;- Parisul la sfârșitii domniei lui Ludovic XIV; Londra la căderea lui Napo: leon; Berlinul în 1871, după apoteoza tratatului din Vel sailles; Petersburgul în 1881. . - pr
BP
25
E important de ştiui că toate Statele, peste care
„şi-a iăsat şarpele dâra de bale, au fost sguduite până
în temelii de crize polițice şi sociale. -
Harta arată prin săgeți, cele din urmă cuceriri de făcut: Moscova, Kiew, Odesa, (Bucureşti, nota trad.) Constantinopol şi în sfârşit Ierusalimul, punctul de. ple- care şi punctul te:minal al fatalului itinerar.
Sergiu Nilus, în ediţia din 1912 a „Protocoalelor*
“inşiră mai multe documente cari întăresc învățămintele
şi prorocirile înțelepţilor Sionului. In luna Novembre 1910, „Noutăţile Moscovei“ (oskovskia Viedomosti) publică un articol al lui K. ]. Tour, întitulat „Planurile secrete jidoveşti“, prin. care se arătau cuceririle înfăptuite de către Jidani în Împărăţia rusească: | In cursul celor din urmă cincizeci de ani, multe nenorociri ne-au năpădit, şi- fiecare din aceste nenorociri â împins înainte cu un pas de uriaş opera jidovească... „În Rusia, revoluţia ma reuşit în întregime, şi totuşi Jidanii au câştigat mult, mulțumită întâmplărilor din 1905 şi 1906. Cele din urmă congrese ale lor le-au desvelit toate nădejdile. Duma a fost sesizată de un proiect de lege, iscălit de un mare număr de deputaţi, pentru acordarea. unei desăvârşite egalități de drepturi Jidanilor. Şi aceş- tia se bucură deja de facto de numeroase avantagii. Dela ministerul lui Witte încoace, îngrădirile de sta- bilire în ţară ale Izraeliţilor, slab înfăptuite şi până a- tunci, şi-au pierdut ori-ce putere în urma unui şir de circulare, iar tulburările, cari au ruinat şi demoralizat populația lăuntrică, s'au întors de-asemenea în folosul Jidanilor“. : za e pr Un scriitor din zilele noastre, di Damcianco, spu-
nea aceleaşi lucruri într'o carte apărută în 1911:
„Având în vedere numărul lor destul de mic, Ji- danii singuri, într'o. luptă pe faţă, desigur că nu pot în- Vinge populaţia în mijlocul căreia trăesc ca paraziți,
e
21
inuci Scad îsi CN ş ? APĂ “aa paie + un fe! de sinuci. ntrice între €i și o drăzneţe cari desvăluiau planul de luptă al lui Izrael, dar au născocit neînțelegeri esta, Sau Ela să răspândească credinţa, că procesele ver- nd ie că meşteşugire P aurul şi pe principa- . bale ale înţelepţilor Sionului ar îi apocrife (falsificate) a ce au pus sapa să lovească în regi 5 si că m'ar fi bazate pe nici un document serios. e sei, â uperioară, V. ele organe, Ele, fa aceștia sunt 0 PuteIe SIP oaia e e | şi impatai Ps deaproapelui Şi &â â, Fiinit Jidanii în. DI Solomon :teinach a fost acela care a declarat plină a e slab“. De aceea a e cu regimul mai întâiu în „L'Opinion“. din 26 Iunie 1920, că „Pro- a ES ările înlocuirea regimului j tocoalele“ ar fi fost pur și simplu născocite. „Falsitica- toate P
torul Nilus“ şi-a cules fantaziile „din literatura revolu- ționară marxistă“ şi atât Jidanii, cât şi irancmasonii, au fost batjocoriţi în mod-îngrozitor, aşa cum fuseseră altă- dată Jesuiţii, când cu publicarea pretinselor „Monita „Segrela, Zice lrlteinache a
„Dar el nu încercă să-şi continue demonstraţia mai Geparte..: ia: Azi zi Pose ori A - De cealaltă parte a Mânecii, unde articolul din „Times“. şi campania prelungită a lui „Morning Post“ produseseră o vie şi profundă impresie, Izraeliții se gân- diră că ar trebui să se stabilească deşertăciunea docu- mentelor descoperite şi să se combată întrun mod cât se poate de hotărâtor argumentele luate din „Protocoale“. pentru a dovedi adevărul amenințător al primejdiei ji- doveşti.. Consiliul deputaţilor evrei din: Anglia (The Je- wish Board of Deputies), prin mijlocirea comitetului său de presă, încredință pe d! Lucien Wolf cu această în- Sărcinare delicată. - | rit i = Ca și dl Solomon Rienach, d L. Wolf nu eră sio- nist înainte de război; prin urmare-ma luat parte la congresul din Basel, în 1897; dar el eră un Ziarist în- cercat, fost colaborator al ziarului „Daily Graphic“, în— care scria despre politica externă, fost corespondent la. Londra al cotidianului francez „Le Journal“, el eră foarte „Cunoscut în-presă şi fusese de-asemenea mare condu- cător al. Societăţii franemasonice- a autorilor şi preşe-
Pat ce prese iei el n Ruși nu tăgăduesc ti a gat Der Kommunist- Gl din Cao info Aprilie 1919, următoarele: E De oate spune fără exagerare, Că zii cală i scială rusească a fost făcută de Jidani şi FA j sg i-condus ei lucrurile, dar au şi luat a îi 0408 ganizaţia Sovietelor Putem fi puștii 0) Nei a. i ducerea supremă a ar şi 4 ST Ciu Totzki“. („Pericolul judeo-masonic“, de Merg Jeni pe Me mire tot dreptul să credem, că dacă, axă de curând, Anglia a încheiat o .pace cu Sovietele “Rusiei Polsetice: “a făcut-o din pricină că Izraeliții din minister şi cei cari roiesc în jurul dlui Lloyd George, . _au avut destulă înrâurire asupra guvernului englez, pen-. tru a-l face ca, sub masca de avantagii comerciale, să sprijinească regimul jidovesc al Rusiei revoluționare. i “Toate cele ce le-am spus până acum, cât şi CO-. mentariile lu Sergiu Nilus, pot lămuri sau îndreplăţi a=. numite părţi din „Protocoale“, dar textului însuși nu-i. lipseşte nici claritatea, nici profunzimea. Poartă în sine. „0 putere de demonstrare puțin obişnuită și aceasta e. pricina pentru care Jidanii, după ce s'au străduit în za- dar să contişte această broşură şi să înăbușe vocile în
So
pu taristiloră Alegerea P
dinte al Institutului ati de. vedere. A u ădejdile nutrite pa mi rola | LED Lucien Woli scrise trei. articole publicate în .
Manchester Guardian în „Specta - Teleoraph“;. apo! . pe o zeamă destul de : cată sub titlul puţin cam lung şi falsele Protocoale ale înțeiep! Am Citit CU DIE începe cu o critică desi -. cole apărute în ziarul „Morning
+
1- de încurcată a celor Post“ sub titlul: „Cauza.
să dovedească ci fapte, câ istorică, că propaganda j as anti-nionarhică, nici anti-creştina. E leasem mea că „judaizarea“ francmasoneriei €-0 curată născo-. în vreme ce persoana sa dovedeşte. în lui Izrael în organismul franc
cise, i E mai evident, pătrunderea _masonic. Preocupărilor pa
„Morning Post“, el le- opune
ta) Ea Du bai
argumente speciale. -.
ochii săi, Marx nu poate fi considerat ca reprezentantul doctrinele lui izvorăsc *
ideilor sociale ale judaismului; dimpotrivă, din concepţiile lui Hegel şi ale lui Feuerbach, cari erau creştini („Gentili“) şi sunt în opoziţie cu sin-. dicalismul și bolşevismul. E iai PI
Închee apoi spunând, că ceea-ce cotidianul englez.
numeşte „secta formidabilă“ responsabilă de starea bol- $
Staea a i, nu e decât o poveste, ieșită din creerul' Germanilor antisemiţi şi anglofobi, şi bazată pe. au ii apoi neruşinață“. a E gap , că A „După acestea urmează încercarea de dovedire. pda „Protocoalelor“. Di L. Wolf începe e a reoale „chestiunii, Face aluzii ia societățile secrete ŞI
atu,
î [ în lume“. DI Lucien Wolf se nizueşte | neorânduelilor din Di bela al 2 RN
în modul cel. 4
ărea deci po- - “Totuşi rezultatul * e conducătorii
tor“ şi în „Daily 5 e întro broşură
de seamă această broșură. Ea | 17 ar-.
EP
idovească nu e prin esenţă nici E| declară deaseme- Î
triotice ale redactorului dela 5
29
la cărţile apocaliptice, cari fă : port E veacurile XVII şi XVIII, 0 de SAI erei Uor din documentelor publicate de către un German “A le ari Goedsche, prin anul 1868. Unul din aceste E ea şi se ocupa cu evenimentele poljico-istorice întâmp! a 4 în cursul celor zece ani precedenţi. Un altul pia e îl reproduseră ziarele conservatoare germane. sa vistă franceză „Le Contemporain* (din 1 Iulie 1880), dă. dea textul unei cuvântări pe care ar fi ținut-o disci 2 lilor săi un mare rabin în cimitirul din Praga. lar dia
“faptul că Sir John Retclitfe n'ar fi existat niciodată. :
că discursul rabinului Wolf scoate argumente toare. | iz -Şi-apoi — mai spune dl Wolf. — 'nici chi
, => nicicich Eduard Drumont (mare--luptător antisemit, n. tn) a
pare a fi apocrii, d! Lucien pe cari le socoteşte hotărâ-
. luat niciodată în serios aceste i at 1 ) serii produse ale antisemitis- | i german şi nu le-a folosit în capitolele ra e te ale publicaţiei sale „La France juive“ (Franţa i-
dovească). a
“Dar. di Wolf a'găsit oarecari asemănări î _. Dar d t asemănări între des- tăinuiile lui Goedsche şi un pasagiu din „Protocoale“ unde e explicată politica urmată de Jidani pentru a con-
"duce gloatele muncitoreşti, promițându-le că le vor îm-
bunătăți soartea: Nici hu mai caută alte dovezi, ci
| soa i 7 ci trage
Sen cuia că: spusele lui Goedsche fiind o înșelătorie ce ca ale lui Nilus au evident acelaş. caracter. i + Dar ni-se mai aduce -un alt argument de acelaş
În ale sale „Reflexii ale unui om de Stat si reia
pebisroe al. Sfântului-Sinod din Rusia, d! Constantin
i pei Pobyadonoszeii, a criticat cu asprime regimu- e democratice și a spus că votul universal e: „marea
greşală a vremilor noastre“. Din acestea ajungea la
concluzia, că autocraţia, dumnia atotputernică a unei
= ponpoat $ pe soali€; dă p i oarece acelaş.
[=] Le îi -9 Le =) mat +5) = >» Le 2 leă (1»] Ei 4 ?
ărat, pe să fie greu de apârâ: 25 ceput ca d Wolf, să Nu S ternice. AR SI > - SEI spune cevâ mâl departe a vizita pe care ar fi! în 1919, Îu. încunoștiințat AES, a atunci. la Pati fina 019; AEZ ae din poliția secretă rusă, zi A delegaților, le făcu de Ş i Si ărturisi că el e în stare să îripiedece publicarea une , ea rimejdioase, “Care, ; a zilei N a să. dărâme clădirea lui Izrael: lar, cu n îrie2 faptă îşi cere răsplata, vizitatorul cerea, modestă zece” mii lire sterline. Fu rugat “să arate. cartea cu pri-! cina: erau „Protocoalele“. Lituanianul, fu rugat să plece, și, peste câteva luni, apărură la Londra şi Charlotten-, burg primele traduceri engleză şi germană ale cărții, lui Sergiu Nilus! coat Pia de i hac i, e rebue cu drept cuvânt ca dl Lucien Wolf să. fie la sfârșitul puterilor sale, pentru a aduce o argumenta ie ațât de copilărească. Întrucât, faptul de a da 10 mii lire! sterline „unei persoane care posedă un exemplar al „Pro i tocoalelor“, ar fi putut împiedeca. traducerea: şi publi
carea unei lucrări, care a avut deja înainte de război $
"şi. de Revoluţia rusească, cinci ori şase ediţii, şi dit care se găseşte un'exemplar. în. biblioteca - lui British Museum ? Piz a ec pia meg Mee Meme --“În sfârșit, dl Wolf, însărcinatul Consiliului deputa=. ților jidani din Anglia, nu mai -poate de oboseală stră=. duindu-se, să. vâre în capetele cititorilor săi, că Jidanil. din Rusia și Polonia mau nici-o legătură cu bolşevismiule
libertate“.
31
Conservatorii germani şi țariştii sunt aceia cari au răs-
pândit asemenez minciuni, şi, pentruca urechile franc-
masonului jidan să-și arate vârful, di Lucien Wolf amin-
teşte cu indignare un pamflet anonim, de inspiraţie apo-
caliptică, „tipărit în anul trecut la Paris, de către Jesuiţii din Rue Garancitre“ (sic) sub titlul: Zo/șevismui/*).
Nouă ni-se pare că faptul de a aminti cu gravitate
o tipografie a Jesuiţilor, care funcţionează în Rue Ga-
ranciere, poate fi de-ajuns pentru ca tezele susținute de
advocatul oficial al izraeliţilor englezi, să-și piardă ori-ce
autoritate.
Dar iată că „La Vieille France“ din 21—31 Martie 1921, întrun studiu foarte ciudat, semnat de L. Fry, spune că-e în măsură de a putea descoperi numele
“autorului „Protocoalelor“. El ar fi având numele de
Aşer Ginzberg, în limba evreiască Așad Haam, ceia-ce înseamnă: „unul din popor“. Aa A | Născut la Skvira (gubernia Kiew-ului), e! studie
Talmudul în şcolile jidoveşti, luă în căsătorie pe o ne- poată a rabinului din Lubowitz, întră în Kahal, fondă
un grup de „tineri sionişti“, apoi o societate secretă „Bne Moşe“ (fiii lui Moise). El luă parte la Congresul sionist din Basel, şi ar fi citit acolo lecţiile cari formau cele 24 „Protocoale“, dar nu S'ar fi înțeles cu doctorul Herizi, nici cu Max Nordau, câri îl judecau prea înfocat
în naționalismul său.
„Se zice că Aşer Ginzberg a figurat în fruntea co- mitetului politic jidănesc, format în Anglia -în 1917, şi că se bucură de o mare trecere printre cei de-un neam cu el. Poetul Șaim Bialik îl consideră ca pe „un profet“, ca pe o stea şi îl venerează ca pe „singurul stăpân care a ştiut să le arate copiilor din exil calea “către
7
%) V, cartea diui Lucien Wolf: „The Jewish Bogey and the jorgeă Pro- tocols of the Learned Elders of Sion, at, 4. se fort
PNI
32 CES pa die E ia Lon azi 2 Dacă Ginzberg trăeşte ! cu competinţă asupra.
i în a țeca pe creştini in < rile lor de păreri. S | i eosctă încă im în considerare pu, Eee Soni Ce declaraţia lui Balfour şi organizarcă! » ai ee A țional” din Palestina, nici un jidan nu ma ăzneşt
- - . . + pi fi să se declare de potrivnic al sionismului, în vreme cei înainte nesioniştii: erau cu: miile: i i |
. > 3 . a e
“AN
- ori-ce caz, e interesant « tie cine e autorul i ori-ce caz, e interesant să se ştie Ci rul utorii „Protocoalelor“, dar această ches-
sau cine sunta p DC „dar aceasi - iinne mare decât o însemnătate ma! mică, şi eu aşi
zice chiar că nici autenticitatea acestui document. mare, |
decât o valoare relativă. - Si Stag i în AVARII “- Agalizând „Protocoalele“, ținându-ne departe de comentariile editorilor şi de toate polemicile. pricinuite! de: publicarea. lor, -se deosebesc în ele trei lucruri de căpetenie, adesea. împreunate, între ele: - 7 1) O critică filosofică a principiilor. liberale şi zlăvire a regimului autocratic; - 2
2) Expunerea planului de luptă pregătit cu met
traduce în „mod literal, “şi
23
simțămintele sale personale de patriot rus și de înfocat ortodox se “vor fi maniiestat în diferite feluri în redac- .
tarea pasagiilor filosofice; dar ultimele două din cele trei elemente citate mai sus, cuprind netăgăduite puncte
de asemănare şi sunt într'o desăvârşită concordanță cu toate documentele ebraice. pe care le cunoaştem; piar
prăbuşirea Rusiei, clauzele anormale ale păcii, înte-
meierea supra-guvernământului numit Societatea Naţiu- nilor, înstăpânirea judaismului “la lerusalim, — constitue dovada cea mai mult grăitoare a realității planului de cucerire stabilit de înțelepții Sionului. . 3 “Studiind în ale sale „Lundis*“ opera lui Jos
Maistre „Consideralions sur. la Fiițdet [ata asupra. Franţei), criticul Sainte-Beuve şi-a exprimat ur- mătoarea părere:: „Impresia pe care a făcut-o această carte în clipa apariţiei sale, fu vie, dar marea ei isbuc-
- mire nu avu loc decât cu douăzeci de: ani mai -târziu,
atunci când împrejurările i-au adeverit punctele cele mai de căpetenie... - iai „Protocoalele“ au o trăsătură comună cu :„Consi-
derațiile asupra Franţei“ : însuşirea lor profetică. Poate
se va putea, în scurt timp, formula asupra loi o apre- ciere identică cu aceea a lui Sainte-Beuve. i
ROGER LAMBELIN
AHTUXPICTB. :-
dă. A
iz BEBAROIA ia -/4
“sai
Coperta ediţiei ruseşti din 1912 a „Protocoale! > a
a ai ERIS:
So BEA TAltA
_Porului, —_..
a
PROTOCOALELE INŢELEPŢILOR SIONULUI
CAPITOLUL 1.
: Continut: — Dreptul e în forţă. Libertatea e o idee. Liberatismul. Aurul. Credinţa. Autonomia, Despotismul
: capitalului: Duşmanul din tiuntru, Mukimea. Anarhia.
Politica şi Morala. Dreptul celui mai tare.. Puterea ji-
- dovească franemasonică nu poate fi învinsă. Scopul „scuză mijloacele. Mulțimea e oarbă. Alfabetul politic, ” Neînţelegerile dintre partide. Forma de guvernământ
care vă conduce “mai bine la țelul vostru, e autocraţia.
„„Băuturile. Clasicismul. Desfrânarea. Principiul şi regu- „ele de guvernământ jidoveşti şi francmasonice. Teroa- „sea. Libertatea, Egalitatea, Fraternitatea. Principiul gu- "ernământului dinastic. Privilegiile nimicite ale aristo- „ craţiei creştinilor. Noua aristocrație. Calcul psihologic.
Abstracţia libertăţii. Amovibilitatea reprezentanţilor po-
CR $
„Să lăsăm la o parte vorbele goale; să cercetăm fiecare idee în sine, să luminăm situația prin comparații şi deducţiuni. „Eu vă'voiu arăta deci sistemul nostru, din punctul vostru de vedere şi din acela al creştinilor. ai Se E as „- -Trebue să avem în vedere, că oamenii cari au instincte şi porniri rele, sunt mai numeroși decât aceia -cari au instinete bune, De aceea, cele mai bune rezultate se aling guvernând pe oameni prin violență și feroare, nu prin discuţii academice. Fie- „care.om e însetoşat de pufere, fiecare ar voi să se facă dictator, dacă ar putea; în acelaş fimp Sunt pujini cei cari mar fi gata să jerifească bunurile” țuturora, pentru a-şi atinge propriul lor bine. „Ce lucru a ţinut în frâu fiarele sălbatice care se numesc Oameni? Ce i-a călăuzit până acum? La începulul orânduirii sociale ei s'au supus puterii oarbe a pumnului, mai târziu apoi
O
cată. De-aici ajun.
= qecât aceeaşi putere, dar ul e în forță, în. legii, care i 3 ia că, după legea maluri! clu ! | Și mi a nd, iar nu un fapt. Trebue |
y gâ
ti olitică e o idee, tn 9
bibeelea îi a această idee, îs îl ulare, prin cursa unei IC,
Me de gând să sdrob
ideea de libertate, G! îşi jertiește ceva din ță în ce.va Con
zite ale puterii sunt în ate, pie Pe legii de viață (deoarece forța oarbă a poporului j alții,
: mânea o singură zi fără că : i RI a ăi să ocupe locul celui vechiu, Mai de Liberalii În zilele noastre puterea abrului a înlocuit Fa SĂ fe Ai vernelor liberale. A fost 0 vreme când domnea ze [nfa. IC ea Dă , libertate e irealizabilă, deoarece nimeni nu Ştie î îi oral “dă oa întro măsură dreaptă. E îndeajuns să fie lăsat pop ul i se guverneze câtva fimp singur, pentru ca această autonomie să. se trasforme îndată în destrăbălare. lar din clipa aceea se nasc, desbinări cari se transformă foarte repede în lupte. sociale, în. cari Statele se mistue şi uride mărimea lor se preface în cenuşe. Fie că Sialul se isloveşte în propriile lui frământări, fie că, certurile sale Tăunirice îl aduc în starea de a fi la bunul plac al duşmanilor. din afară, din acel momen! el poate Îi socotit ca. piordut și fără scăpare: el e în stăpânirea noastră. Despotismul (puterea) capitalului, care e în întregime în mânile noasire, îi apare atunci acestui Stat ca o luitre de scăpare, de care e silil, vrând ne-vrând, să se acaţe, pentru a nu se îneca.. 7 „Pe aceia, pe cari suilletul lor simţitor î-ar tace să considere. de nelrebnice aceste gânduri, i-aş înireba: dacă un Stat are. doi. duşmani, și dacă îi este îngăduit să întzebuințeze împotriva unuia. dintre ei, dușmanul din afară, toate mijioacele de luptă, ca de. „pildă: de 2 ară aduce la cunoşiiuță planurile de atac şi de apă:
and e nevoe să fie atrase | nui anumit partid, ească pe cel care e la dacă acest pari i 3 dacă potrivnicul îşi de.
37.
rare, de a-l surininde noaplea, sau cu puleri mai mari, fără ca toate acestea să lie privile ca imorale; de ce, aceleaşi măsuri, înfrebuințate împotriva unui duşman şi mai rău, care ar dărâma
. ordinea socială şi proprielalea, ar îi privite ca neîngăduite şi
imorale ? . O minte bine cumpănilă poate oare nădăjdui să cârmuiască
„ca folos gloatele prin îndemnuri cuminţi sau prin convingere, atunci
când calea e deschisă conirazicerii, fie ea chiar nesocolită, dar totuşi ademeniloare pentru poporul care înțelege totul numai uşurel, la suprafață ? Oamenii, fie că fac parte din pătura de jos, fie că nu, suni cârmuiți numai de micile lor patimi, de credințele deşarte, de obiceiurile, de tradiţiile şi teoriile lor sentimentale: sunt robi ai împărțirii în partide care se îrmpolrivesc înțelegerii celei mai cuminţi. Orice hotărâre a mulțimii atârnă de o majo- ritate întâmplătoare, sau, cel puţin, superiicială; fără a cunoaşte tainele politice, mulțimea ia hotărâri fără rost; un îel de anartiie sapă pe dedesubt guvernământul.
Politica n'are nici o legătură cu morala. Guvernul care se lasă condus de morală, nu e politic şi prin urmare puterea lui
e şubredă. Acela care vrea să domnească, trebue să se iolosească
de viclenie şi fățărnicie. Marile însuşiri. ale poporului — since- ritalea şi cinstea. — sunt deiecie pentru politică, pentrucă ele doboară regi şi tronuri mai uşor decât duşmanul cel mai puternic. Aceste însușiri trebue să le lăsăm regatelor creştine, noi-nu trebue în nici un caz să Je luăm de călăuză.
Scopul nostru e să avem în imână puterea. Cuvâniul „drept* e o idee abstractă pe care nimic n'o îndreptăţeşie. Acest cuvânt nu însemnează decât atâta: „Dă-mi ceeace vreau, peniruca să pot dovedi că sunt mai tare decât fine“. Unde începe Şi. unde se slârşeșie dreptul?
intrun Siat unde puterea e rău organizată, unde legile de guvernare au devenit vagi şi uşor de ocolit, în urma drepturilor
„nenumărate întemeiate de liberalism, eu socotesc că e un NOU,
drept al meu să mă arunc, pe baza legii celui mai tare, asupra tuturor orânduelilor şi a futuror regulelor stabilite, şi să le răstorn;
3
O
39
si 1, să clădesc din nou foate aşezămintele | Nu, e cu neputinţă! Un plan împărțit în atâtea capete câte are un mâna pe le9 elor ce mi-au predat mie drepturile pe Care mulţimea, îşi pierde unitatea; devine neînțeles şi fără pulința de să mă Îac stăpânul i i care s'au jepădaf. de bună voe, din a fi înfăptuit. i | de” li dăduse forța IOr Și A N "Numai un autocrat (un singur stăpân atotputernic) poate țiberalism... țăbiciunii de astăzi â vaturor puterilor, stăpânirea -alcătui planuri mari şi limpezi, poafe aşeză la locul său fiecare Din pricina Ș* 2-3 gecat oricare alta, penfrucă ea nu va. “lucru, în mecanismul mașinei guvernamentale. Să recunoaştem noastră va Îi mâl pițipa clipa când se va fi înrădăcinat atâț de deci, că un guvern folositor țării și în stare să-și alingă sco- piiea site A icefie nu 0 va mai putea dărâma... | pul propiis, frebue să fie strâns: în mânile unui singur individ bine, încât nici n 5 - suntem siliți să-l facem acum, se. . responsabil. În despotismul absolut, civilizaţia nu poate exista;
in 'răul trecător pe care suni<“! d 2 are e unui guvern neclintit, care va restabili. meisu 20
: “afionale, tulburat de liberalism ! al mecanismului existenței naţionale, : 9, tul îndreptățește mijloacele. SE ne îndreptăm luarea aminle
ea nu e opera gloafelor, ci a conducătorului lor, oricare ar fi el. Mulțimea e un barbar, care îşi arată barbariă la ori-ce prilej. Indafă ce gloata apucă în mâni libertatea, ea o transformă foarte în planurile noastre, mai puţin asupra celor bune şi morale, decăt E Aa Apei ÎN a code gi mai înaltă a barbariei. asupra celor trebuincioase şi folosiloare. 7 00 cate de i Rr a ri e Fie ea îmbălate cu alcool, nău- Avem înainted noastră un plan, în care e frasă în mod -“! Asa , Cărora fi ar da reptul de a bea fără măsură, în “- tinta de care mii ne pătem îndepăria, fără a primejdui..< acelas fimp în care li-sar da libertatea... Noi nu putem îngădui acer i it ca ai nostri să decadă până la o asemenea treaptă. Popoarele opera mai multor veacuri. i „x creştine sunt îndobitocite de băutură: fi E Pentru a găsi mijloacele care duc la acest scop, frebue să! elle câsice 41 da acad ură; finerețea le e înjosită de ținem seamă de laşitatea, de nemernicia, nestafornicia mulțimii, DH ads A ui E r fi ie tă ata care i-au împins de neputința ei de a înțelege și a cumpăni împrejurările propriei casele bogat z ji si île i ţ câ Cin a SEUVICI, Şpvernanicle din sale vieţi şi ale bunăstării sale. Trebue să înțelegem că pulereă.. jurite de p pila e Sa ian al şi femeile noasire din loca- mulfimii e 'oarbă, nesăbuită, şi nu gândeşte, ci ascultă la dreapta. «, număr şi pe aşa zis i E BOT, di pi uile acestor din. ură și la stânga. Un orb nu poate călăuzi pe unalt orb fără casă de ii e Aria A se GE ie A că d ună“, care imilează ducă la prăpastie; tot aste! membrii mulțimii ieşiţi din popor, a Și desirânarea celor dinai. — oricâi li-ar fi spiritul de genial, — nu pol pretinde să conducă. îs SARA ntul nosiru de ordine e: pulerea Şi fățărnicia. Singură poporul, fără a-l pierde, în întregime, din pricină că mu înțeleg ţațenuri oale. învinge în polilică, mai ales când e ascunsă în „iu talentele frebuirieioase oamenilor de Stat. Violenţa trebue să fie un principiu, viclenia și făţărnicia o regulă, pentru guvernele cari A vor să-şi predea coroana în mânile agenților unei noui puleri. zi) rău e singurul mijloc de a ajunge la scop, la bine. De- Ceea, noi nu trebue să ne oprim înaintea mituirii, înșelătoriei Ă ă lrădării, ori de câte ori ne pot ele servi atingerea scopului ci de: În politică trebue să (e pricepi 'să iei proprietatea altuia 'd a şovăi, dacă poţi obține cu acest mijloc supunerea şi puterea. Stalul nostru, în această cucerire pașnică, are dreptul să ge
car ră dușmănii lăuntrice, SĂ. ; i sa pot fi amestecate cu interesele. p tă impolriva dușmanilor din atară?.
rin condamnări la moarte mai 0, necesare pentru a întreținea ţe, oarele să asculte orbeşie. O. neîn ică, e cel mai mare susținător. aj ; în folosul nostru, dar
hi : mă, să ne pa ea root site iciei oclrină baza calcula violenfii şi făfămiciei. o pile e pieri i pe cod ot atât de fol te mijloace, dar şi prin această Prin urmare AD inge şi vom robi guvernului doRtină e o Va fi îndeajuns“ să se şiie uri i neînduplecaţi, pentruca orice nesupunere să înceleze Noi, cei dintâi, şi încă din vechime, am. aroncat poporului
A litate, Fsaternitate“, cuvinte repelate pe
cuvintele: „Libertate, Ega cuvi urmiă de. atâtea ori de către papagali înconştienţi, cari, atraşi din toate părțile de această momeală, nu s'au folosit de ea : decăl
peniru a nimici prosperitatea lumii şi adevărata libertate indivie duală, altădată atât de bine asigusată prin constrângerea mulţimii, Oameni cari s'au crezut inteligenți, m'au Şfiut să descurce înţelesul ascuns al acestor cuvinte, n'2u văzul că se- conlraziceau, n'al văzul că nu există egalitate în natură, că nu poate să exisie tibertate, că natura ea însăşi a creat inegalitatea spiritelor, â caiaclerelor şi a inteligențelor, atât de mult supuse legilor ai: aceşti oameni mau înțeles că mulțimea € o putere oarbă; că parvenijui pe cari şi-i alege peniru a 0 guverna, nui sunt ma puțin orbi în politică decât ea însăşi; că iniţiatul, cel introdus În tainele politicei, fie el chiar un prost, poale guverna, în vreme ce mulțimea neiniţiaţilor, fie chiar plini de genii. nu înţeleg nimit din politică. Toate aceste gânduri nu le-au venit în minte creşii Gore tohuşi pe aceasta se întemeia principiul guvernământul dinastic; tatăl, Domnitorul, transmitea fiului său secretele politice necunoscute în afară de membrii familiei domnitoare, pentru nimeni să nu le poată frada. Mai târziu, Gbicei e, DE RI “ăratelor principii ale poli a. Mai fârziu, obiceiul transmiterii a6t pepe intre politicei, se pierdu. Isbânda operei noasiit
ozăviile războiului P i mai folositoar
4|
Totuşi, în largul lumii, cuvintele Libertate, Egalitate, Frățietale, adauseră la rândurile noastre, prin mijlocirea agenților noşiri orbi, fegiuni întregi “de creştini cari ni puriară cu însuilețire stea- gurile. Şi totuşi acesfe cuvinte erau nişte viermi cari rodeau bunăsfarea fuinror ne-jidanilor, spulberând pretutindeni pacea, liniștea, solidaritatea, săpâna pe dedesupt foate aşezămintele Sia- telor. Veţi vedea dir: cele ce urmează că aceasta ne-a folosit numai nouă; acest încru ne dădu, între altele, putinţa de a obține cheia cea mai importantă, în mai bine zis de a desființa pri- vilegiile pe care era întemeiată” aristocrația creşținilor şi singurul mijloc de apărare ce-l au împotriva noastră popoarele şi naţiu-
mile. Pe dărâmăturile aristocrației naturale şi ereditare, noi ne-am
ridicat arislocrafia noastră, a înteligenţii şi a banului. Am luat drept bază a acestei noui aristocrații, bogăţia, care depinde de
noi, şi ştiința, care e îndrimată de înţelepţi noştri.
“1sbânda noastră mai fu încă ușurată prin faptul că; în legă-
fhriie noastre cu oamenii de cari aveam nevoe, am ştiut întol-
deauna să alingem corzile cele mai simţitoare ale suilefului ome- nesc: socoteala, lăcomia, neîndestularea lipsurilor materiale, fiecare dinfre aceste slăbiciuni omeneşti, luată aparte, fiind în stare să înăbuşe neatârnarea gândului, punând voința oamenilor în slujba celor ce le -cumpără suiletul. e. „ Adeea abstractă a libertăţii me-a dat putinţa de a face mul- țimea să înțeleagă, că un guvern nu e aliceva decât un locţiitor al proprielarului țării, adică al poporului, şi că poate îi schimbat! aşa cum se schimbă mănușile învechite. - A pui
„ui Amovibilitatea reprezentanților poporului ni-i puse la dispo- ziția noasiră; ei depindeau de alegerea noastră,
COMENTARII LA CAPITOLUL 1. RA pal mărturiseşte scopul ce urmăreşte şi mijloacele ce va i rebuinţă, ca să ajungă a ţintă. Scopul este: distrugerea ori-cărui at creştin, cum a făcut cu Rusia, ca să ajungă cl stăpân. Care sunt mijloacele ? Ca să întrebuinţeze cele mai bune mijloace, tre-
ae TES
4 arul. Adversarul ce treb
fiequre “Stat eu
ut cine este advers este națiunea creştină din
: omul este
Astăzi, cân i "a acordat popo ii, când votul universal sa ate cite ale cu idea libertăţii, pentru ca P«P i d tatea în destrăbălare mânile guvernanţilor,
hui înşelat. a pia mai bună dovad
: ă lumea, con
presa din toata ct ln
= resă, şi anume, pe lângă mu! TA e CC, 24 ARN
Pc toarele serise în româneşte de către Jidani şi jidoviţi: >
bue şti
Lupta“, „Presa“, „Adevărul“, „Dimineaja", „Aurora“, „Lumea“, | [-] 3>» fă = A: . . ea 4 „Opinia“, care în tot timpul nu scriu decât numai şi numai în
numele „libertăţii“ şi „democrației“. Fe se "= Aşa au făcut în Rusia.. Ca să ajungem la destrăbălare şi
desordine, Jidanul mărturiseşte că va lucră prin zorupţiune să în E. vrăjbească între ele partidele politice, ca nu cumva să mai ajungă la vre-o înţelegere, mărturiseşte că va lucră să prostească popo- 5 | rul creştin prin beuturi spirtoase, mărturiseşte că va strică -tine=
retul prin scrieri pornografice, şi că va depravă femeile -creştine „prin lux fără măsură şi va îndemnă la necuviinţă. Toate acestea
Je face arătând cu făţărnicie, că acesta este progres. Învrăjbirea .
aceasta o urmăresc Jidanii peste tot şi o urmăresc şi la noi în Ro- mânia. De aceea putem vedeă cu toţii, cât de înverşunate sunt lup- tele dintre partide; Mai ales în lu rocire între Românii din vechiul regat şi din Ardeal, ori-cine ur- Ă măreşte presa din țară, poate ca să vadă ce parte mare iau Ji danii dela „Lupta“, „Adevărul, „Aurora“, etc., scrise de Ho- BigUlan (Fagure), Rosenthal, Griinberg, Ghelerter, etc., cari fac „pe e mai curaţi... ardeleni, ameţind şi zăpăcind lumea. E at priveşte băuturile spirtoase, mer ată st af Sarat, falsificarea lor, Crâşmle să ei esa i 9 mult mai mare măsură ca celelalte prăvălii. Astfel
ue răpus astăzi, i european. După destăinui. $ care nu ştie decât de e să pui mâna pe putere, rului, trebuesc zăpă. 1 să prefacă liber. şi desordine, şi astfel scăpând puterea din j Jidanii şireţi să se ridice la putere pe umerii 4
i despre acest plan de luptă ni-o dă
dusă de Jidani. Avem Şi în ţara noas- ki ă multe altele mai mărun
ptele ce s'au început din neno- :
43
iată un exemplu pe care îl găsim în „Situaţia Demografică a Ro- mâniei“ de Em. D. BR. Vasiliu, la pag. 27:
„În Moldova, la laşi, în anul 1839 erau 179 de crâşme, iar în: 1909 Jidanii le-au sporit la 337 /« i :
În privinţa destrăbălării. se pot vedeă zilnic noui reviste şi ziare necuwviincioase, care îndeamnă tineretul la desfrâu. Un exem= plu dintre mii şi mii, a fost şi o publicaţie jidovească de acesi fel 3 Cluj, numită „Bomba“, care a fost oprită de poliţie. “Apoi se ştie că toate casele de prostituție şi întâlniri, sunt ţinute şi puse în calea familiei creştine, peste tot, numai de Orei...
Când prin astfel de mijloace a ajuns să destrame toate le- găturile sociale şi politice din ţară; atunci, spune el, se va aruncă ca o fiară de pradă asupra ceea-ce a mai rămas din putregaiu şi va răsturnă totul, ca să întemeieze el, pentru fiii lui Israel, un Siat nou.
În Statul cel nou jidovesc, ridicat pe ruinele Statului creştin,” Evreul nu se va mai călăuzi după regula libertăţii. Acest cuvânt a fost
„bun de “exploatat, spre a dărîmă Statul 'creştin. E va întrebuinţă
„despotismul absolut, fără de care nu poate există civilizaţia“ ;
aşa îşi desvălue el gândul şi aşa lucrează în Rusia, unde ori-cine
este bănuit că ar face oposiţie, îşi perde viaţa, unde alâţia epis- copi creştini au fost decapitaţi, pe când 'nu s'a mişcat un fir de păr de pe capul vre-unui haham. "Tată un document găsit asupra unui ofiţer jidan bolşevic, căzut într'o luptă de stradă în 1919, document care este un fel “de ordin circular, ce eră scris în limba ebraică şi dat de către: „Comitetul central al secțiunii Petersburg al Ligii internaționale Israelite“ ; «i
„Fii ai lui Israel! Ora victoriei noastre supreme, este aproape.
“Suntem înaintea pragului dominaţiunii universale. Ceea-ce eră
altădată de domeniul visurilor noastre, este pe punctul de a se realiză, Din slabi şi neputincioşi cum eram, catastrofa mondială ne-a făcut tari şi, graţie ei, putem să ni ridicăm fruntea cu trufie, „Totuşi, trebue să fim prudeaţi. Se poate cu siguranţă pro- roci că, după-ce am păşit peste ruine şi am zdrobit altare şi tro- nuri, vom urmă înaintarea noastră pe drumul ce ne-am tras,
„OI A,
——=
_. a a doctrinelor pe care le-am . H sia i = religiunei stra 3! 4 ALI bar astoritatea Fe i este supusă criticelor violente și bati propagat ca atâta Su toate. lacestea = cultura, civilizaţia,
curei. Noi am sgudait Am făcut totul pentra a
tradiţiile şi tronurile naţiunilor da supune poporul rus la jugul pi j
î :a+ înaintea noastra. în m
La E a, în această privinţă, -este aproape terminată,
; Opera î pa totuşi foarte prudenţi, căci Rusia subjugată
dar ce ii noastră cea mai mare. Victoria câştigată prin su-
i - Sute noastră intelectuală, se poa
> pă generaţie. tă pa e 00% NOII de către o nonâ & | ţiaută la pământ; ea trage să moară
usi cerită şi sub REC dr au uitaţi un singur moment că trebue să fiţi atenţi şi prevăzători. Grija sacră a siguranţei noastre nu ne îngădue să practicăm nici mila, nici, iertarea. de a menține poporul rus în mizerie şi acri prietăţile şi aurul, noi l-am redus la sclăvie.
„Fiţi prudenţi
mi. Luându-i pro-
conducători. îi vom luă ori-ce putinţă de a rezistă. puterii noas-
tre. Trebue să provocăm ura între lucrătorii dela oraşe şi ţărani.
„Războiul, lupta de clasă, vor distruge tezaurele de cultură ale popoarelor creştine. Dar, fii ai lui Israel, să fim prevăzători şi
rezervaţi! Victoria noastră se apropie, pentrucă puterea noastră politică şi economică, precum şi influenţa noastră asupra masse- lor, fac progrese repezi. Suntem stăpânii finanțelor. şi ai aurului — -
guvernelor, şi prin urmare avem atotputernicia asupra pungii tu- Li
turor Statelor. Puterea se află tîn mânile noastre. Dar să nu ne
incredem în trădători şi lucrători pe de desubt.'
3 „Bronstein, Apfelbaum, Rosenfe!d, Steinberg, sunt, printre atâ* A ţia alţii, adevăraţi fii ai lui Israel. Puterea noastră în Rusia este
firă „margini EA de Ape Sr margini. În oraşe, comisarii şi comisiunile de alimente, de
loc int ei o... 5 uinţe etc., sunt la dispoziţia noastră. Dar să nu ne îmbete vic Şi neincrezători, căci în afară de noi DU
toria! Să fim prudenţi ne „putem sprijini pe nimeni,
doveşti şi în cele din urmă
te întoarce contra noastră
nici iertarea. Este o necesitate.
şi tăcuţi! Să nu avem nici o milă de duşma= nul nostru. Noi trebue să exterminăm cele mai bune elemente ale poporului rus, aşa ca jara să nu-şi poată găsi nici căpetenii, nici
45
„Aduceţi-vă aminte că noi nu ne. putem încrede în armata roşie, care poate într'o bună zi să pptoarcă armele contra noastră. „Fii ai lui Israel, ceasul victoriei asupra Rusiei, atât de mult
“aşteptat, a sunat. Strângeţi-vă rândurile. Propagaţi politica naţio-
gală a rasei noastre. Luptaţi pentru idealul nostru. Păstraţi cu sfinţenie vechile noastre legi ce ne-au fost hărăzite. Inteligența
_ poastră, geniul nostru, să ne ocrotească şi să ne călăuzească 1“
Stăpâni pe Rusia şi aşadar în pulinţă de a-şi aplică planul arătat în Protocoale şi în documentul de mai sus, rând pe rând, n'au întârziat de-a atacă toate puterile uaţiei robite şi nenorocite. Îndeosebi s'au năpustit cruzii tirani ai Rusiei, împotriva religiunii, pentru a o nimici. Şi, întocmai precum au scris în planurile lor, aşa au şi făcut. lată, spre exemplu, ceea-ce a putut să fic cu-
_noscut până acum din nclegiuirile făcute. Chiar şi ziarele jidăneşti
dela noi nu au putut ascunde în întregime aceste nelegiuiri, şi astfel, unele au ajuns a fi cunoscute şi publicate chiar în foile lor de aici, precum urmează:.
“.„Noui condamnări la moarte în Rusia.
„Lafayette, 12. — Pe când din Rusia se anunţă amânarea
- judecării patriarhului Tikhon, „Echo de Paris“ dă următoarele de-
talii asupra persecutărilor din Rusia: arestările sunt efeztuate în massă, mai cu seamă asupra intelectualilor. 10 profesori cari au servit ca experţi în Comisiunea: bolşevistă de despăgubiri în Po- lonia, au fost acum de curând condamnaţi la moarte. Rugăciunile pentru patriarhul Tikhon au fost oprite în biserici sub pedeapsă de imediată arestare şi acuzaţie de contra-revoluţie. Mulţi preoţi cari au pronunţat numele patriarhului Tikhon în timpul liturgiei, au fost arestaţi şi trimişi înaintea tribunalelor roşii.“ 2. Să | („Dimintaţa“ Nr. 5904 din 15/1V 1923).
Atâta. publică ziarul jidovese „Dimineaja“. Înformaţiunile care ajung la ziarele româneşti sunt mai complecte. lată spre pildă ce spune ziarul „Conştiinţa Românească“ Nr. 12 din 15/1V 1923:
„Oticiosul bolşevic „Isvestia“ anunţă, că în cursul sărbători-
—.—..—
"au ținut conferinţe ji idei d: pasi Rusi, lor de Paşti, Sâ" je, porrlui „necesitatea de a € eveni ateuiii "pentru a se demonstra PO svisoţite de proecţiuni, prin care se şi.
„Conferinţele i E diculiză religia orto oxă“.
fa 3 d Un ziar leton, E a ea ansteing Care-Şi ZICE 4 is ta & x j „il 28 de arhiepiscop! şi 1215 preofi... Mă - sau , în
2 de mare trebue să fie u < Dar pi putea, închipui şi din următoarea telegramă, pe
ziarul „Viitorul“, dela aceiaşi agenţie telegrafic | i
grozavă ştire: jarul Rusiei, a ucis. direc
i ŢI
ţinismului, care o publică Leafield: ca „Persecuțlunile religioase în Rusia.
— Un proiest al şefilor comunităților relig:oase din Anglia. —
_„Leafield 13. — Persecuţiunile religioase conduse de guver.
nul sovietic din Rusia, au culminat cu executarea Mer. Budkievitz,.
Şefii tuturor comunităţilor religioase din Britania au adresat un
protest în contra acestor fapte. Semnatarii sunt conduşi de ar hiepiscopul catolic de Westminster. Protestul este redactat, în modul următor: 0: 2 bear E i F. „Războiul fără cruţare pe care guvernul sovietic din Rusia “pil duce de mult împotriva tuturor formelor credințelor religioase, „Şi-a auns culmea. În timpul perioadei de administraţie sovietică, „sute şi mii de preoţi de toate rangurile şi de toate confesiunile,
„au fost subiectul persecuţiunilor sălbatice, toate. acestea numai Ca
„să se desrădăcineze religia din ţară. E „Cele mai sfinte sărbători religioase au dat ocazia „de tre vestiuri blestemate şi de astă dată âtacurile îndreptate în contră. preligiunii, se găsesc de nou ilustrate prin judecarea şi condamnz! ASA de ia religioşi din Rusia. Chiar bolşevicii nu au ascuns S00 sri pă pie E propriul lor ziar, acum trei săptămân) nile lor prin aceste cuvinte: L
Trebue să îtați i | bl 2 e să conducem agitația noasiră împotriva religiei ș
i
alte i usiei, şi deci eci. în. imediata apropiere â R iti ŞI deci |
tirania judaică împotriva creş i
47
„aşa de sistematic, cum am face-o î inf pă "mult mai mullă hotărire“, J n. chestiunile politice, dar cu „Suntem pentru salvarea întregului popor din Rusia şi pen- „tru menţinerea credinţei în inimile lor într'unul Dumnezeu şi ati „tru păstrarea libertăţii religioase, când facem acest apel. Noi 2 Ar „zintăm diferite comunităţi religioase şi diferite opiniuni politice „însă cu toţii suntem uniţi în indignarea şi groaza cu care ai „actuala politică de persecutare sistematică a religiei, în toate for- „mele ei.. O astfel de politică nu poate fi tolerată în tăcere de „către aceia, cari preţuesc religia şi libertatea. Protestarea noastră „avem încredere că va găsi ecou peste tot şi ori-unde se găsesc „oameni cari ţin la buna stare a omenirii“. („Viitorul“ 16/1V 1923)
„ Aşadar, întocmai cu prevederile din „Protocoale“ se întâmplă
acum deocamdată în Rusia, Şi furia lui Israel nu cunoaşte margini.
Este aşa de grozavă, încât a înspăimântat toată lumea creştină din Apus. E dit , În capitolele următoare 'se arată mai amănunţit mijloacele de distrugere a societăţii creştine. În această luptă ascunsă şi pe zi- ce merge mai aprigă, Jidanul şi-a ales ca tovarăş nedespărţit: aurul, cu care cumpăra pe creştinii slabi de înger, şi presa cu care zăpăceşte capetele celor mulţi.
0 ZE e h ga
“CAPITOLUL II.
ţi Aă Războaiele economice sunt isvori| a Administraţia vizibilă şi „com 1 doctrinelor destructive. Asi: ătatea presei. Preţul aurulu
Conţinu atotputerniciei jidăneşt- silierii secreţi“. Succesu „milaţia în politică. Iasemnătate -şi valoarea victimelor jidăneşti. —
E în interesul nostru ca războaiele să nu urmărească, în trucât se poate, câştiguri feritoriale. Războiul fiind asiiel (ranspus pe terenul economic, naţiunile vor simți puterea stăpânirii noastre, şi această situație-va pune pe cei doi vrăşmaşi la dispoziția agenților noşiri internaţionali, cari au mii de ochi pe cari nici graniță nu-i poate opri. Atunci drepturile noastre internaţionalt vor covârşi drepturile naționale, în adevăratul înțeles al cuvântului, şi vor guverna „popoarele fot astiel cum reglementează dreplul civil 21 Statelor legăturile dintre supușii lor. . N |
= Adminisiratorii, aleşi din public de către noi, dintre creştini cei mai slugarnici, nu vor îi oameni pregătiţi pentru administra lării, In acest chip vor deveni uşor nişte păpuşi trase de a[ă.! către înfelepţii şi genialii noştri sfetnici, de către specialiştii noşi Es: a sr puli în Vederea adminisirării afacerilor luni Efiticase reia ll noşiri şi-au, câştigal cunoştin periența istoriei, din di in planurile noastre politice, din ei, din studiul tuturor evenimentelor însemnale.
Creștinii nu se orientează după practica observaţiunilor i
- 49
parțiale culese din istorie, ci după o rulină teoretică, incapabilă
“ de a ajunge la vre-un rezultat real. De aceea noi m'avem să ne
orientăm după ei; las' să-şi mai peireacă încă câtva timp, să se mai hrănească cu nădejdi şi cu noui pelreceri, sau cu amintirea
plăcerilor trecute. Să-i lăsăm să creadă în însemnătatea pe care
fi-am înspirat-o, relativ la legile ştiinţei, la feorii. In vederea aces-
fi scop propagăm în continuu, prin -presa noasfră, încrederea
'or oarbă în aceste legi. Clasa inteligentă a creștinilor va fi mân- dză de cunoştinţele sale şi, fără a le examina în mod logic, ea va pune în aplicare toate învățămintele științei, păscocite de călre agenţii noşiri pentru a le călăuzi spiritele în direcţia care ne e trebuincioasă nouă. preia
Să nu credeţi că alirmaţiunile acestea sunt fără bază se- sioasă: gândiţi-vă la succesul pe care l-am ştiut făuri Darwinis- mului, Marxismului,. Niefzscheismului. Insă nouă, înrâurirea siri- căcioasă a acestor tendințe, trebue să ne fie cunoscută. .
Trebue să ținem socoteală de ideile, caracterele, tendințele moderne ale popoarelor, peniru ă nu face greşeli în polilică şi . îri administrarea afacerilor. Sistemul nostru, ale cărui părți pot îi
alcătuite în mod deosebit, după popoarele pe care le întâlnim: în “drumul nostru, nu poate reuşi dacă aplicația sa praciică nu e
bazată pe coniruntarea rezultatelor trecutului cu prezentul.
Statele de astăzi au o mare putere creatoare: presa. Rolul presei e de a arăta nemulțumirile aşa zise intolerabile, de a aduce la cunoştinţă plângerile „poporului, de a creia nemulțumiți şi de ale da un glas. CO A E a re ae at
Presa întrupează libertatea cuvântului. Dar Statele mau şiiut întrebuința această putere şi ea a căzut în mânile noastre. Prin ea am obținut o mare trecere, cu foate că am stai în umbră, mulțumită ei am îngrămădit în mânile noastre aurul, în ciuda valurilor de sânge şi de lacrimi în mijlocul cărora am fost siliţi să ni-l agonisim. Dar aceslea le-am răscumpărat, jertiind pe mulţi dinire ai noşiri. Fiecare din jertfele noastre, pretueşte cât mii de creştini înaintea lui Dumnezeu.
i
50 COMENTARII
LA CAPITOLUL U- LA CAPITOLUL L-
i : deauna cdi VAD V Ig șa i ea deslânţue desordinea, revoluţia, războiul De aceea, el a Cani”
imântări î- s numai entru-că asemenea frământări i-au adu PP 5 . La ze noseut în Rusia ici Guvernatorul nu putea ca Atunci făcu o comunicare: ceta, toate datoriile băneşti
dacă în 24 de ore mişcarea nu va în»
i ar i potolit. Cara caută să profite Ovreii din desordine? dani, și
În două feluri: se îmbogăţesc, pe când creştinii sărăcesc şi se îm-
treilea sunt totdeauna Jidanii. De aceea ei caută să facă din răz- boaie, o ceartă sângezoasă pentru bani, şi cum ei au adunat tot aurul din lume în băncile lor, ei vor fi ascultați la încheerca păcii, Aşa a fost după terminarea războiului, încheiat în toamna anului 1918. Pacea care s'a încheiat, a fost o pace iidănească. Jidanii nu au făcut războiul, dar cu aurul lor şi cu amestecul lor pe de- desupt, au hotărât cum să se încheie pacea. :
Şi iată ce spune renumitul scriitor francez Roger Lambelin: _- mbceastă pace stranie, mai favorabilă învinşilor decât învin-
gătorilor — cu excepția Anglo-Saxonilor — această pace cu un
„ mecanism delicat și complicat, "necesitând un control constant şi de Ea durată, amenințată cu sfărâmarea de îndată ce un atom Sin a a mersul său, scăpă unitatea Germaniei şi îi lăsă o if in puterea sa; dar ea (pacea) -a avut de asemenea
iu 5 : ec în rc E is dorințelor, ambiţiunilor şi idealului cu cn Ă Posea i aie oma a țărilor luptătoare,
| - 10si propice marilor bănci a i
se ări CL pe
conduc, trusturilo: internați îmbogățit E d Ss SI (Erei) toare a rezerve] pa ste de zăzboiu şi deţină- oaie Velor financiare ale lumii
să tragă foloase din desordine,
bine. Un-caz cu-. ie î 7 Ș: 910
Isbucnise o revoluție întro provincie,
de firele mişcării, dar binuia pe Jidani.. |
ale creştinilor faţă de Jidanii. din pro- fi anulate. Ca prin farmec desordinea, provocată de
. . .. a bi. “ puţinează în războaie, şi astfel ajung a spune ei, Jidanii, cuvântul hotărâtor, Statelor pe. care tot ei au ştiut să le arunce în războiu, Românul spune: când doi se ceartă, al treilea câştigă; acest al
să
i ai i
a aia
Ş A |
Ă | | | Re
5i
„Nu trebue să fim surprinşi că „Societatea Naţiunilor“ a
„ fost declarată de către Israel Zangwill ca „prin esență de inspira- -țiune jidovească“; şi dl Lucien Wol/, delegat de asociaţiunile jido-
veşti, după ce a asistat la Genova la Adunarea „Ligii“, nu s'a sfiit de a afirma din partea sa, că această „Societate“ este în ar- monie cu nobilele şi cele mai sfinte tradiţii ale Judaismului şi că toţi Israeliţii trebue să considere ca o datorie sacră de a o sus- ține ca toate mijloacele posibite“,
(R. Lambelia. latroducere la „Protocoale“, pag. 18 şi 19).
A Într'adevăr, -ciae s'ar mai îndoi acum, că. după războiul atât de plin de jertfe date de lumea creştină, adevăratul triumfător este neamul lui Israel?
Dar în timp, de pace cum lucrează oweiul? El caută să în-
- tunece judecata cea dreaptă şi cinstită a creştinului cu vorbe
goale şi: cu făgăduințe, desnre care de mai înainte ştie că nu se -
ipot împlini. Prin ce mijloc? Prin gazete. Ovreiul stă la umbră,
priveşte cum alţii muncesc, le află necazurile, nemulţumirile şi în- cepe prin jurnale să. asmuţe mulţimea contra cârmuirii, să îi clatine încrederea în cinstea şi dreptatea conducătorilor, ca să o atragă de partea lui. După ce a isbutit s'o atragă, se ridică în capul ei, şi o tratează aşa cum tratează bolşevicii, tot Evrei, pe neno- rocitul popor rus. De aceea ei caută în ori-ce țară să pună mâna pe presă. Ei ştiu că presa este scara care duce la putere şi la bogăţie, peste cadavre de creştini. Ovreiul din Protocoale mărtu= riseşte că-a dobândit această putere în' mijlocul torenţilor de sânge şi lacrimi provocate de Jidani, dar că şi-au răscumpărat
„această vină, pentru-că au murit şi unii din ai lor, şi doar ştiut
este, că fiecare din morţii lor „face cât mii de morţi creştini îna- intea lui Dzeu“,
CAPITOLUL III.
Conţinut: — Şarpele lanţa constituţională nu € Puterea şi ambiţiun i Pamfletele. Abuzurile puterii.
tatea poporului“. Acaparatorii şi ar
Sclăvia economică. „Drep- istocraţia. Armata - ani a creştinilor. Foa-
ilor jidani. Degenerescenţ: i a creveti 41 Sapitaluluie Venirea şi încoronarea „Stă- ră le i Lumii”. Obiectul fundamental al programului Pe are ale francmasonilor. Taina ştiin- |
ji i popul viitoarelor şcoli p ma: i -ţei ordinei sociale. Criza economică generală. Punerea
la adăpost a „2lor noş j | ; e domnia raţiunii. Pierderea unui conducător. Francma
! Tag = soneria şi „marea
„- soneriei, Libertatea. —
Vă pot anunța astăzi că suntem deja aproape de finită. Incă puțină cale, și cercul Șarpelui simbolic (care reprezintă poporul nostru) se va închide. Când cercul se va îi închis, toate Statele Europei vor Îi încleştate în el, ca în nişte căiuşe puternice. :
î Balanța constituțională va fi în curând răsturnată, de- | oarece am falşițicat-o aşa, ca să se aplece când într”'o parle, când întralta, până ce în sfârşit se va dărăpăna. Creşfinii Cre"
„„deau că au tăurit-o destul de puternică şi aşteplau tofdeauna Că
„cele două falere să se pună în echilibr nifoare sunt puse la adăpost de cxtre
„ neghiobii, și se lasă târâţi fără responsabilitate, Acești
u. Dar, persoanele dom: reprezentanţii lor, cari [ac de către puterea lor fără control Şi reprezentanți îşi datoresc pulereă
simbolic şi înţelesul lui, Ba! | stabilă. Teroarea din palate, ea. Maşinile de vorbit parlamentare,
tri“; Despotismul francmasonilor
Revoluţie franceză. Regele despot i din sâneele Sionului. Cauzele atotputerniciei franc- |
9 Lă - - 3 Ş - masoneriei. Insemnătatea agenţilor secreţi ai francma |
LA i, =. erei i ea
„IER IE
53
feroarei de care sunt stăpânite Palatele. Persoanele domnitoare ne mai având legălură cu poporul. lor, nu se mai pol înțelege
“cu el și nu se pot întări împolriva persoanelor lacome după pu- “tere. Puterea clarvăzătqare a persoanelor domnitoare şi puterea |
oarbă a poporului, fiind despărțite deolaltă de către noi, şi-au pierdut toată însemnălatea; separate, sunt foi atât de neputin- cioase ca orbul fără toiag. : ,
Pentru a hotări pe ambiţioși să abuzeze de putere, noi am pus față 'n faţă toate forțele, destăşurându-le toate tendinţele li- berale Călre independenţă... În aces! scop am: încurajat ori-ce întreprindere, am înarmat toale partidele, am făcut din putere ţinta futuror ambiţiunilor.- Am fransformai în arene Statele. unde se destăşoară tulburările... Încă puţină vreme,.şi desordinile, falimen- tele, vor apărea pretulindeni. i
Nesecaţii limbuţi“ au franstormat şedinţele Parlamentelor şi
„adunările adminisiralive, în lupte oratorice. Ziarişti îndrăzneţi, pain-
jletari fără ruşine, afacă zilnic personalul administrativ. Abuzurile puterii vor prepara în sfârşit. căderea tuturor aşezămintelor, şi totul va fi răsturnat sub loviturile mulțimii înebuniie.
-. Popoarele sunt înlănțuite de. munca grea cu mai multă tărie decât au fost înlănțuite de sclavie şi robie. Din sclavia antică
ori din robia evului mediu mai puteai scăpa întrun fel sau altul.
Puteai fi răscumpărai, în vreme ce astăzi nu poți scăpa din mi- zerie. Drepiurile-pe care le-am înscris în constituţii, sunt o închi- puire peniru mulțime şi neadevărate. Toale aceste așa zise „drep- iuri ale poporului“ nu pot exista decât în închipuire, ele nu pot ii înfăpiuite niciodată. Pentru muncitorul proletar, încovoiat la munca lui grea, zdrobit de soarte,- ce preţ are dreptul dat îleca- rilor de a flecări, dreptul dat ziariştilor de a scrie tot. soiul de nerozii alături de lucruri serioase, din momeat ce proletariatul nu irage alte foloase din constituție decât nenorocitele fărâmituri pe care i-le aruncăm dela masa noastră, în schimbul unui vot favo- rabil planurilor, complicilor. şi agenților noştri? Drepturile Tepu- blicane sunt o amară amăgire pentru bietul om: nevoia unei munci aproape zilnice, nu-i îngădue să se lolosească de ele; în
4
ae
" castig statornic ȘI sigur, punându nui Câș u camarazilor. y
!
filor îmbogăliți, cari î muncitorul între în
=: Vom propune să i apr bai de anarhiști, de comuniști, pe care,
“sfi deauna printre me f | daritate, ae Ai care se folosea, cu deplin drept, d Ocial€.
pază a muncitorii să fie sătui, săni | Aa ia ap tal FR dimpotrivă, ca foţi creștinii di Rea Puterea noastră izvoreşte din foariea cronică, din ce ră muncitorului, de-oarece foale ție ă i voii noasire şi îl fac să-şi piardă și puterea ȘI hot Adu i i i polrivi acestei voințe. Foamea dă capitalului mai E A pturi asupra muncitorului, decât căpătase arislocraţia dela puterea re ilor şi ilor. e ua) i ca ea e și prin ura pizmuitoare pe care o produce ea, noi îndrumăm mulțimile, ne folosim de mânile lor pentru a sdrobi pe. cei ce se împolrivesc planurilor noasire: i, j Atunci, când va veni vremea, ca regele nostru universal să | fie încoronal, tol aceste mâni vor mălara din cale toi ceea-ce i-a putea alcătui o piedecă. i: |
noastre si
i LA Creștinii au pierdut obișnnința de a gândi fără ajutorul sta
turilor moaste ştiinţifice, lată de ce nu văd ei frebuința grabnică de a tace ceea-ce vom face noi atunci când ne va fi sosit dorm: nia, și anume de a propovădui în şcolile primare singura ştiință adevărată, care e cea dintâi dintre toate şliințele ordinei sociali ale vieţii omeneşti şi ale existenţi sociale, ştiinţa care arată div nea (împărțirea) muncii şi prin urmare împărțirea oamenilăl. în clase şi stări deosebite, X arii în 1]
Tr i . F | rebue ca fiecare să Ştie, că nu poale exista egalitate, în
55
urma deosebitelor feluri.de muncă cărora suni supuși oamenii; 'că toţi nu pot fi deopolrivă de răspunzători înaintea legii; că, de pildă, răspunderea nu e aceeaşi peniru acela care, prin faptele “sale, necinșteşie o înlreagă clasă, şi pentru acela care nu aduce atingere decât cinsfei lui proprii. Adevărata ştiinţă a ordinei so- ciale,. în faina căreia nu lăsăm să pătrundă creştinii, ar arăta tuturor ră locul şi munca [iecăruia trebue să fie deosebite, pentru a nu fi un izvor de încurcături în urma lipsei de potrivire dintre educaţie şi muncă. Invăţând această ştiinţă (şi încă din şcolile primare) popoarele se vor supune de bună voe puteilor şi ordi- nei sociale stabilite de către ei în Stat. Dimpotrivă însă, în starea de azi a ştiinţei, aşa cun: am făurit-o noi, poporul, încrezându-se orbeşte în cuvântul tipărit, nutrește, în urma neadevărurilor cu care îi nutrim proslia lui, o ură împotriva tuturor poziţiunilor pe care le crede a fi deasupra lui, deoarece, nu înțelege însem- nătatea fiecărei poziţiuni. : :
„ Această dușmănie va creşte încă în urma crizei economice, care se va sfârşi prin încetarea Operaţiunilor de Bursă şi a mer- sului industriei.
Când vom fi dat naștere (cu ajutorul tuturor mijloacelor ascunse de care dispunem prin aurul care e în întregime în mâ- nile noastre), unei crize economice generale, atunci vom arunca în stradă gloatele întregi de muncitori, în aceeaşi zi, în toate țările Europei. Duete grep
Aceste gloate vor vărsa cu sete sângele acelora pe cari, în simplicitalea neştiinței lor, îi pizmuiesc încă din copilărie, şi ale căror bunuri le vor putea atunci jelui..
Ele însă nu se vor afinge de ai noşiri, deoarece momentul atacului ne va îi cunoscut dinainte şi vom îi luat măsuri peniru a ne pune la adăpost. -2-
„Am spus că progresul ar supune pe toţi creştinii doniniei rațiunii. Astiel va fi despotismul nastru: va Şi să linişlească toate irământările prin măsuri strașnici şi drepte, va şti să gonească liberalismul din toate aşezăminiele. m
Când poporul a văzut că i-se făceau, în numele libertăţii,
4e
—.—.—
56 e: ui că el e stăpânul YI - ina concesiuni ȘI îndatotiie înțeles, se izbi de o mulțime a
terii, dat, 3 i de unde a plecai ncă asupră Pi“ » + să se întoarcă 4 plecal, + aleăeti: atanci nu se iri ducător, Şi astfel îşi depuse toafe
puterile pa ch
anceză, căreia Is. - ne sunt bine cunoscule, d A decalat noi ducem poporul d ul ca să se lipsească chiar ŞI d
coarece ea fu în întregime făcută A
ela o desamtgire la alla, & e noi, în folosul regelui-des.
Sionului, pe care-l pregătim lumii. E
irifernațională, căci
scopul câ îi pot din sângeie “A i “ Astăzi suntem afotputernici ca. p i i ând si atacați întrun Stat, suntem apăraţi de celelalte, La căi
si iii a popoaretor creştine, care se târăsc înaintea, Site a pi e itiaze taţi de mici slăbiciuni și greșeli, dar iertătoare față de nelegiuirile cele mari, care nu vor să recunoască, conirazicerea din ideea libertăţii, care sunt răbdătoare până la iorită înaintea pulerii brutale a-unui despotism îndrăzneţ, — iată ce ne înlesneșle meatârnarea noastră. Aceste popoare creştine suferă și rabdă dela prim-miniştrii lor nedreptăți, pentru care ar îi tăiat capetele la douăzeci de regi. Aaa | Cum se poale explica un asemenea fenomen, o asemenea inconsecvență a maselor populare, în fața unor. stări de lucruri „care par a îi de aceeași natură? a: " Fe.omenul acesta se explică prin faptul că acești dictatori
za primii-miniştri — lasă să se spună la urechea poporului, pri. agenții lor, că dacă pricinuesc ei neajunsuri Statelor, aceasta 0 „3 numai cu scopul fina! de a înfăptui fericirea popoarelor, în
ae
rălirea lor internaţională, solidaritatea, drepturile egale pentre fi Bine nfeles, nu li-se spune că această înfrățire nu frebue să sa iacă decât sub stăpânirea noastră, ce TA i Și fală cum poporul os wnovaţi, încrezându-se din ce î
-eeace-i place. în asemenea î jurări ÎN orânduire liniștită şi dă ice) imprejurări poporul nimiceşte ori-Ce
o III
57
Cuvântul” „Uberfate“ împinge la luptă societățile omenești împotriva ori-cărei puleri, fie ea chiar a lui Dumnezeu și a. firii.
“Tată pentru-ce la ridicarea noastră la domnie, va trebui să scoa-
fem acest cuvâni din. vocabularul omenesc, ca fiind principiul brutalității, care schimbă gloatele în fiare sălbatice. E adevărat
"că aceste fiare adorm totdeauna după ce s'au adăpat cu sângs, “şi că atunci 'e uşor să le prinzi în lanţuri. Dar dacă nu li-se dă
sânge, atunci nu dorm ci luptă.
=
COMENTARII
Prin acest capitol intrăm şi mai adânc în sufletul perfid şi criminal al Jidanului. Mai întâi el caută să distrugă ordinea stabilită prin constituţie. Constituţia este legea de temelie a Statului, care stabileşte un echilibru între puterile Statului: între rege, persoa- nele care cârmuesc şi popor. El caută să sfărâme această cum-
pănă dreaptă, căutând prin puterea aurului şi minciunile din ga-
zete, să despartă pe cârmuitori de poporul pe care îl cârmuesc.
: Ca să ajungă aici, împing pe toţi ambiţioşii să dea asalt puterii,
îndeamnă pe toţi nepricepuţii să vorbească verzi şi uscate în Par- lament, ca să impiedece guvernele să facă legi, pune pe gazetari
să atace tot .ce este bun şi cinstit în ţară, pentru ca poporul,
care crede uşor, să nu aibă încredere în nimeni, să ceară mereu schimbare de guvern. Cu cât guvernele se schimbă mai des, cu atât se slăbeşte puterea de a cârmui, şi din slăbiciune nu profită decât — Jidanul. De aceea citim în gazetele jidovite dela noi, că e nevoe foldeauna de schimbări de guvern. Poporul care nu cu- noaşte tot meşteşugul, greu de învăţat, al guvernării, îi crede pe Jidani, pentru că Jidanii pe de-o parte îl mint, prin conducători pe cari îi cumpără cu aurul lor, pe de altă parte fac ca popo-
rul să fie tot mai nemulţumit, căutând prin toate mijloacele să-l
sărăcească şi.să scumpească viaţa. Când omul este flămând şi copleşit de toate lipsurile, mai uşor pleacă urechea la minciuni,
58 .-e. De aceea Jidanul din Protoco e e bin = pidică atunci când creştinului i că puterea lor s i ue ein tăia itorilor noştri. i) şlăbirea tot mai mare & muncitorilor noştri. in A a. -. e t is aceea Jidanul îşi destăinucş
i i-a sărăcit, îi va stă. - celor pe caii bă . A i asupra
având puterea banul altădată regii şi împărații. La
decât o făceau al an semn al lor, toată mulțimea provocată de Jidani prin sa nicilor zilei, va distruge to şi sia, Asta nu O visează, ci'0 - drumul pe care va ajunge aco Dar în această revoluţie e
zei âup 'oluţia -că ei au preparat revoluţ h ) i A ti fercască Ei mărturisesc că Revoluţia franceză este „opera
mânilor lor“, Este cunoscut faptul, că în Revoluţia comunei Paris
pâni mai aprig e lor, se va aruncă asupra puter. Jidanul va luă puterea, ca în Ru
lo.
SD = SU -
din 1871, când au pierit în flacări atâtea bogății, nu sa atins fe “cul de, casele Jidanilor togați, în frunte cu palatul lui Rothschild,
când 'totul ardea şi eră sfărâmat prin împrejuru-i ! „225 Ci Aici tind să ajungă şi la noi, aţâțând luptele politice, îm:
piedecând ori-ce unire cuminte între partide, cumpărând pe con ducătorii lacomi de bani, învrăjbind poporul, aruncând sămânţa urii şi a desnădejdii îa masele poporului, pe care tot ei îl sără: „cesc. Asta le ește puterea înăuntrul ţării, dobândită prin bani şi prin gazetele lor. Dar peste hotare ? O mărturisesc singuri: „Astăzi i
nimeni nu ne poate atacă, pentrucă suntem o putere care dom:
- Y neşte de-asupra Statelor din lume: când ne atacă un Stat, ne i apără celelalte.“ De aceea spun ei că au ajuns aproape la culmea
puterii, şi că puţin mai trebue, ca şarpele talmudic, care reprezintă poporul jidănesc, să se încelăcească peste trupul ultimelor State. de pe continent şi atunci să ţină Europa ca într'un cleşte! ]
—————
e gândul său criminal, că e), de flămânzi, sălbătăcită de ura mărturiseşte în Protocoale şi arată şi
i nu-şi vor perde capul? Nu, pen | ei ştiu când va isbucni şi vor şti
Nei
CAPITOLUL IV.
„Conţinut: — Deosebitele stadii ale unei republici. Francmasoneria exterioară. Libertatea şi credinţa. Con- curența internaţională a comerţului şi a industriei. In- semnătatea speculaţiunii. Setea după aur. — |
Fiecare Republică trece prin deosebite trepte de desvoltare, prin deosebite sladii. Să darie poe i
Primul cuprinde cele .diniâi zile de nebunie 2 unui orb care se aruncă în dreapta şi în stânga. Al doilea e acela al de- magogiei, din care se naşte anarhia; apoi vine în mod inevitabil despotismul; nu un despotism legal şi pe îață, şi prin urmare răspunzător, ci un despolism nevăzul şi necunoscul, dar fotuşi foarte simţit: despolismul desfăşurat de o organizaţie secretă care lucrează cu scrupule cu atât mai puţine, cu cât operează sub sculul mai multor agenţi, a căror înlălurare nu numai că nu-i face nici un rău acestei organizaţii, dar o ajută chiar, scutind-o de a cheltui mijloacele sale cu răsplătirea unor servicii prea îndelungate. .. .
Cine ar putea răslurna o putere nevăzută? Căci puterea noastră e una de îelul acesta. Francmasoneria exterioară, dela Suprafaţă, nu serveşte decât pentru acoperirea planurilor moasire; planul acţiunii acestei puteri, ba chiar şi locul organizaţiilor sale, vor rămânea totdeauna necunoscute poporului. i
Libertatea în sine ar putea îi nevălămătoare şi ar putea exista întrun Stat, tără a aduce vre-un rău bunăstării popoarelor, dacă ea s'ar sprijini pe legile credinței în Dumnezeu şi ale frăţiei omeneşti, străină de acea egalitate care e desminţilă chiar de legile firii, care au statornicit înfrânarea şi supunerea. Având o asemenea credință, poporul S'ar lăsa guvernat de către autorita- lea parohiilor şi ar merge înainie, umil şi „paşnic, sub conducerea păstorului său sufletesc, împăcat cu împărțirea, făcută de Dum- nezeu, a bunurilor acestei lumi. lată de ce trebue să dărâmăm
——
$ s . a A 6| 60 finilor însuşi gândul Dum. 3 letul creştinii Si Dă “j credința, Și se ui pi a-le înlocui cu socoteli şi lipsuşi jiSa/leluitiia Pai ar ae ș
o .. î a RA = : se nezeirii $ rlete ale creştinilor să nu aibă fimp
simţite în mocirla poftei nemăsurate de bani şi astfel creştinul să nu vadă pe duşmanul tuturor, pe Jidan. Cum să ajungă aici? Să
PI) E trezească în noi pofta banului prin speculații în industrie, aşa ca material ai alese su j 2 3 Pglic pA Due bpe 0 AU Ș, Pentru ca cele i bue să-i abatem dela aceste preocu. valorile să treacă din mână în mână, până se vor înfunda tot în să cugele şi să observe, Îre industriei. şi ale comerțului, | punga ovreiască. Odatăce va trezi această poftă nesăbuită, Jida-
i ijile ra păr, împingându-i ie ju vor. căuta câștigurile lor şi lup. SD ŞI i iri dacii „acest chip foale mele i loase, nu vor băga în seamă pe aceştia apoi îi va trimete la lupta creştinilor celor buni şi desinte- tând fiecare penlru ppotrig sa di că libertatea să poată astig < ' resaţi, ca să distrugă asifel şi ceea-ce a mai rămas. Să privească duşmanul lor comuni. Ins , P societatea creştinilor, trebue să fiecare atent luptele politice ce se dau la noi pentru putere, să desbina şi nimici în ASR i striei; asitel nici una din bogă. cerceteze câţi din luptătorii de astăzi sunt pe ascuns în solda ca- “ facem din speculațiune baza in i i “Dământ, nu va rămânea pitalului jidovesc, şi atunci, la lumina cea nouă a Protocoalelor, va țiile pe care industria le va d e E a în speculaţiune, —înţelege multe din caracterul şi metodele luptelor politice din în mânile industriaşilor, S foale i - 146 România Mare. Pe această ţară bogată şi-au pus ochii Jidanii; ei FI ? i sire. 3 Pisi ş Sp 99 a: . = id * » lăbici i de- adică vor cădea în pungile moaste za fi voesc să împiedice consolidarea, să sporească slăbiciunea şi de- i Lupta înfierbântată pentru ir ŞI pi g s:pal _sordinea, spre a ajunge mai uşor la putere. Dovadă că aici vor mice, vor crea şi au, creat deja societăţi goe ge, e Ș a AI să facă Palestina lor, e faptul că la noi, faţă de numărul locuito- suflei. Acest2 societăți vor avea:0 deosebită groază de politica
- pă rilor ţării, trăesc mai mulţi Jidani decât în ori-ce altă ţară din superioară şi de religie. Singura lor călăuză va îi calculul, adică Iume, sau, altfel zis, România are astăzi populaţia cea mai im-
aurul, pentru care vor avea un adevărat cult din pricina bunuri | “pestriţată cu Ovrei. — latăro statistică: tor materiale pe care le poate procura. Atunci clasele de jos ale popoarelor ne vor urma în lupta noastră împotriva clasei înle- ligente a creştinilor dela pufere, cari sunt potrivnicii noştri, și 0 - ei $ E. ALR or face aceasia nu de dragul binelui şi nici chiar peniru a pune „Suedia şi Norvegia are 1 Jidan la 7.500 locuitori
nul va ademeni pe cei mai mulţi creştini -de partea sa, şi pe
Statistica Jidanilor din Europa. a (din „Naţionalistul“ dela 28 lan. 1923).
și = Spania - IO e 1 6.200 E mâna pe bogății, ci numai din ura ce o poartă celor sus puşi, Anglia i, Shit Dogg 900E, 2600fe ie = 3 — s : Sega . . Li *..» : 1 ] » j 450 » elgia:t i 1335 45.1 „420 COMENTARII oi Serbia, EU a ca îti 23 di 1203ai i talia, ete re fe 1 RE 80 „LA CAPITOLUL IV. ii | sală Bulgaria. . . . 1 4 Sad 88 sa 35: Jidanul, care luptă pe ascuns, mărturiseşte că estăzi a ajuns pRsis | i ateig ne i if? e 4 srl Oare putere „Revăzută, Şi, pentru ca să înlăture ori-ce Aistiia: 2 Aria eț i i b i 23 ş A a dia se ridică în contra credinţei creştine, care iarăşi est Turcia n ÎL n si 21 si a evăzută, Asttel își desvălue planul, că trebue ruinată 18 Ungaria. .. Ce XE ul ialtiatite te16 îi gia creştină, că trebue smuls din sufletul nostru sniritul străm0 Polonia 5 seste, isetais ÎNnissartat atl3 . şesc al credinţei şi al Spire România za alani: bahiel area inut Î
cele materiale, E] e io a bunurilor sufleteşti mai pre, sus 4 5ă he Otrăvească, să ne cufunde pe a
CAPITOLUL V.
Conţinut: — Crearea unei puternice centralizăţ | >mântului. Mijloacele Francmasoneriei pentrug
p guvernat îi se pot înțelege Sta.
une mâna pe putere. De ce nu se p j 0
cati „Preelecţia“ Jidanilor. Aurul e motoru mecanisme
for în State. Monopolurile în negoţ şi industr A Inst: |
pătatea criticei. Iastituţiunile „aşa cum penal îi” . Obo |
' selile pricinuite de cuvântări. Cum se at opinia publică? Insemnătatea iniţiativei private. Guvernământul
- Suprem. — pie cotă |
- Ce formă de administraţie se poale da unor State în care stricăciunea, corupția a străbătut pretulindeni, unde nu poți ajunge ia bogăție decât prinfrun fel de surprinderi meşteșugite foarte asemănătoare cu înșelăloria dela jocurile de noroc; unde dom: nește neîntânarea moravusilor; unde moralifatea şi cinstea mu se susfine decât cu pedepse și legi aspre, iar nu pentiucă ar [i primite de bună voe; unde simțămintele de Patrie şi de Religie sunt înăbuşite de credințe cosmopolite? Ce altă formă de gu- vernămâni să se dea acestor societăţi, decât forma despolică pe. care 0 voiui.descrie mai departe? Noi vom călăuzi în mod me. Cânic loale acţiunile vieţii politice a supușilor noştri prin legi. Roi Acei Iei vor ina înapoi una câle una foate avantagiile omnia mean Ar a 9 miile d cre caini încât va fi în Stare, ori-când şi gi supusa agale măi eiă linilor cari vor voi să ni se pote. 45 impună făcerea Creșe tummiţi. : Oirivească şi cari vor fi nermule |
se va spune că desnoţi 14 E poliretere sata Spofismul despre care vorbesc nu fine, moderne, Voiu dovedi contrariul,
Ni seamă d
E
63
Atunci când popoarele” considerau persoansle domnitoare ca o întruchipare a Voinţei Dumnezeeşti, ele se supuneau "fără murmur absoluiismului regilor, dar din ziua în care li-am picuraf
- în sufle: gândul propriilor lor drepturi, au considera! persoanele
domnitoare ca pe niște simpli muritori de rând. Ungerea Siântă wa mai înnpodobit capetele regilor, deoarece î-am luat popcrului credința în Durinezeu; autoritatea a fost târâtă în, Siradă, adică în- frun loc de proprielate publică, iar noi am pus îndată mâna pe ea.
Mai mult încă, arta de a guverna masele şi pe indivizi cu ajutorul unei teorii şi a unor jocuri de cuvinte- meşteşugit alcă-
uite, prin regulamenfări ale vieţii sociale şi prin tot felul de alte
mijloace dibace, pe care creştinii nu le înțeleg deloc, — face şi ea parte din geniul nostru administrativ, crescut în spiritul de analiză, de observaţie şi de o aşa linețe de concepții, cum până acum nimeni ma niai avut şi nu ni-se poate asemăna, fot după cum nu mi se poate compara nimeni în alcătuirea planurilor de acțiune politică şi de solidaritate. Numai Jesuiţii ar putea să stea alături de noi în această privință, dar ne-a reuşit să-i discredi- tăm în fața mulțimii stupide, din pricină că ei formau o organi- zaţie vizibilă, ne-ascunsă, în timp ce noi rămâneam în umbră cu organizația noastră secretă. De altiel ce-i pasă lumii că ce stăpân are? Ce însemnătate are că acesta ar fi şetul calolicismu- lui, sau despotul nostru din sângele Sionului ? Insă peniru noi, cari suniem poporul ales, lucrul acesta are o deosebită însemnătate. O întovărăşire între toţi creştinii din lume ne-ar putea sub- juga pentru câtva timp, dar suntem scutiți de aceasfă primejdie prin rădăcinile adânci de neînțelegere pe -care nu le mai poate nimeni smulge din inima. lor. Noi am pus față 'm față calculele individuale -şi naţionale ale creştinilor, urile religioase şi etnice pe care le-am ținut aprinse de doiăzeci. de veacuri. Deaceea nu va găsi nici un guvern aiu- lor nicăiri: fiecare va socoti că o înțelegere împoiriva noastră e dăunătoare propriilor sale interese. Noi suntem atotputernici, de noi. trebue să se jină socoteală. Puterile nu pot încheia nici cea mai neînsemnată înțelegere fără ca noi să nu luăm îndată parle la ea.
ora mine dowmesc regii“. Pra. zi : de însuşi Dumnezeu pen. mi-a dat geniul, min e nă 4 n in îu în tabăra duşmană, ar pulea luplg ie Ti totuşi acest NOI ostaş mu prejueşte mă
mpotriva moastră, Ga 27 cu toate acestea vorm lua lupta eu ma mai văzut până
cum omenirea AI ă mb prea fârziu. Toate
A c : sei ride zlitel aceşti oamenii Vor Să
rofițele mecanismului ci în mânile noaslre Și acest m i, țitice; întemeiată de către înțelepții no;
oa tegească a aurului. - 2 0 pat i! serii a avea mânile libere, frebue să obțin
“ul industriei şi al negoțuiui; O mână nevăzulă e pe cale II peabti- în toate părțile tumii. Această libertate va da puterea politică industriaşitor. Poporul le va îi supus. Trebu | înăi degrabă să desarmăm astăzi popoarele decât să te împile dem ta război, să le deșteptăm patimile fierbinţi în folosul nosin decât să-i liniştim, și mai degrabă să punem stăpânire pe ideile la
și să le (ăimăcim, decât să ne prefacem că nu le luăm în seamă
Ținta de căpetenie a guvernământului nostru e să slăbin spiritul public al creștinilor prin critică; să-i facem să-şi piardă obișnuința de a cugeta, deoarece gândirea dă naştere împotrivirii, să obosim puterile gândului în hărțueli oratorice. | __- În toate vremurile, popoarele, ca şi orice om, au luat CI vinlele drept fapte, deoarece ele se mulțumesc cu aparența ucr je Și își dau foarte. rar silința de a cerceta dacă promisiuni irma cu viața socială au fost îndeplinite. fată de ce așt i pai Vor avea o frumoasă înfățișare la suprafal es ovedi poporului îndeajuns binefacerile lor în ceea privește progresul. 2 a ATEI „Noi vom împrumuta haina fuț
dințelor, și vom îmbră elor, 1 îmbrăca cu atât de mul, încât e
4 AY 3i „AR uror partidelor, a tuturor Îl oratorii noştri, cari vor VO
toată a pa : fă Pa arate obosită -de a-i mai auzi.
RI
- inițiativă şi voință.
65
Pentru a câştiga opinia publică, trebue să o buimăcim, ţăs-
pândind din diferite părţi și vreme îndelungală atâtea păreri care
se bat cap în cap, încât creștinii vor siârşi prin a se pierde în labirintul acesta şi prin a înțelege că e cu mult mai bine să mai nici O părere în politică. Vor recunoaşte că acestea suni chestiuni care nu privesc socielalea, şi că ele nu sunt menite a fi cunoscute decât de acela care o conduce. Acesta e înfâiu: secrel.
Al doilea secrei, necesar. penim a guverna cu succes, con- stă în a: înmulți în aşa o măsură greşelile poporului, apoi obi- ceiurile, patimile şi regulele vieţii în comun, încât nimeni să nu mai fie în. stare să descurce aces! haos şi oamenii să ajungă să nu se mai înțeleagă unii pe alţii. Această tactică va mai avea ca tirmare de a semăna neînțelegerea în “toate partidele, de a risipi toate forțele colective care nu vor încă să ni-se supună; ea'va descuraja orice iniţialivă personală oricât de genială şi va fi mai puternică decât milioanele de oameni prinire cari a îm- prăştiat neînțelegerea. Trebue să îndrumăm educaţia societăţilor creştine în aşa fel, încât, mânile lor să cadă. în jos ostenite, în- to nepulință desnădăjduită, în fața ori-cărui lucru care-va cere
“ Sforțările, eforturile, cari sub regimul libertăţii se destăşoară
nestânjenile şi neîngrădite, suni nepulincioase în acest caz, de- oarece se izbesc de eforturile libere și contrarii ale altora. De aici se nasc apoi dureroase conilicte morale, -desamăgiri şi în- frângeri. Noi vom obosi atât de mult pe creştini de această li- bertate, încât îi vom sili să ne ofere o stăpânire internaţională, a cărei natură va ji aşa, încât va_pulea îngloba fără a le distruge “forțele tuiuior Siaielor lumii, pentru a forma Guvernământul Suprem. . | Fan te
în locui. guvernelor de astăzi noi vom. pune câte o sperie- toare care se va chema Adminislraţia Guvernământului. Suprem. Mânile sale vor îi .întinse în foale părțile ca nişte cleşte, iar Or- ganizaţia- sa va îi atât de uriaşe, încât nici un popor nu se va putea feri de a i-se supune.
ţ ce era sfânt şi iată Jidanul din „Protocoale peste mormanul de ruine, țism, dar aşa ca el să ră văzut, dar mâna lui ascunsă să ţină
mânăstot în 71 eştini.
- |!
aa at în sărăcie. pe Cr i i presă va 'obosi lu-
în frâu şi in sar i iai şi anume: această Bi, E zi eat opinia publică ? Prin p țe bun şi să zăpăcească mințile
itice tot ce es : | E as să nu ştie să se mai descurce creş- ei
propriilor lor afaceri. Al doilea mijloc este să. Ei icăciuae şi păcate în popor, să înză
= atâta destrăbălare, strica | - AR atacă A ice în aşa hal, încât să se producăo vrăjbească partidele peliies pa i că a pe ă ință de vindeca Ş „să SE Fi ii de tă e la Presidenţia Statelor-Unite, „For iden
arată la paz. 120 din lucrarea sa asupra Jidanilor („Der ine ăi tionale Jude“ — „Jidanul înternzţional“, traducerea germană, vo Ă L.) următoarele în această privinţă: ae A E = „Ori-ce influență care împinge astăzi pe. creştini spre Îrivor | fitate şi stricăciune, porneşte din isvoare jidoveşti. Oaze tinerii au inventat acele costume de sport, care au o influenţă atât de ji nefastă încât în fiecare zi scriitorii simt nevoia de a atrage. a " tenţia? Această modă îşi trage origina din cercurile ovreeşti unde | nici artă. nici scrupule morale nu domnesc. Cinematograful consti- | »tue un „progres interesant al fotografiei în legătură cu scena; dar a progres Zi z zidar
cine poartă răspunderea pentru degenerarea cinematografului, care . sa ajuns o primejdie morală, aşa încât s'a ridicat. împotriva-i opinia nă? Cine sunt conducătorii localurilor
„mea, căutând să C celor mulţi în aşa tinii în guvernare?
RE
simţ a răspunderii, şi dela haina di .: Se “1. E Data n 2f ar a_» . atea ideilor şi speranţelor lor nesăbuite, pu pei le „intima i
67
etichetă: „Educaji, rălăciți şi exploataţi de Jidani“. Astfel fap- tele luminează atât de viu fraza din Protocoale: „Printr'o edu- „caţie de principii şi teorii, pe care noi le socotim false, pe care „însă noi le-am inspirat, am isbutit să rătăcim tineretul creştin, „să-l prostim şi să-l demoralizăm“.
lar la pag. 123 spune:
“ „Petreceri, jocr:i, localuri de dancing, mode fără gust, bri- liante falşe — toate acestea şi altile, care înfloresc exercitând o presiune nevăzută asupra poporului şi care au ridicat la aşa scum- pete nişte fleacuri încât înghit toate izvoarele de venituri; în- treagă situaţia aceasta s'a desvoltat sub conducerea jidovească“,
Jidanul din Protocoale vorbeşte de un Guvernământ Suprem,
„0 cârmuire care stă deasupra Statelor, aşa cum s'a făcut cu Liga
Naţiunilor unde este ştiut că din umbră uneltese şi hotărăsc Ji- danii puternici din Anglia şi Statele-Unite, In afară de această organizaţie, ei mai -mărturisesc că întreaga maşină a ori-cărui Stat se află în mâna lor, pentrucă maşina nu merge de cât unsă cu bani, şi aurul e al lor. lată ce mai spune H. Ford despre sistemul de luptă al Jidanilor: : j iq: „Întreaga metodă a Protocoalelor poate fi: cuprinsă întrun singur cuvânt: disoluare. Nimicirea a ceea-ce s'a făcut până acum, . crearea unei perioade de tranziţie lungă şi fără speranţă, în timpul
căreia toate tendinţele cele bune să fie zădărnicite, o slăbire trep-
tată a opiniei publice şi a încrederii generale, până când acei
ce stau în afară de acest haos vor întinde mâna lor liniştită şi puternică spre a apuca frânele puterii — aceasta este întreaga
- metodă“,
CAPITOLUL VI.
nopolurile ; bogăţiile creştinilog
inut: — Mo ; bogă Sa alle Avistocraţia
._. 4 aj . de averile fonciare: Negoiai,
ă : | Sporirea salariuior 3! e că seriale, An=rhia şi beţ
a doua zi după o prăbuşire politică, Dormrti economiști cari sunt de față vor şi prejui însen cestei combinaţii 1... i ie cală / 00
sere e să mărim prin foale mijloacele cu putință însent “ nătatea guivernămânlului nosiru suprem, înfățişându-l ca pe octo:
fitorul şi răsplătilorul tuturor celor ce i-se supun de bună voe,
„Nobilimea creștinilor, în ceea-ce priveşte puterea ei polilică, a pierit, nu măi avem să ne femem de ea; dar ca propriei de bunuri feritoriale, ea ne poate dăună în măsura în care iz voarele ei de câștig pot îi în neatârnare de noi. Trebue deci, a ori-ce prej, să-i luăm din stăpânire pământurile. Cel mai bun niijloc peniru acest scop e de a mări impozitele pe proprieialei ionciară, pentru a îndatora pămânilul. -Aceste măsuri vor. fineă proprielatea ionciară într'o stare. de supunere desăvârşită. vi „_. Aristocraţii creștinilor, din fată în fiu, neștiind să şe mu fumească cu puțin, vor fi uşor ruinaţi. | o În acelaș fimp trebue să ocrotim negoțul și inusfria d multă putere, şi mai ales Speculațiunea, a! că-oi fe de Conira-greufate industriei: fără Sela ip, se AT
capitalurile parficul - te osia al i d aere e, al) scula ec pei mprumuturile băncilor foncialt
“greptul de a fă. . . Î,
69
Trebue ca industria să răpească pământului roadele muncii sale
ca şi ale capitalului şi, prin speculaiune, să ne dea nouă banii lumii întregi. Fiind astiel aruncaţi în rândurile proletarilor, toţi creştinii se vor pleca înaintea noastră pentru a obține cel puţin
Pentru a nimici industria creştinilor, vom mări speculaţiu-
„nea, gustul luxului, al acestui lux care îngrite totul. Vom face „să se mărească salariile, care totuşi nu vor aduce nici un folos
muncitorilor, deoarece vom îi dat naşiere în acelaş timp unei scumpiri a obiectelor de prima necesitate, datorită (vom zice noi) decadenței agriculturii şi a crescătoriilor de vite; mai mult chiar, vom submină deadreptul şi adânc izvoarele producţiunii, obici- nuind pe muncitori cu anarhia şi cu băuturile spirtoase, în vreme ce vom lua foate măsurile cu putință peniru a îndepărtă de pe pământurile lor pe creştinii inteligenți.
-- Peniruca situaţia să nu fie văzulă prea din vreme sub ade- vărafa ei lumină, vom acoperi adevăratele noastre intenții sub mașca prelinsei dorințe de a răspândi marile pricipii economice pe. care le învăţăm astăzi lumii.
COMENTARII
LA CAPITOLUL VI.
O parte, din mijloacele cu care Jidanii pregătesc ruina eco- nomică a creştinilor, ne este arătată în acest capitol. Se vede şi din cuprinsul acestuia, cu câtă stăruință şi pricepere 'au pre- . gătit şi pregătesc ei ruina- noastră. Toate relele de care ne plângem noi acum şi pe care le îndurăm cu multe suferinţe, au fost prevăzute şi anume puse la cale.
Izrael vorbeşte în acest capitol despre „monopoluri“ de mărfuri şi articole trebuincioase, sau cum se aude tot mai des numindu-se, despre „trusturi“, adică acapararea în mâna unora a tuturor lucru- rilor trebuitoare de un fel. Acei cari le pot acapara sunt, se în- țelege, Jidovii, ca unii cari le deţin pe toate. Prin această: aca- Parare preţurile lor se impun de ei, după bunul lor plac; iar tot
5
de ei. , - -. a- sai acap stors tot înd cea dintâi : i i Aşa Se ă în banii sau Credit Jitica Statelor dup țe” menită a cei. Totdeauna, d
teresele neamului.
[ini E A face simțită această putere mare
asemenea frământări, ice dies bugetelor şi acoperireă s De aceea ei arată ca însemnătatea aşa numitei pazei torul acestei propagande le stă, i ţele, spun ei, trebue să atarne. În aju , AMI se înțelege, tot presa, care, se _ Pentru a cunoaşte în a mul lui Izrael prin aceste „Pro amintim aici, ca. 0 bt Piti ceea-ce îră la: ui de pace. 200 Sr a iii că matei i uita nostru şi al aliaţilor noştri în războiul mondial, adevărații victorioşi au reuşit a fi tot Jidanii, cari prin puterea lor au impus condiţiile de pace: cele mai poti vite propăşirei lor de pretutindeni. Astfel şi ţării noastre, luată ca țintă de cucerire pentru ei, i-au impus pe lângă alte grele condiții şi „clauza minorităţilor“ cu controlul din afară în trebw rile noastre, făcând din' noi nu o țară victorioasă, ci una învinsă, şi o Românie unită şi desrobită nu pentru libera propăşire a Ro mânilor, ci pentru înmulţirea şi propăşirea lor, a Jidovilor. Con a acestei păci conducătorii noştri s'au împotrivit la început. = bine, presa jidovească din țara noastră, — care din nt e a pi n româneşte şi cuprinde şi articole scrist tora cu tot all de iu bir îi i ăpăcească minţile sii pace împreună Sela iai nu „a semna tratatul d „+. Coloanele acestor iei 1 ela p- „Şi telegrame falsițicate, an umplute cu cele mai mincinoase Şt E: alsiticate, unţat masuri de siluire, ca aceea cânt
s'a petrecut cu ara noas:
(ă |
E
“ i ev ? - SSI 2 urma frământărilor politice, Fe lor prin aceea, că Statele, după. -
71 ghioasă că aliaţii ar trimite o flotă contra României, ar bloca-o i ar închide-o ef intr'o cetate, dacă nu demndazi lar dacă d semnă, tot acele ziare spuneau, imediaț ni s'ar. da bani mulţi ca împrumut, mărfuri, iar Leul, care atunci iar la valoarea de mai- nainte,
„ Acestea toate, pe deoparte ameninţări, iar pe de alia făgă-
era 50 centime, ar ajunge
-dueli, au făcut pe conducătorii noştri să semneze tratatul de pace umilitor,
" Zadarnic au aşteptat aceia cari au erezut minciunile Jidovi-
lor, ca să se împlinească făgăduelile, căci finanța jidovească, odată
ce-şi împlinise scopul, a continuat să-şi bată joc de interesele
_moastre, aducând banul nostru la scăderea de acum.
„lată prin urmare cât de bine şi-au făcut ei interesele, mer- gând după însuşi planul din Protocoaie.
Mai departe, cetind cele cuprinse în acest capitol, şi uitân- du-ne în jurul nostru, putem vedea lămurit cum toi, dar cu ade- vărat tot ceea-ce ei au prezis, se împlineşte acum. Scumpetea cea mare, care creşte pe fiecare zi, provocată, fără a trebui, de ei, a adus la sapă de lemn îndeosebi pe creştini. Toate bunurile, ca- sele, moşiile, trec mereu în mânile Jidovilor. Preţul muntii se ridică tot mai mult, fără ca lucrătorii să folosească ceva, căci prețul celor trebuincioase se scumpeşte şi mai mult. lată, în această privinţă, cum se vede felul cum lucrează Jidovii, prin nenumăra- tele lor organizaţii printre muncitori. Dăm mai jos următoarele tablouri şi de salarii“ şi de preţuri de alimente, pe care le publică foaia lucrătorilor tipografi din Transilvania, numită „ Typograph“, care apare în Cluj şi este condusă de Jidani:
„AVIZARE.
„(Comisia “generală de tarii în şedinţa sa ţinută în Cluj la 13 Aprilie 1923 a decis ridicarea sporului de scumpete, pe toate te- ritoriile tarifale, începând dela 9 Aprilie a. c. până inclusiv la 30 lunie, cu 20 procente, iar dela 1 lulie până la terminarea tarifului l-a sporit automatic cu încă 70 procente.
„Sporul de scumpete de 150'/ s'a ridicat la 170%, respective 180'/,, Sporul de scumpete, după clase, începând dela 9 Aprilie până inclusiv la 30 lunie, la muncitorii grafici, este următorul:
A 5e
D=.
_—_—.—.—..—
72 „Clasa „-950 = Dei + D5+—— 391'— 357: — 323: 6
Salariul de bază sa ru 0050 59397 2 SE
” Sporul de: scump
„Salariul nou
Sporul de scu
i „Salariul nouilor eliberaţi în anul
Salariul de Bază. «+ « « Sporul de scump le de 17
lată şi prețurile cate de aceeaşi foaie urcării. salariilor:
ai PERI Carne de vită . . “ad Carne de porc .
tal:
e * 990;—. 200*— 180*— 0", . 374'— 340'— 396'—
752 621 567: lor eliberaţi în anul prim este: Clasa 68 150— 18800 BE ă Pi » Anca . 180:— 1 3 — 135» A 4 N Salariul de bază”, de 170Ha . 306— 28030 253 — si “Total: 486— 445'50 405'— 36430 | al doilea este: : Mă
|-Unsoare .. -. 25: 45 Lemne de foc .- iv 2000: apte ...., ; 223 50:—
0 RI
ij
II
UI
le a 974 30U m NO Ida E Total: 594:— 540— 486— 432—
alimentelor şi a celor trebuincioase publi „Typograph” pentru a dovedi îndreptăţira,
Urmarea | -
|__în “Je
22950.
e
73
Din acest exemplu, luat din mijl | : SEpIN ocul vieţii
pecrt ARE! AS9Perpunzalor realităţii L fai a A PA Fe iii Și dd Si, între altele, în acest capitol descrie i se & de ase de azi dovedită mai sus, a pidicări Să prose te N fă a salariilor şi a preţurilor Cp iecteloa de prima e riige ri „ca 'din aceste sporiri să câştige altcine
28 Ji “anul, iar nu salariatul şi nici Ducătăral
Eee e
CAPITOLUL VII. a e Na buesc mărite înarmă. | 3 ţ: pa Pentru ce rc, A ? a “| | tea neînţelegeri şi ur! Aa toată lumea. Înfrâ. + e. | ca saiici creştinilor, prin războiul universal, Se. ce e cheia isbânzii în politică. Presa şi opinia pr. ies Tanurile americane, japoneze. şi chinezeşti. —_ 1 multirea înărmărilor şi a personalului polițienesc e o în: Înmulțirea, în I-am expus. Îi: toate Statele trebue.
iregire. necesară a planului ce i oa i ca, în afară de noi, să nu se găsească decât mase de proletar,
câțiva milionari devotați nouă, poliţişti şi soldaţi. ol În Europa întreagă, ca şi îri celelalte continenie, trebue să întrejinem fierberea, neînțelegerea şi ura. Câştigul ne e îndoit, Pedeoparte, prin aceasta fine în respect toaie țările, care vor “Şfi că noi pulem, după bunul nostru plac, să provocăm desordi- “nea sau să restabilim ordinea: toale aceste țări se vor obişnul asfiel să ne considere ca o sarcină frebuincioasă. Pe de allă parle, uneltirile noastre ascunse vor încurca toate corzile pe care le vom îi întins în cabinelele de Siat, şi aceasta cu ajutorul po: liticei, al contractelor economice şi al îndatoririlor financiare. Pen: „tru a ne alinge scopul, va frebut să dăm dovadă de o maie vi: „Clenie în cursul “ratativelor şi a negociaţiunilor; dar în ceea-ce lepi „limba (alitudinea) oficială“ noi vom urmări o „face eee ae cai noilor în ee d) privească decât acea 4 ses Or, pe care le-am obişnui! să nu, ne Vor lua încă odată i : engl BE icgitplico, arafănii IN omenesc, La ori-ce sepia ra pl de și mânțuitorii neamului cem pe vecini“să declare răzb ME: irebul să fim în stare să [at Stea în cale; iar dacă şi ac a ul „care ar îndrăzni să 110 eat CŞII Vecini s'ar gând! să se îniovă-
E
75
răşească împotriva noastră, va trebut să-i înfrângem pe toţi prin-
"tun războiu universal, al lumii întregi.
„Cea mai sigură cale spre isbânda în politică, e secretul făinuirea' intreprinderilor: cuvântul diplomatului nu frebue să se potrivească cu fapia lui. A | „.» “Va trebui să silim guvernele creștine să lucreze după pla- nul nostru larg alcăiuit, şi care e deja aproape de jel. Lă aceasta ne va ajuia opinia publică, această opinie publică pe care „ma- rea putere“, presa, a pus-o deja pe ascuns în mânile noastre. Înir'adevăr, afară de puţine excepţii de care e inufil să ținem seamă, presa e astăzi întreagă în stăpânirea noastră. Întrun cu- vânt, peniru a rezuma sistemul nostru de constrângere a guver- nelor creştine ale Europei, îi vom dovedi unuia dintre” ele pufe- rea noasiră “prin afentale,. adică prin feroare; iar iuiurora, dacă
„toate s'ar revoltă împotriva noastră, le vom răspunde prin glasul tunurilor americane, chinezești ori japoneze.
ee a
COMENTARII
“LA CAPITOLUL VII.
Numai puțin gândindu-ne la cele întâmplate nu de mult în
Europa, sau la cele ce se întâmplă chiar şi în zilele de faţă, ne
putem convinge, cu prisosinţă, de felul cum îşi îndeplinesc de bine Jidanii, cele mai dinainte pregătite prin planul lor de luptă.
- Întradevăr, începând cu revoluţia franceză, toate revoltele şi toate frământările, ca şi războaiele dintre ţările creştinilor, au fost sau începute de Jidani sau întreţinute de ei. Nu este numai
0 legendă, ci chiar o realitate faptul că în revoluția din Paris
dela anul 1871, erau foarte mulţi Jidani, în afară de faptul că, în ascuns şi de departe, lucrau şi alţi Jidani. Tot astfel, Jidanii au fost provocatorii crâncenului război cu Burii din timpul domniei reginei Victoria a Angliei (vezi detalii în preţioasa carte a lui Roger Lambelin: „Le +egne d'Israzl chez les Anglo-Saxons*, edi- tura Bernard Grasset, Paris).
je - “accoalele dela 1907 au fost puse “Dac chiar la noi în ţară aie scopul, se înţelege, de a
39729) |
; întreținute tot de Jid-n, ă drepturi prin
la cale şi i E e etala țării, ca să Cap fă Pur prin rofita în urma
: casta sunt nenumărate pe ine, Dovezi despre acea: - 19 N amestecul ţărilor Agia, care le culegem din lucrarea dlui Proi i iată anume unele, P Cahalul şi Francmasonebia ji 5 Daci Despre Talmudul, Ca i Dr. a escu -/ 5 i dovească“, la paz: 1763, “Ne mai având alte re
suits, Jidanii pecurseră la a mijloc
p i i pretutindeni — adecă Ja
:: it întotdeauna şi pretutinder a
fai a Ls teleneli remarcabil de clari şi precişi,- Be revoluție. lată.
-d Lazare prezice acest flagel, patru ani înainte de a:sefi nar€ : a
întâmplat : i zi i for; i pă lntămplă erița rămâne groaza redutabilă a guvernanţilor şi bu.
-„Răsmerija rămâi ăzut, în 1888, răscoala dela ţară; au getivorilor români. Ei au văzut, în 1608, r >.
văzut pe țăranii răzvrătiți, năvălind în proprietăţi, aruncând. re-. a
|
” „coltele în gârle, distrugând totul în drumul lor. j
_ „Burghezimea agrarienilor şi a funcţionarilor a înăbuşit săli
“ „batic revolta, omorând şi închizând pe insurgenți. Dar ea nu a „rezolvat astfel problema. Dacă mâne se pregăteşte să încarce cu
„noui impozite pe clăcaşul său, se va reaprinde torţa. Poate, dacă
„aduce la desperare pe Jidov, dacă îl scoate din răbdări... acesta
„se va uni cu muncitorul câmpului şi-l va ajuta să scuture jugul, |
„Dar chiar dacă nu se va uni cu el, într'o zi țăranul român, re
„voltat direct sau indirect, va rezolva în România actuala chestie
"„ovreiască, liberându-se pe el însuşi şi liberând pe Jidani“ (citat. din autorul jidan B, Lazare: „Les Juifs en Roumanie“).
lată aşadar, cum, cătorii lor intelectuali, pieparau revoluţia țăranilor ameţiţi şi insti- gați tot de ei, pentru ca astfel să obţie, cum singuri o mărturi: sesc : „liberarea Jidanilor“, a Ă În felul acesta dela 1907 a- fost p “şi în alte ţări care "în
cu. mulţi ani înainte, Jidovii, prin condi:
este în alară de ori-ce îndoială că răscoali usă Ja cale şi condusi şi la noi de Jidani, & i au avut răscoale, după cum arată Paulesclie aceeaşi lucrare citată, la pag. 193: În apa
77
„Ei sunt acei cari au a sunt acei: ce au dat semnalul de începere, Numai ei au putut să ă la însti i hop pi tei ri i recurgă la instigatori socialisto-anar- şti ŞI Chiar din străinătate (Bulgaria, Austro-Ungaria Rusia) — cari, după cum o recunosc și singuri (B. Lazare), su 4 în solda lui I/zrael, era mi „Singuri ei nutreau O ură ntîmpăcată împotriva proprietari- lor rurali, pe cari i-au poreclit noligarhia“, și cari -au fost _rui- nați şi chiar omoriţi în timpul răscoalelor; într'adevăr aceşti pro- prietari dându-și seama de si
tuaţie, împiedecară. rin. legi c - porul să cadă în ghiarele Jidovilor. “ sala
„Numai ei ar fi dorit să vadă venind aici armata austriacă, care ni-ar fi impus desigur suveranitatea lui Iuda.“
Se înţelege că aşa este, cu atât m tră, care atunci le refuza drepturile cetăţeneşti, cu cât chiar şi în acele ţări care li-au dat de maltă vreme aceste drepturi şi îi ţin în fruntea treburilor publice, ei tot au încercat şi încearcă să pro- voace dezastre” prin revolte sau războaie. E foarte prețioasă măr- turisirea pe care o face în această privinţă, pentru Germania, în- suşi marele general, vestitul Ludendorf, întro carte a sa despre războiul din urmă şi conducerea lui, la pag, 51:
»Mână în mână cu Franţa şi cu Anglia lucră conducerea. supremă a poporului jidovesc.!) Poate această conducere „mână ambele State. Această conducere privea războiul mondial ce avea să vină ca un mijloc de a-şi atinge scopurile politice şi econo= mice şi anume: de a dobândi pentru Jidani recuncaşterea lor ca popor în Palestina ridicată la rangul de Stat ovreiesc; şi de a procură Ovreilor în Europa şi în America o supremație peste toate Statele şi peste toate organizaţiile capitaliste. Aflându-se pe calea care duce la atingerea acestei ținte, Jidanii din Ger- mania căutau 'să dobândească şi aici aceeaşi situaţie pe care o
dinainte “revolta şi tot «i
ai mult pentru ţara noas-
1) În ce priveşte această conducere suoremă, Walter Rathenau, a
Ministru de Fioanţe al Germaniei învinse, scria: în „Neue Freie Presse din
Dec. 1919; „300 de oameni, cari se cunosc unul pe altul, conduc desti- nele economice ale continentului şi îşi dau succesori din mijlocul lor“,
78 - lor. De aceea poporul jidovese 3 t supuse bă : Y îi țările care Sua aniei“. ei nevoie de înfrângerea Geza „Prin urmare şi” simt ca acasă, totuşi i ai E şi Franţa. Lp atei deci generală, Ab ia pre 4 a d te dal lor de acţiune pentru Sginiaae 0 DIG vede în . | N cam am a et isbitoare, că ei lucrează fără nici o rezervă o caii ş a pentru îngenuncherea lor, ni-o dau ş i: în toate de c între Anglia şi Sovietele jidoveşti. din Rusia, Ci a E de jidovită a fost şi este” politica Atel aaa Angliei, a ri de influinţele marilor bogătaşi jidani. Şi, Sai ales, se stăpâni a dintâi mare putere aliată care a luat relaţiile cu So. E i SEI ni ând legătura cu Franţa, -a fost_An- seed asc simtrăc tpar EN Poloniei şi a tuturor aliaţi. glia, care le-a sprijinit pe faţă contra Poloniei ş
în Germania, unde. se DE Ca CALARE i. vede că au procedat ca şi în Rusia se 3 : . >:
lor. Ei bine, cu toate acestea, Sovietele jidoveşti au urmat planul |
lor de sfărâmare şi a puterii Angliei, intreţinând în ea revoluţia
din Irlanda, iar în coloniile sale răsvrălind pe indigeni şi PrepăI
rând o mare răscoală,
„„-. Toate acestea abia acum s'au constatat de oamenii politici
ai Angliei. sPall Mall Gazette“ se ridică foarte energic contra
_procedării Sovietelor care n'au executat în mod loial tratatul CO-
înercia| :
„Ruşii — spune ziarul englez — au promis că vor înceta ori-ce. gliei şi ori-ce sprijinire a curentelor.
propagandă politică contra An revoluţionare din teritoriile britanice, În realitate însă, ei au fost de rea credinţă când şi-au luat acest angajament, având de pe atunci intenţia să însele Anglia; au sprijinit cu bani răscoalele în contra Angliei, în timp ce asigurau pe Englezi de amiciţia lor şi cereau ajutoare pentru conaţionalii lor înfometați. O infamie, mai revol tătoare nu s'a mai văzuț până acum, Anglia nu doreşte să rupă velaţiile comerciale cu Rusia, dar niş tratați cu aceeaş politeţă care se cuvine unor diplomaţi cinstiţi»
E
când nu ar putea numai
te escroci isteţi nu pot A
„Prea târziu se recu
JE 019 d noaşte în An . susținerea politicei jidov
3 glia Ca, eşti mondiale, Şi Zreşala % sa făcut prin
* se [ă . nca â . ca să credem.:că. Anglia, ca şi multe State cpunt atâtea motive decat încă de iudaism. Creştine, nu s'a vin
Şi în America ei
împlinind punct cu puncţ şi în acest capitol se arată. [ şi om politic american, milj lui, citată mai nainte: |.
altă a :
L Fă j e industriaș . Fe ord, în aceeaşi lucrare a
„Idei rău înțelese
ranţă, toate pornind din is
stăpânesc în mod ascuns, şi prin această ească ruina' Statelor creştine, asmuţând pe „ deocamdată în Europa, pentru ca apoi, .
prin acest sistem, să utilizeze, cum Spun ei, tunurile americarie, japoneze sau chineze. sii dle
“CAPITOLUL VIII.
Conţinal: — Întrebuinţarea echivocă a Dreptului juridic. Colaboratorii regimului francmasor.. Şcoli par- ticulare, educaţie superioară deasemenea. particulară,
- Economişti şi milionari. Cui trebuesc încredințate pos- -_ turile cu răspundere din guvern. — SIE
Trebue să ne însuşi loafe armele pe care le-ar putea în-
tebulnța duşmanii împotriva noasiră. Va trebui să găsim în sub.
filitățile şi fineţele limbii juridice o îndreptățire peniru cazul când vom Îi siliți să dăm pedepse care ar pulea părea prea îndrăz- nețe şi nedrepte, deoarece e nevoe ca aceslea să fie exprimate în termeni cari să aibă aerul că sunt nişte maxime morale foarte înatie, având totodată şi o înfățișare legală. Stăpânirea noastră trebue să se înconjoare de toate puterile civilizației, în mijlocul
cărora-va lrebui să Iucreze.. Va aduna în jurul său publicişti,
jurisconsulți experimentați, administratori, diplomaţi, în siârșit oa- meni pregă!!!i prinir'o educaţie superioară specială în şcoli spe- ciale. Acești oameni vor cunoaşte loafe tainele vieţii sociale, vor cunoaşie toate felurile de a vorbi întrebuințând litere şi cuvinle politice, vor avea cunoștință despre toate dedesupturile firii ome- nești, despre toate corzile simţitoate, pe care vor trebui să şiie cânta, Asemenea corzi suni de pildă înfățișarea spiritului creşti- nilor, tendințele lor, lipsurile, viciile şi calităţile, apoi parliculari- tățile lor de clasă şi de condițiuni. E. dela sirie 'nțeles că aceşti sprijinitori geniali ai guvernământului nosiru nu vor îi aleşi dintre creştini, cari sunt Obişnuiți să-și facă munca administrativă fără a se îngriji de ulilitafea ei. Administratorii creştinilor semnează hârtiile fără a le ciii; ei servesc din interes ori din ambiţie,
„Vor încunjura guvernul nostru cu o înircagă Iute de eco:
„Elie May, Edmond Bloch, etc toţi
ÎN a turtaoica trapa lidanii nomişti. Îa He lidanii săîp
țele economice. Vom îi încunjuraţi e Si i cheri, de industriaşi, de capitaliști Şi mai aTă înlreagă de ban, oarece îi fond totul va fi hottrăt ca ajajo2l€5 de milonag, 4
Peniru câlva fimp, până ce va Sosi m
ţi primejdios să încredințăm posturile LA Omentul când au 4
 E „ — penl ; siliți să ne apere interesele până Ja «ultiaa E, taraa La
COMENTARII
LA CAPITOLUL VIII.
Interesul mare pe care Jidanii îl pun pentru ca să aibă de |
partea lor întotdeauna interpretările cele mai subtile în ştiinţele sociale şi economice, se poate constata şi din faptul că în primul rând au căutat să-şi asigure învăţământul superior din vestita
- şcoală numită „Ecole des Flautes Etudes sociales“ din Paris, pe "care “foarte mulţi o cred franceză, dar care în realitate este curat
jidovească prin profesorii şi conducerea ce o are, Îată anume cine 0 conduce şi: cine-i sunt profesorii: i Administratorii: Teodor Reinach. şi Bernard.
Consiliul de direcţiune: Eug. See, Felix Alcan, Dick May (e
-eretar), Diehl, Durkheim, Iosef Reinach, Felix Michel, (toţi tan Protesorii din 1913—14: T. Reinach, Leon, Friedel, Cre-
Schnzider, Bergmaan, Zimmermann,
Gsorges-Cohen Bash, Mandoch, Bo
as-Boasson,
Jidani,
82
înaltă prin care au trecut rând pe rând toţi conducătorii Statelor, nu numai din Europa dar din lumea întreagă şi de unde au învăţat a conduce ţările lor, este cu de- săvârşire jidovească. E uşor dar de înțeles cum această conducere
până în prezent a ajuns a se face peste tot potrivit cu interesele
Jidanilor. at Na e de mirare deci ca FI. Ford, vorbind în cartea sa desi
pre puterea pe care şi-au creat-o astfel Jidanii, să spună: „Când studiem o adunare care hotăreşte asupra destinelor omenirii, precum aceea a conferinţii de pace, când urmărim Oamenii cari stau în cel mai înalt grad sub influenţa jidovească, şi mai
Prin urmare. şcoala
“ales le cercetăm trecutul lor, atunci aproape fără nici o greutate
putem fixa momentul, în care ei au căzut în situaţia fatală, ce
le-a adus unele folosse de moment, dar care i-a făcut în_ mod :
inexorabil- sclavi ai unei puteri care evită lumina publicităţii. Spectacolul uimitor de a vedea bărbaţii de Stat anglo-saxoni îm- presuraţi şi consiliaţi permanent de către prinții rasei semite, nu se explică decât prin cunoaşterea petelor negre ale acelor oameni şi nu se explică decât prin vorbele din Protocoale: „Noi vom „tace să se aleagă Preşedinţi al căror trecut conţine vre-o afacere „ascunsă şi întunecoasă“, (Pag. 179).
“Toată lumea vede acum tot mai lămurit influenţa de care dispune poporul jidovesc în oricare împrejurare şi desigur că, dacă
nu ar fi această influenţă, multe din ticăloşiile pe care le îndură -
ţările creştine din partea Jidanilor, nu ar mai fi.
„+ (Ceea ce este însă mai grav, este faptul că tocmai din cauza „acestei influenţe, adevărul, chiar dacă este descoperit pentru unii şi de către unii, este întunecat şi negat de către cei mai mulți cari stau sub influenţa jidovească, ajutaţi fiind în această lucrare
„criminală de marea indiferență cu care chiar popoarele privesc această chestiune deocamdată.
“ Coujinuţ: — Aplicar la refacerea educaţiei Pop francmason, nsemnătatea francmasoneriei. Cei cari s terea „inteligentă“ şi puter tine. Comunitatea de vederi
bitrariul liberal. Stăpânirea țiunii. Interpretarea legilor. ,
Aplicând principiile noastre,
mai mult supus nouă.
ea principiilor Oarelor. Cuvân antisemitism ervesc francmaso ea „Oarbă“ E
francnuasonice
tul de ordine ului, Dictatura neria, Pu. gatelor creş-
dintre putere şi Popor, Ar. învăţăriântului şi a educa- Metropolitanele“, —
fiți cu tuare aminte la caracte. rul poporului în mijlocul căruia vă veți găsi şi veţi lucra; o apli- care generală, uniformă, a acestor principii, înainte de a fi retă- cul educaţia poporului, nu poate avea succes. Dar, punându-le în practică, n'o să treacă zece ani fără ca să se îi schimbat chiar şi caracterul cel mai îndărătnic şi fără ca să avem cu un popor
Când va veni stăpânirea noastră, vom înlocui liberalul nos- im cuvânt de ordine — „Libertate, Egalitate, Frăjielale” — nu Cu un alt cuvânt de ordine, ci cu aceleași cuvinte reduse la
"rangul lor de idei; vom zice: „dreptul la libertate, datoria ega-
împotriva noastră, aceasta o fac nu Ordinul nostru, deoarece ne e folosit ă guverna pe fraţii noştri mai mici. mai clar, deparece acest lucru a fost rânduri în consfătuirile noastre.
"În realitate nu mai avem nici o i
lităţii, idealul îrățietății“... Vom apuca taurul de coarne... De fapt, am distrus deja toate guvernele afară de al noslru, deşi de ci există încă multe. Dacă astăzi câteva State își ridică cuvântul mai de formă, la dorința şi or antisemitismul lor pentru
N'o să vă explic aceasta deja desbătut în numeroase
iedecă înaintea noasiră,
ive=
84 aiba
? : and fă în condițiuni extra-legale, Guvernământul Și Cai catadlul puiternic şi energic: dic. care de obicei ÎS da deplină conştiinţă că astăzi noi suntem le. fatură. Pot nugeică hotărâri judecătoreşti, noi osândim la moarie gis ra ti ia suntem comandanții tuturor trupelor noastre, în- Şi mei Sr calul generalului şel. Vom guverna cu 0 mână oje:
țită; deoarece ținem în mâni r
jăcomii arzătoare, răzbinări nemiloase, uri neîmblânzite,
Dela noi porneşte teroarea care a cubopit totul. Avem în
“slujba noastă oameni de toate părerile, de toate doctrinele : res- tauratori de monarhii, demagogi, socialişti, comunişti şi tot felal de ulopişti; am înhămat toală lumea la lucru: fiecare sapă la locul lui ultimele rămășițe ale puterii, se sileşie să dărâme fot ce mai stă în picioare. Toate Statele suferă în urma acestor unelfiri, cer liniştea, sunt gata să jerliească totul pentru pace; dar noi nu le vom da pacea atâta timp câl nu vor recunoaşte pe | Jaţă şi cu umilință Guvesnământul nostru Suprem. Poporul a început deja să „strige că trebue să se rezolve chestiunea. socială cu ajutorul unei înfelegeri internaţionale. Îm- părțirea poporului în parlide i-a pus pe toți la dispoziţia noasfră, "deoarece, peniru a. susține o lupfă pentru putere, trebuesc bani, iar banii suni toți ai noşiri. - ni i da
Ne-am puiea teme de înțelegerea dinire puterea înţeleaptă a persoanelor .domnitoare şi pulerea oarbă a poporului, dar am luat foaie. măsurile cu putință împotriva unei asemenea even-
iualităţi: între aceste două puleri am ridicat un zid, adică o te-
foare reciprocă. În acest Chip pulerea oarbă a poporului ră- mâne. spriji
nul nostru iar noi îi vom fi Singurii călăuzitori ; vom: „şii so îndreptăm cu precizie spre țelul nostru. [ Penlruca mâna orbului să nu se poală lenăda de condi cerea noasiră, trebue ca din când în cârid să înfrăm în, legătură direclă cu ei, dacă nu personal, cel puțin prin. fraţii noşiri cei “mai credincioşi. Când vom îi pulere reciinaaaii ri în „persoană cu poporul, pe gicjile publice şi-i vom da învă-
ÎN
Xmășițele unui partid altădată pu. “termic, astăzi subjugat nouă. Ținem în mâni polle nemăsurale,,
85 felesul Care ne va ţ; folo-
pi ii despre afacerile politice în în
e îi y jile dela sate ? lar ceeace va spune imite tă noi
Am înşelat, năucit şi corupt tineretul creştin printr'o educa- ție bazată pe învățăminte şi teorii pe care noi le ştim că sunt Jalse, şi care sant răspândite de către noi, ; „2
Rămânând deasupra legilor: existente, esența lor, dar destigurându-le numai, prin interpretări contradic- torii, am obținut rezultate minunate, Aceste rezultate au consta! mai întâi în aceea că comentariile au mascai legile, și mai fâr- ziu le-au ascuns în întregime dinaintea ochilor guvernelor inca- pabile de a se orienta într'o legislaţie atât de încurcată,
- De-aici s'a născut feoria tribunalului conştiinţei. Voi spuneţi că lumea se va răsculă împotriva noastră cu armele în mâni, dacă va descoperi prea repede despre ce e vorba; pentru acest | caz noi avem, în țările din Occident, o armă atât de îngrozi- foare, încât cele mai îndrăznețe sullete vor fremura înaintea ei: melropolitanele (trenurile subpământene din oraşe) se vor fi în- fodus până atunci în toate capitalele, pe care le vom asvârii astiel în aer, cu toate organizaţiile şi toate documentele ţărilor. n ———————
COMENTARII
Sa LA CAPITOLUL 1X.
iără a le schimba n
re 3 „a G i evreesc hotă- i ultă a neamului e În acest capitol, conducerea oe cari au conducerea,
teste că, în primul rând, cei aleşi dintre ei, € ă facă ri > ş Ş *dovesti, Du trebue să intre popoarele creştine, a destinelor iii 6
86 Eee, saci - _citune, adică să lucreze după „sansii, VOT aduce “tot mai mult i 87 gi SS AM. arele aceeaşi acţiune, 2 n na 4 Va dânşii» POpoar, pentru toate iegat toată lumea, -ci trebue să întrebuințeze mii. acestea Vor cere dela neamul lui | e l revoltă, pâng calapod unic pen „area. Atunci acesta nu i- Tecunoscuț Când
ului în mijlocul căruia lucrează, d va da E
loace diferite, după batura PopO: „-i vor recunoaşte pe faţă şi cu umiz Până ce toațe „Putenic,
3 e - i. h . * ._. mas POpoar, ] - că astfel nu vor greşi e ărturisire d „d stăpâni ce „ Bind Sigur Ş = anîrii lor peste toată lumea, stăpânire această “Ai ovada nemăsuratei trufii ae Este asadar --La venirea stăpânirii lor P . pe este stăpânit neamul evreesc, eşarte, de ca artă din moment în moment şi de care sunt foarte at ds igula : - care o aşteaptă Mai este preţios de însemnat că ce
înlocui cuvântul de ordine de azi cuprins. Egalitate şi Frățielate“, nu printrun alt cu. es, şi anume =cel înţeles care le poate libertate, datoria egalităţii şi
IL a -_p. eace l . CRI-E . țăria, este împărţirea popoarelor creştine, în oxid EA Jidanilor „Sara, în multe
artide, care se ceartă şi se mănâncă + e e E de-oparte, iar pe de alta ia d E ate e indie astfe], aceea că luptela lor şi frământările de E a : Jidanilo;, prin cu multe cheltueli, care se fac cu banii Jidanilăe. intreţin mnurmai Singura frică o au Jidanii din partea Regilor cari prin în- dependenţa şi puterea pe care li-o dau drepturile de most în a Tronurilor, pot să le facă mult rău, Dar, spun ei, au tura iau măsuri şi în contra lor, izolându-i, cuta mărturisesc ei, i, 5 por. În primul 'rând aceasta reuşesc a o face «cu ajutorul presei, care este în mânile lor şi care ponegreşte pe Regi în ochii il porului. Un exemplu din cele mai bune ni-l pune la îndemână „presa jidovească. din însăşi ţara noastră, care, de un timp încoace, folosind tocmai ambițiile şi răzbunările oamenilor politici care râv= nesc în orice chip puterea, nu mai încetează de-a aduce cele mai neruşinate acuzaţii şi ponegriri M. S$. Regelui nostru, care cu a- „tâta glorie ne-a condus în războiul de desrobire. Să se citească “ziarele jidoveşti: „Lupta“, „Presa“, „Adevărul“, „Dimineata“, „Au- rora*, „Facla“, „Lămea“, „Opinia“ şi multe altele, şi se va ve- dea cum îşi execută de bine şi metodic Jidanii planul lor, pre- cum şi felul cura ştiu întrebuința în folosul lor toate patimile şi greşelile acelor Români, cari nu iubesc mai presus de aceste patimi însăşi ţara lor: că _ ” Pentruca să ajungă la țelul urmărit, Jid întâi la despărţirea poporului. de conducător, mincitini între aceste două puteri. În felul acesta, nu vedea decât aceea ce Jidanii prin Pr Ac si vadă, ajunge a fi — cum îl nume: aderent orb al lor, pe. care»l duc de mână i
siguri, ei-spun că vor "în deviza: „Libertas, - vânt, dar printr'an alt înţel “şură stăpânirea, adică: dreptul la idealul frățietății. ee ot, Ce va să zică această deosebire, care la prima vedere pare = fi numai între cuvinte? Până în momentul trecerii: puterii în mânțle Jidanilor, libertatea, egalitatea şi frăţietatea puteau să fie an ţel către care lumea creştină, mergând orbeşte, de-atâteaori s'a prăbuşit în grele frământări; dar din momentul ce puterea trece în mânile Jidanilor, libertatea, egălitatea ca şi f-ăţietatea urmează . a fi acordate popoarelor numai în măsura în care sunt de obicei acordate drepturile şi executate datoriile, adică după bunul plac al celor ce deţin puterea, adică al lor. | În marşul triumfător către stăpânirea lumii, ei spun că as- țăzi, en toate că, de drept, mai sunt încă guverne ale popoare- “lor, de fapt, acestea sunt tot în mânile lor; iar dacă unele iau măsuri în contra Jidanilor şi chiar fac antisemitism, aceasta, în loc să le facă râu, le face bine, pentru că, în felul acesta, condu- cătorii Jidanilor pot să ţie în frâne masele jidovești, care, fără | această frică în sân, poate nu i-ar mai asculta orbeşte, aşa cum au ei nevoe. gi iii n Peste aceste guverne ei spun că au un guvern al lor, supe- 7ior,- care conduce destinele lumii în mod ascuns dar puternic: Puterea aceasta, mărturisesc ei, o au din aceea că ţin în mânile REA prin banii ce-i au, pe toţi oamenii ambiţioşi, pătimaşi, plini de viţii sau pătaţi, ajutându-le ambițiile, răsbunările şi poftele. În Apei ei spun că au în mâna lor tot felul de conducători 9 feri şi popoare, cari, prin greşelile şi ticăloşiile lor, înteţite de
anii au purces mai ridicând un zid de poporul, silit a
esa şi propagat a lor î sc ei cu dispreţ, — un de vaesc ei.
88 ta să se poată lepăda a conduce, siguzavieaacu tanti pă “acei rătăciți, pătaţi sau ara. rea aceasta, ga sii As credincioşi poruncilor lui Iz biţioşi, et LA sie Aceştia urinează să ameţeasca poporul cu ie rotii refăcută, pentru a le fura încrederea şi a ajunge edict o i ţara după poruncile ignor A * lzrael mai spune că întâlnind în calea sa diterite aşezăminte termice ale nezmurilor creştine, fără a le nimici dintr'odată, ca 3 nu se simtă, a reuşit să le sdruncine puternic prin ideile gre: şite şi făţarnice cu care le-a înveninat. Astfel a făcut in primul rând-cu aşezământul Bisericei, pe care inca dela început l-a ata-
Ca nu cumva orbul aces
cat cu tot felal de erezii şi schisme, prin care i-a urmărit. slăbi-
rea. lată numele celor mai principale erezii pe care le-a răspân- dit şi sprijinit “încă dela începutul erei creştine ă „Erbionis-nul”, „Elkesaismul*, propovăduit de către eretici creştini cari, ca şi Ji- danii, ţinean sărbătoarea Sâmbetei în Joc de a Duminecii, şi. nu făceau propâgaadă creştină, deci nu lucrau pentru creştinism; „Nazarenismul“ predicat de creştini cari se circumcisionau ca şi - Jidanii; „Gnosa jidovească”, despre care evanghelistul loan spune “că a pornit din „Sinagoga Satanei“; „Arianismul”, erezie care atacă Sfânta Treime; apoi: „Unitarii“, „Manicheismul“, „Albi. genii” ş. a., până ce s'a ajuns la-„Profestantism“, care cu Luther cu tot este jidovesc, îar în zilele noastre am ajuns la „Anabap- lişii“, „Adventişti“, „Pocăiţi“, ete. (Vezi Dr. Paulescu). „În privinţa „Protestantismului“ iată unele mărturii preţioase găsite tot în cartea Dr.-ului Paulesci: i cast i „Rivalul lui Maimonide, rabi Solomon. (fiul lui ' Isaac - din. „Tzoyes, cunoscut sub numele de Rachi), — precum şi Tosafiştii (sa- vanţi talmudişti) făcură pe Nicolae. din Lyra, care făcu pe Luther
(Renan), Într'adevăr franciscanul Nicolae din Lyra, de origine iz- taelilă, împrumută dela aceşti Ovrei' multe din argumentele sale.
contra Bisericii, (Drumont).
” Ovreiul Bernard Lazaie însu „tesfantismul“) şi-a luat rădăcine
— şi aceste argumente fură transmise lui Luther“,
le din izvoarele ebraice“,
'pilor. lată anume ce spune Verax în prea în “despre Evreii din ţara noastră („La Rouman
"ținute de jidoavce. Pezevenchii jidani fac tra
PI A „Puterea cu care ne-ar puteă lovi. şi spune: „Reforma (adică „Pro- |
Asemenea şi Jidanii A, Veil şi . > 89 „Orice catolic care devine protesta Span | daism”. (Weil). pe siacă “n pas către ju.
z, Un protestant este un catolic
“40 E Care pay 7 fară, pentu a merge călre monoteis e Părăsește idolata, șa:
A 3 4 mul i 3 în ia trini. Se vede lămurit, prin urmare, e jidovesee, (Heine
iul Bisericii este atz -at de Jidani, Duns ie 8 ui al Justiţiei, al Armatei, ete, Rm aiva ec
de (8 privinţa” învăţământului şi a educaţiei, armează să o stăpânească, trebue să ţinem i corupţie pe care Jidanii o fac în mijlocul. ti în toate ţările, dar mai ales în țara noastră,
pe Care, spun ei, amă de acţiunea de neretului, Prostituţia este în mânile Jida- teresanta sa lucrare
ie et les [aifs*); „Prostituţia este un comerţ esențialmente îi Juifs"):
ae ln ci Ep te jidovese. În Mol- dova, mai mult de nouă zecimi din numărul caselor publice sunt pă oa deal: ficul cu cărne vie pe o scară foarte întinsă; ei exportă fete tinere la Constantinopol,
„la Cairo, «.până în Schang-Hai şi la Buenos-Aires, — după cum
rezultă din mai multe procese ce au făcut vâlvă“,
„7 Dar nu numai -în ţara noastră ci în toate ţările ei proce- dează la fel pentru lărgirea corupției şi ruinarea astfel a sănătăţii. trupului şi a sufletului creştin. Toate publicaţiile, fotografiile, pie-
„“sele de teatru şi cinematograf cu cuprins ruşinos, toate sunt puse
la cale şi întocmite de Jidani. dar „+ Ceea ce este mai primejdios şi direct criminal, este mijlocul cu care mărturisesc ei în sfârşitul acestui capitol, că vor scăpa. de revolta omenirei creştine, atunci când aceasta se va fi deştep-
tat şi va fi înţeles ceeace îi pregăteşte jidovimea. Anume, spun ci:
le în aer toate oraşele le avem în mânile în ruinele lor toată
vom scăpa de furia creştinilor, aruncându- mari, cu ajutorul drumurilor subpămâniene ce noastre în aceste oraşe, astfel că vom ingropâ
Aşadar, asăsinatul-va pune vârt lea
—
- matură încât nu trebue să te
„ înaintea poporului. în cazul „nu frebuesc înşirate una cât să principiile dreptului mo
„ Însemnăiatea acestei omit căruia nu i-ai spus pe nu
CAPITOLUL X.
Conţinut: — Forţa lucrurilor în politică. „Ge-
nialitatea“ mulțimii de jos. Ce promite lovitura de Stat ” francmasonă. Votul obştesc. Stima de sine însuşi. Con- durătorii francmasonilor. Călzuza genială a francmaso- neriei. Otrava liberalismului. Constituţia e şcoala neîn- „ țelegerilor dintre partide. Epoca republicană. Preşedinţii "sunt creaturile francmasoneriei. Responsabilitatea pre- -sedinţilor. „Panamaua“. Rolul camerei deputaţilor şi “al preşedintelui. Francmasoneria e o putere legiuitoare. “Noua constituţie republicană. Trecerea la „autocraţia“
francmasonă. Momentul proclamării „regelui universal“,
Înocularea boalelor şi a altor nenorociri ale francma- -soneriei, — ss
Încep astăzi repețindu-vă ceea-ce vi-am “mai spus altădată,
şi.vă rog să vă aduceţi aminte că guvernele și popoarele nu „văd decât aparența, înfăţişarea dela suprafață a lucrurilor. Cum -_ ar şi puteă ele să le descurce înțelesul ascuns, când: reprezen- - fanţii lor se gândesc la pelreceri înainte de ori-ce?. E de mare . însemnătate pentru politica noastră să cunoaştem acest amănunt: ne va fi în ajutor când vom trece la discuțiunea diviziunii puterii, a libertăţii cuvântului; a presei, a libertăţii de conştiinţă, a drep- fului de asociație, a-egalităţii înaintea legii, a inviolabilității pro- . „“prielăţii, a locuinței, a impozitului și în sfârşit la discuțiunea -pulerii relrospective a legilor. Toate aceste chestiuni sunt de așa atingi de ele de-a dreptul şi pe faţă,
când eşti silit să iei contaci cu ele, e una, ci trebue să declarăm în bloc dem suni recunoscule de către noi. eri constă în, aceea, că un principiu. me, îţi lasă libertatea de a exclude din
-şi de această pulere de spirit care,
“ont. Noi vom îndepărta pricinile suferințelor voas!
“Chip toată Inmea: cu ideea propriei sale valori,
“ej câte ceva fără ca aceasta sx se
emurera, ar trebui să le primim ase TVE, pe câ Poporul are 0 dragoste deosebită geniile politice şi răspunde tuturor a 2 fora prin cuvintele: p+=E ticălos, grozav de fiesj dibacil.. e numai un joc abil, dar CE da ii obraznic 1... i: lu Noi socotim să atragem toal edificiu fundamental, al cărui plan îi pue ca, înainte de toate, să dăm d
va sfărâma loate piedecile din cale lovitura noastră de Stat, voni spune popoarelor: îngrozitor de rău, toți au suferit mai mult decât p
nzlităţile, graniţele şi diversitatea banilor. Bine "njeles că liberi de a ne jura sau nu credință, însă puleţi voi oare
2ervă, nd dacă le-am
e nățiunile Ja zidirea Unui nou
avem gata. lată de ce fre. Ovadă de această îndrăzneală Print persoana ucorilor NOȘtri, a noastră, Când vom fi dat „Totul mergea 0ale îndura un re, adică naţia-
Sunteţi face a-
„ceasta cu bună dreptate, dacă o faceţi înainte de a fi văzut _ceea-ce vă dăm noi 2.“ Atunci ne vor slăvi şi ne vor purta în
triumi într'o însutlețire înebunită de nădejdi. Votul obştesc, din care am făcut arma ridicării noastre la. putere, şi cu care am.
“obişnuit, prin _diferiie reuniuni şi fovărăşii, până şi unitățile -cele
“mai mici ale membrilor omenirii, — îşi va juca-o ultimă dală rolul, pentru a exprima dorința întregei omeniri de a ne cunoaşte
-mai de-aproape înainte de a ne judeca.
lată de ce trebue să împingem toată lumea spre volul ii Ştesc, fără deosebire de clasă și de cens electoral, gi : zii întrona absolutismul majorităţii, pe care nu-l pofi oblin
Clasele censitare inteligente. După ce vom
Semnătatea familiei creştine şi va lăsa să se ridice individualităţile, Toi, nu le va îngădul să se scoată
vorbească: ea e obişnuită să Nu II îi plătim supunerea şi atenţia. În ac
cărora mulțimea, călău
asculte decât pe n est îe
îi obişnuit în acest vom nimici în- loarea ei educaloare, nu von
zilă de
la iveală şi nici chiar să
oi, cari
1 vom face dir po-
————
= 92 3 ! - ți în Stare să se miște bă, încât nu vă îi * i por o forjă alât da ai călăvzit-de agenţii noştri, Pe în locul | în nici O date, Xi. EL se va supune aceslui (EN i foaiece va pp AR noui conducători vor: sate Câșiiguiiie sale, Șii € ite te felurile de bunălați. + dări ară îi 6 nt trebue să iese gata dinirun singur
ş uvernămâ i Si E aa $ îi incoereni, fără legătură, dacă mai multe minţi gea e sarcina de a-l stabili. De-aceea, noi putem cunoaşte
- Şi-
i trebue să-l disculăm, pentru a nu-i piei dea ra dintre părțile sale, puterea e şi înțelesul tainic al liecăruia din puncleie sale. Dacă
asi şi schimbai prin votul obştesc, afunci planul va păstra urma futuror concepțiilor false ale spiritelor care nu vor îi pă- “fruns adâncimea şi legătura scopurilor urmările. Planurile noasire trebue să fie puternice şi bine concepute. De-aceea noi nu frebue să aruncăm munca genială a conducătorului nosiru în picioarele -mulțimii, şi nu frebue s'o încredințăm nici chiar unei societăţi restrânse. Aceste planuri nu urmăresc deocamdată răsturnarea aşeză- mintelor moderne. Ele le vor schimba numai economia și prin urmare foată desvoltarea lor, care se va îndruma . astiel potrivit
9% d U ilică s'a ii Olrava liberalis.
Când am întrodus în or pulii, toată constituția sa pol poinave de o boală morțală: des Ompunerg an Slalele au căzut țămâne decât să așteptăm Siârşituţ âdotiei k i: 4; nu ine mai Din liberalism s'au născu Quveriiele c ge c “înlocuii, pe seama creştinilor, âulocrația Stig care, după cum o ştiţi bine, nu e aliceva Ra) i coidii, de neînjelegeri, de discuţiuni, de ri fi âmântări sterpe ale partidelor ; întrun ; „făce ca un Sia! să-și piardă indivi Atât pare cât şi presa, a condamnaţ iune şi slăbiciune; ea a făcut astiel din ei ufi “voda: nefolositoare; prin aceasta se m ii cal înlocuit pe gu- | Cu tin preşedinte luat din » al sclavilor noștri. Aici”
: noi sub poporul creş- finilor, sau mai bine zis sub „Popoarele creștinilor. A
Într'un viitor apropiat vom întemeiă responsabilitatea pre-
ganismuj
Cu nstitaţia fe
şedinților de republică. Aid Atunci vom putea introduce fără teamă anumite schimbări, de care nu va răspunde decât această creatură a noastră. Ce ne pasă nouă dacă rândurile celor ce aleargă după putere vor de- veni mai rari, dacă se vor produce, în lipsă de preşedinţi, în- curcăluri capabile de a desorganiza în întregime țara ?.. „Pentru a ajunge la acest rezultat, vom unelii alegerea de președiriți cari au în trecutul lor o pată ascunsă, vre-o „panama“ Oarecare. Teama de descoperire, dorința proprie fiecărui om ajuns la putere de a-şi menţine privilegiile, foloasele şi onorurile legale de condițiunea lor, vor face din ei servitorii credincioşi ai po- funcilor noastre. Camera deputaţilor va acoperi, va ial ia alege președinți,“ dar îi vom detrage dreptul de a propune ŞI de a le schimba; acest drept va îi dai președintelui responsabil, Care va îi o jucărie în mânile noastie. iterea guvernului va deveni fără în
planurilor noastre. E: ă Lucruri aproape identice există, sub numiri diferite, în toate fările: Reprezentanţa, Ministerele, Senatul, Consiliul de Stat, Cor- pul Legislativ şi Corpul Execuliv. Nu-trebue să vă explic meca- nismul legăturilor dintre aceste aşezăminte, deoarece. îl cunoaş- feți prea bine; observați numai-că liecare. din aceste aşezăminte corespunde unei anumite funcțiuni importante a Statului, şi vă rog să mai. observați că ceea-ce e important nu e aşezămâniul, „ci luncțiunea; așadar funcțiunile iar nu instituțiunile sunt. impor- fante, Instituţiunile, aşezămintele, şi-au împărțit toate funcțiunile guvernămânlului:. funcțiuni administrative, - legislative, execulive. „De-aceea lucrează ele în Organismul Statului ca și organele în „Corpul omenesc, Dacă stricăm vre-o parie a maşinei Stalului,
„cesla va cădea bolnav, ca Şi corpul omenesc, şi va muri.
doială ținta tuturor ata-
————————
94
“ curilor, Noi îi VON: hotărârea poporului, ilor, săi, adică drep majoritate. Afară de acestea,
se apără, dreptul de a apela ja tziet a 0 prin intermediarul reprezentan. tal de a recurge la servitorul nostru orb, Ja vom da ii ip dal Ier Eo 4 de a € Ai drept spunând că preşedintele. declara război. Vom ji d ate s'o aibă la dispoziția sa ca şel al întregii armate a jar, E blicaă, al.cătei car oaaă pentru a apăra noia Constituţie p ( 204 tant răspunzător va Îi. DRE au în-aceste împrejurări, şeiul sanctuarulu i în mânile noastre şi nimeni, atară de noi, nu va mai conduce puterea-le. ariei mai detrage Camerei, introducând noua Constituţie re. publicană, dreptul de interpelaţie, sub prelextul de a apără se. cretul politic. Vom reslrânge prin noua Constituţie numărul, re. prezentanților la minimur, Iucmi Care vă avea wrimarea de -a micșora cu atât mai mult pasiunile politice şi pasiunea pentru polifică, Dacă, în conira ori-căror așteptări, ele se frezesc chiar în acest mic număr de reprezentanți, le vor reduce la nimic, printr'un apel la majoritatea poporului... 000 De: preşedintele republicei va depinde numirea preşedinţilor şi a vice-preşedinților Camerei şi ai Senatului. În locul sesiunilor parlameniare constante, vom mărgini şedinţele Parlamentelor la câteva luni. Mai departe, preşedintele, ca şei al puterii executive, va avea dreptul de a convoca sau a disolva Parlameniul, şi, în cazul cisolvării, de a amâna momentul unei noui convocări. Dar peniruca urmările tuluror acestor acţiuni, în realitate ilegale, să nu cadă asupra responsabilității, stabilite de către noi, a preşe- dinlelui (lucru care ar îi dăunător planurilor noastre), vom în- demna pe miniștri şi pe ceilalți funcţionari cari înconjoară pe pre. şedinle, să freacă peste hotărârile acestuia, prin măsuri luate pe răspundere proprie; în acest chip, ei vor fi vinovaţi şi răspunzători în locul Său... Dăm sfatul de a încredința acest rol mai ales Sena- | sulul, ca Miniştrilor, mmai bine decât unui. singur individ. -kreședintele va interpri ; : : ienle, care pot: îi tei 7 ia in iza legile: et uri; el le va anula
"1egi “textul binelui suprem al Statului,
“trece-asitel pe nesimţite la suprimarea
95
când îi vom spune noi că frebue;
va a provizorii şi chiar o nouă sch avea dreptul
Va a de a pro u imbate a Constituţiei, m
Acesle măsuri ne vor da putinţa de a ni celul, pas cu pas, tot ceea-ce vom fi fos sili Constituţiile Statelor, înainte de apuc
ți sosit timpul de a grupă toate guvernele sub autocrația noastră
poate sost şi înainte de obosite. de neorânduelile .
ducătorii şi reprezentanții noştri“.
Ştiţi foarte bine că peniru a face posibile asemenea dorinţi, trebue să tulburăm în mod neînlretupi, în toate țările, legăturile dintre popor şi grivern, peniru a ajunge să obosim întreaga lume prin 'desbinare, dușmănie, ură şi chiar, prin martiriu, foame, răs- pândirea boalelor, mizerie, — pentruca creştinii să nu vadă altă scăpaie decât de a recurge la suveranitatea noastră absolută şi întreagă. ei i :
Dacă dăm popoarelor. fimp să răsuile, momentul prielnic. mu va sosi poate niciodată.
COMENTARII
“UA CAPITOLUL X.
: a 'angen cu care Numai cine nu vocşte, nu vede pânza de palânge
conducerea jidovească ne încurcă viaţa publică, ilor creştine toate - Prin ori-ce mijloace, ei pun în calea BR a alcoolice, ispitele şi desfrânările, alături de otrăvirea prin * . : . : ne. prăbuşind astfel moralitatea prin corupțiu
Ei vor să ajungă a
96
slăbi mai întăi cât mai 1 în aşa fel, încât a domnia lui Izrael.: t în adevăr nişte vor avea — spun.€i — prin domnia ma:
ai tite suf. adică numărul va fi ateta care le vă asigura pl cite AER precum arată în începutul „Protocoalelore, cei mai mulţi indivizi, din totalitatea indivizilor din omenire, Sunț răi, vițioşi, fără multă inteligenţă sau cultură, cari pot fi uşor stăpâniţi prin frica de. autoritate şi puterea ei, şi cere, se iau după acea cari le fac pe piac.. De aceea ei au luptat şi luptă pretu. tindeni pentra votul obştesc, sau numit încă universal, întrucât prin el pot fi înlăturate capetele luminate ale creştinilor, care, înainte,
prin votul restrâns pe dare, după felul de cuitură şi stare socială
mult ori-ce șezistență, să zăpăcească mul. ceasta! singură să primească apoi, cu mul. Vor ca în felul acesta 'sş
țimea î binefăcători ai omenirei,
ţumire şi speranță, se poată crede că sun " Stăpânirea aceasta O Vor
„puterea, întrucât,
a fiec la conducere, adică acolo unde Jidanii vor să fie numai ei. După introducerea zăpăcelii şi răsturnarea valorilor naţionale din fiecare Stat, urmează în planul lor introducerea republicei, pe care, după cum se vede au' întrodus-o în atât de multe State, Prin republică ei pot conduce mai bine, întrucât republicile sunt conduse de oameni aleşi, la intervale scurte de-vreme, (3—4
ani), de mulțimea stăpânită de Jidani, precum s'a văzut mai.
nainie, prin prese şi conducerea lor ascunsă. Preşedinţii de re publică la rândul lor, însemnează că sunt în felul acesta dease- menea stăpâniţi de Jidani. Şi ei spun anume că, pentra a fi mai siguri de oamenii lor de pae, vor împinge la presidenţia Statelor -oameni cari au vre-o pată morală în trecutul lor.
- În felul acesta Jidanii, cari prin banii, presa şi influenţa lor
ascunsă şi puternică pot face să se aleagă preşedinţii Statelor, îi vor ține pe aceştia în mână şi vor face cu ei ce vor voi, întru:
ri altfel, îi denunță pentru păcatele lor, care, cu ajutorul puterii reia pe numai de ei sunt cunoscute. De frica de a nu pierde binefacerile puterii, aceşti oameni ai Jidanilor, vor jucă
după pi le vor cântă stăpânii lor. ță +. 2 i > is ij ŢI ata prin “urmare de ce luptă cu atâta înverşunare Jidovii
'“tronuD englez; căci, dacă pe de o
căruia, (adică, cum se numea: pe cens), răsbăteau mai uşor
guri de ea, au făcut să se voteze legi
şi nu mai vorbim de Rusia. Prin pedepsel - aceste legi, se caută a se împiedeca pentru ta
„Tare a republicei, Jidanii au isbuti
resa lor contra Regilor, și de adu
rin P
Pee că atâţia Împărați si p_.. “au Puncit : "să prăbuşeasca a i Pâraţi şi Re / azi it ŞI au . şedinţi de republică. * “Ele punând în locu] hr
De Regi şi Împărați, Pg trucât moştenesc tronurile, li este frică fidanilar e voința lor, în. dată ce spune în această privia Ş cartea sa, mai nainte citată:
- „ladaismul va mai tolera monarch trebuinţa. Probabil cel din urmă tro
ță A, Ford, la Pag. 158 dia
1, câtă vreme îl y; FE mamaie a A zi simte onorată de a fi patronul” iudiisaulu și 4 Ey britanică se binefacerile. acestei protecţiuni, — pe de ultă parte PAT fin ovreiască, este un fapt prielnic de a întrebuința e su: Ve mondială la atingerea“ scopurilor jidoveşti. O mână opală Pe şi această tovărăşie va dură atâta vreme, până-ce luda va fi FA să dea Britania peste cap, ceea-ce aproape poate să facă în fie- care moment. Sunt destule semne că se află înaintea executării acestei misiuni”. Zic pe “Nu mai puţin luptă Jidanii şi la noi pentru răsturnarea Tro- nului.. Altfel nu se pot explică atacurile.pe care mereu le aduc Familiei Regale prin presa lor, precum şi îndrumările cu scop repu- blican pe care, prin aceeaşi presă, le dau acelor aşa numite „par- tide româneşti“, care cred că folosesc această presă pentra politica lor, dar care, în realitate, sunt ele folosite pentru politica Jidanilor.
* “ Acolo unde au reuşit a introduce republica, pentru a fi si- care opresc cu desăvârşire
ori-ce formă de manifestaţie pentru revenirea E e sed marhică. Astfel de legi sunt în Franţa, Germania, Gehoslae ac e aspre prevăzute în
tdeauna. deştepta-
rea poporului. : Și, ca să se vadă cât de apro
's . . e. 3 în urmă, P Sunt aceste le mintim câ acum în ur de = ste 1 gi, ami Li d t spun ei pill »
e scopurile jidoveşti e baza legii de apă” Presa“, „Di-
piate d
O
-- Cehoslovacia a cruci alias urtarea in Cehos Wc să nise i ştie, este simbolul luptători.
«ete. — În felul acesta se apără, — zic ei,
a“, care, Pr jidanilor... i cred, — republica.» ş e țe deosebit de interesant în acest capitol + al alcătuirii pe care Jidanii vor.-s'o dea lor influenţe. Şi trebue să
este planul amănunţi tor alcățuiri este cu desă-
Statelor pria diversele şi puternicele recunoaştem că în adevăr planul aces vârşire înţelept. Am mai văzut o mare piedecă pentru aceştia nu sunt răspunză sub stăpânirea şi puterea troduc în planurile viitoare preşedinţii de republică. Ca să ajungă mai bine să stăpânească lumea, ei spun că vor face să se aleagă preşedinţii de republică de către Camerele Deputaţilor, însă acestor Camere le vor ridica cu timpul dreptul
şi din cele de mai înainte că monarchii sunt planurile de stăpânire iudaică. Întru cât țori în faţa nimănui pe pământ, scapă de de control a Jidovilor. De aceea ei in- lor republici o mare răspundere pentru
de a propune sau schimba legile, acest drept trecându-l numai. asupra preşedinţilor de republică. În felul acesta, cum zic ei,. gu-.
vernele vor atrage toate atacurile, iar pentru a fi scăpate. de-o
răspundere efectivă, se va introduce peste tot apelul la popor,
adică ceea ce se numeşte referendum şi se şi aplică în Elveţia. Poporul, care va hotărî deci de soarta preşedinţilor şi a guver- nelor lor, va fi, cum cred Jidanii, „servitorul lor orb“ şi ny va hotări altfel decât cum vor voi ei. lar pentru ca să aibă şi mai Ja îndemână soarta popoarelor creştine, pe care să le poată aruncă i e contra altora în războaie crunte, dreptul de a declara ai a vor lăsa tot numai preşedinţilor, adică uneltelor lor . Mai de ă lămuri. în efâvct mc pi es el geraaţile constituționale, pentr i, să mai mult drepturile şi Si cetera, se ing, tea pci Mac Biver al lui Izrae!, lar ca să „30 cg€, trebue să fie a lor, prin. ua rege a ajungă la aceasta în toată : ă n toată lumea, ei. spun câ
a III
“ mai adânc „prăpastia dintre Popo
trebue, odată cu reducerea: garanţiilor eg & 9% nstitu „tem vedea, mai ales la noi în tară menii şi partidele politice din mânile lo - - T, mare neîncredere şi desnădejde ș Ă
ce mai puternic, lui, nu trebue să
tru ej poate fi pierdut pentru totdeauna. i atu prielnic-pen-
Gândind la aceasta ori de câteCori ved frâu dintre partide, ne putem da seama cât danii de victorie.
em frământările fără de aproape sunt Ji-
CAPITOLUL XI.
Conţinut : E: Psogramul noii Constituţiuni. Câteva .
amănunte în legătură cu lovitura de Stat plănuită. Creş- tinii sunt nişte oi. Francmasoneria secretă şi reşedinţele sale dela suprafaţă. —
- Consiliul de Stat va fi menit să'sprijinească puterea guver. nuiui.. Sub înfățișarea unui corp legiuitor, el nu va fi în realitate
decâi un comite! de redacţie a legilor şi decretelor guvernatorului.: - Tată care e programul noii Conslituţiuni pe care o pregătim:
- Vom crea Legea, Dreptul şi Tribunalul: 1) sub forma de propuneri corpului legislufiv; 2) prin. decrete ale Președintelui (republicii) sub foriiă de ordine generale; prin acte ale Senatului şi prin de- cizii al Consiliului de Sal, sub forma de ordine ministeriale; 3) -în cazul când am.găsi că e folositor, sub forma de lovitură de
Stat. Acum, dupăce am stabilit în mod aproximativ acest modus „agendi, să ne ocupăm cu amănuntele măsurilor care ne vor servi
să terminăm transformarea Statului în înțelesul pe care l-am spus. Vreau să zic că ne vom ocupa de libertatea presei, de dreptul „ de asociaţie, de libertatea conştiinţei, de principiul electiv, şi de multe alie lucruri care vor trebui să dispară din repertoriul ome- -nirei, sau să îie cu desăvârşire schimbate de îndată ce noua Constituţie va fi proclamată. Numai în acest moment vom putea publica toate ordinele noastre, de-odată. Mai târziu, ori-ce schim- bare simjitoare v schimbare se face în înțelesul unei asprimi n aduce după sine o desnădejde pricini Schimbări de acelaş fel; dacă, dimpotriv plinește în înțelesul unor îngăduințe „înșine ne-am recunoscul greşelile,
zîndiirate, ea poate ilă de teama de moni ă, schimbarea se înde- ulterioare, se va zice că noi iar acest tucru ne vă înluneca
0 O
fain
a îi primejdioasă, şi iată pentru ce: Dacă această |
i | „Be întregul glob al Pământului, dar din acea
10 a înaltei înțelepciuni a puterii no ;
A astre, SA „i-a fest teamă şi că am. fost siliți să țacom aa SE Va zice: că
! uințe e nimeni nu ne va mulțumi, deoarece. 4 » Pentru, Cut drept la ele... Atât wma cas şi esa Vor
€. Noi Yre
j X vitura de Stat care se va îi operat, când «or ş încă ee: n acel morment să Tecu.
puternici, atât de invule
şi că nu. vom împărți în nici un caz puterea noastră cu ei... Atunci îşi vor
închide ochii şi vor aştepta destăşurarea lucrurilor. Creștinii sunt o turmă de oi, iar noi suntem pentru ei nişte lupi. Şi ştiţi ce păţesc oile când pătrund lupii în staul| „ Deasemenea vor închide ochii- înaintea oricărui lucru, de- oarece le vom promite că le înapoleni foate libertăţile luate, a- tunci când duşmanii păcii vor fi potoliți, iar parlidele reduse la neputinţă. i Ser iasi | „Nu mai frebue să spunem că vor aştepia multă vreme a- ceastă întoarcere spre trecut... .. să Pentru-ce am îi oferit şi inspirai creştinilor toată politica aceasta, fără a le da putinţa de a o pătrunde, penis dac La pentru a câştiga pe ascuns, ceea-ce neamul nostru împr Sg fa pulea câştiga pe faţă ? Acest lucru a servit ca bază a a ȘĂ tii francmasoneriei noasire secrete, care nu e furis să AA cărei planuri nici nu sunt măcar bănuite de do af tei alrase de noi în organizaţia văzulă a: iranen taţlot ră îndepăria astiel dela noi. privirile bănuitoare ale
Ş irea
său ales, răspând "Dumnezeu ne-a dat nouă, poporului 3 slăbiciune a ra- 7
107 - “ai noastre, s'a născut puterea tare ne-a atus: astăzi pe Pragul
dominajiei universale.
Nu ne-a mai rămas decât puţin de zidit pe aceste temelii,
COMENTARII nn EA CAPIPOLUL XI.
După-ce în primele zece capitole, autorul Protocoalelor arati mijloacele de distrugere a Statelor creştine, dela cap. XI înainte, asistăm la ridicarea, pe ruinele creştine, a Statului universal jido- zac. Din lectura acestui capitol se desprinde toată făţărnicia, tot istemul de minciuni şi întreg planul criminal la care astăzi lucrează idarii ca să destrame actuala organizaţie a lumii. Autorul declară, i tot ce serie astăzi presa jidovită din toată limea despre liber-
mm (A
ate, despre democraţie, despre o mai justă repartiție a bunurilor pământeşti, despre votul universal, despre sforţările de făcut pen- iru a aduce fericirea celor mulți şi nevoiaşi, toate acestea sunt bune pentru „brutele de creştini“ cari nu pricep nimic real, şi cari trebuesc ameţiţi cu făgădueli deşarte. El mărturiseşte, că toate aceste “vorbe goale vor trebui să dispară din lume, din momentul in care Jidanii vor ajunge la putere. Această uzurpare a puterii -se va face printr'o îndrăzneață lovitură, care dintr'odată va dobori „tot ce = mai rămas din puterea Statelor creştine, lovitură, care va mătura toate teoriile false semănate de Jidani, ca să distrugă solidaritatea ne-Ovreilor; şi atunci, curăţat câmpul şi de rezistență și de piedecile rătăcirilor provocate cu rea credinţă, ei, Jidanii atotputernici, vor da lumii îngenunchiate o nouă organizăţie cu caracter absolutist. Creştinătatea înmărmurită de aşa o întorsătură şi aşteptând îndreptarea răului dela noii guvernanți, nu va mai fi eee opună vre-o rezistență, după-ce a fost redusă la mi- iei rgiirmia de Jidanii cari astfel şi-au pregătit noi plita let dietei Să rai sat E ar da SI i sjobe lupii în tuse, Acces, ,al iti Ce 32 întâmplă oilor când + ficeasta mărturisire e cu atât mai prețioasă,
pai
- sedinţia Statelor Unite (vezi Anexă), Ciak
ti . e . Gus i e = . siv jidoveasca ja iRogia, să citească capitolul XIX i înirea exclus țea jidovească pe Rusia cea roşie“ din er intitulat „Pece.
ab, scrisă de miliardarul american : n Jidanul inlernaţig,.
Henry For d, candidat la Pre- planul Jidanilor de a pune mâna pe dominaţia compare mărturisirea dela sfârşitul acestui capitol lor forfă „care i-a adus astăzi pe pragul cuvintele din proclamația, publicată de Râgne dIsraăl chez les Anglo-Saxonst, pag. 130, care expresia „Fii ai lui Izrael, am ajuns la pragul dominaţiei rr (vezi pag. 43— 44); să citească şi instrucţiile Erăscalatobiă dea lui Garibaldi în 1860 (vezi Anexă), unde conducătorii acestei iu tăi secrete, toţi Jidani şi. jidoviţi, recunose că de fapt ei con- duc lumea din umbră, şi atunci cititorul se va convinge de ade- vărul istoric, că: Ovreii sunț. cauza actualei crize prin care trece omenirea. i: Y
pie z „despre, propria Ominaţiei univeisalea şi
„CAPITOLUL XII.
E Conţinit: — Înţelesul francmasonic al cuvântuluț
libertate. Viitorul presei în regatul irancmasonilor. Con. trolul presei. Agenţiile corespondenţilor de presă, Ce e progresul pentru francmasoni? Solidaritatea fcancma- sonilor în presa de astăzi. Aţâţarea cerinţelor „sociale« ale provinciilor. Noua stăpânire SU va face greşeli. A
Cuvânţul libertate, care poate fi (Xlmăcii în deosebite înfele.
suri, noi îl vom defini astiel: Sși 2 : i _ Libertatea e dreptul de a face ceea-ce îngădue legea. O astiel de tălmăcire a acestui cuvânt, făcută atunci când îi va îi sasil vremea, va pune toată libertatea în mânile noastre, deoare. ce legile vor nimici sau vor creiă ceea-ce o să ne îie plăcut, urmând programul înşirat mai sus. zid Cu presa vom lucra în felul următor. Ce rol joacă astăzi presa? Ea serveşte la ațâțarea patimilor şi la întreținerea egois- melor de partid. Ea e plină de deşertăciuni, nedreptăţi şi min- ciuni, iar cea mai mare parte a oamenilor nu-i înțelege deloc menirea. -Noi o vom înjuga şi îi vom pune oprelişti puternice, vom face apoi tot asifel și cu celelalte lucrări fipărite, căci la ce mi-ar servi subjugarea presei, dacă nu ne vorm pune la adăposi
şi de focul broşuri și.al cărții? Vom transforma publicitatea
—— are ne costă astăzi scump, deoarece numai prin ea putem cenzură ceea-ce se scrie în ziare, — întrun izvor de venit pen- tru Statul nostru. Vom înființa un impozit special asupra. presei. vom sili să ni-se plătească o cauțiune atunci Când se” înființează ziare ori fipogralii. Astiel va îi Scuti! guvernământul nostru de. Orice alac din partea presei. lar când se ivește vre-un prilej, vom
ÎN
j Ş i n 4 “atacat a doua oâră. Nimeni nu se fe, îndaţă
îm a desființa un Ziar, va fi că-o
„vegherea noastră. Acest rezuliat e d
î- timbre, Cauţiuni « 555
cestea vor aduce Statului venite uriaşe, ad, ârnlenzi, țoate E: drept că ziarele de Parlid ar putea free sir pue
menea pierderi băneșt. Le vom desții € UȘOr peste 230.
decerne amenzi fără milă. Ţ;
a-
„4 Ce ne vor fi „VA Pulea atinge iepedepsi! mântului NoSiru, Pre
textul , rganul î i Peri- țele fără moliv și fără a avea Greptata. Vă chestiune 2fâfă spiri.
nri i TOg să a vedetea că prinlre ziarele care ne vor ataca, fr îi sia cu țemeiate de noi, dar ele vor ataca Numai acele puncte Mae Îne ror schimbări le vom dori, . , ale că-
Nimic nu va putea ji adus la
de aureola alotpulerniciei guvernă
cunoștința lumii Jără supra- si rez eja atins din zilele noast
prin faptul că toate ştirile ŞI noutăţile sunt primite de Către i multe agenții, care le adună din foate părţile lumii. Aceste 2genfii vor fi alunci fără deosebire numai ale noastre și nu vor da în
vileag decât aceea ce le vom îngădui noi.
Dacă deja de -pe acum am ştiut să âștigăm spiritele so- cietăților creşline în aşa măsură, încât aproape toţi privesc în- fâmplările lumii prin sticla colorață a ochelarilor pe cari li i-am pus noi pe nas, dacă deja de pe acum nu există uși zăvorite 4 care să ne împiedece cunoașterea acelor lucruri pe care creștinii. le numesc prosfeşie secrele de Stal, — ce va fi atunci, când vom fi stăpânii recunoscuţi ai universului, în persoana regelui nostru universal 7...
Ori-cine va. vot să fie editor, bibliotecar sau, proprietar de lipogratie ori de alt așezământ de industrie a tiparului, va trebui să primească o diplomă, care, în cazul că posesorul ei s' age Vinovat de vre-o nelegiuire oarecase, va îi numai decât A : înapoi. Cu asemenea măsuri, instrumentul gânditei va Sie mijloc de educaţie în mânile stăpânirii noastre, at CT, îngădui gloatelor - poporului să bată câmpii asupra
i i i aceste binelaceri în Ag lg ep ae i Din aceste vi-
Chipuile duc de-a dreptul la nişte visuri e oamenilor. între ei şi
Suri S'au născut» raporlurile anarhice a!
106 .. . Ș N
i bine zis ideea e duşmanii noştri nebănuitori: i 107 ire, deoarece progresul, sau mai bine 2 ea for P biâiză
fă de N a naştere ideii tuturor emancipărilor, fără a 1e | vor-fi nevătămători. - a VOr cădea, în AN
pr
Organele cu un caracter oficial y vor veghea foldeauna asupra intereselor a rdul întăiu, Ele uința lor va fi aproape nulă, Te, de-aceca in. În rândul al doilea vor sta oficio j | Xsături şi „S ieioasele, al căror rol va ți a atrage pe nepăsaiui şi pe cei lără vlagă, de În al treilea rând vom pune așa numita onozir | : iar. di „rea poziție a noastră, Cel puțin un ziar din acestea va îi cu desăvârșire copii îi lor noastre. Duşmanii noştri vor lua pe acesț falș o TE ji varăş de luptă şi ne vor dese ? Opozani drept “un tovaraş C Operi astlel uneltirile lor, Ziarele noastre vor fi de toate fendințele: unele aristocra- fice, altele republicane, revoluționare sau chiar anarhiste, bine'n- feles atâta fimp cât va dăinui Constituţia, Ele vor avea, ca zeul indian Vişau, 0 sută de mâni, dintre cari fiecare va grăbi: schimbarea societății; aceste mâni vor că- lăuzi opinia în direcția care duce la scopul nostru, deoarece un om prea întărâtai pierde pulința de a raționa şi cade ușor sub puterea sugestii. Neghiobii cari vor crede că repetă părerea zia- rului parlidului lor, vor repela şi răspândi părerea noasiră, ori aceea care ne va plăcea. Ei își vor închipul că urmează organul partidului lor, pe când de îapi nu vor servi decâl steagul pe care îl vom îi ridicat noi pe seama lor. - *Pentru a -conduce în această direcție armata noasiră de ziariști, va trebui să organizăm cu o deosebită grile așezământul acesta. Sub numele de birou central al presei, vom pune la cale ședințe literare; în care agenţii noşiri vor da cuvântul "de ordine şi diferitele semnale, fără ca cineva să bage de stand ee tând şi conirazicând inițiativa noastră în mod superiicia Sale intra în miezul lucrurilor, ziarele noaslre vor Susfine Ada a ptelăcută cu organele oficiale, peniru â ne da SR aa ace fința de a ne pronunța şi mai limpede. decât a în primele noastre declarații oficiale. "+ Aceste atacuri vor mai făce câ supus siguri de a puiea vorbi liber; pe de altă pa
i îi numim noi liberali, sunt anar. pei: o adi ei puţin în gândul lor. Fiecare dintre ial ee fuziile libertăţii şi cade în anarhie, protestând pen- tr simpla plăcere de-a protesta... FR
Dar să revenim la presă. O vom îngreună, ca şi fot ceea. ce se fipăreşte, cu impozite în timbre de fiecare foae tipărită, şi cu cauțiuni; cărțile cu mai puțin de 30 de pagini vor [i taxate duptu. Le vom înregistra în categoria broşurilor, pentrucă, pedeo-
- parte, vom reuşi prin aceasta să reducem numărul revistelor, care
sunt otrava cea mai primejdioasă, iar pe de altă parte această “măsură va silt pe scriitori să producă lucrări atât de lungi, încât vor îi pufin citite, mai ales din cauza scumpetei lor. Dimpotrivă, ceea-ce vom edila noi înșine pentru călăuzirea minților în direc- fia pe care o vom fi stabilit, va fi ieftin și citit de către toată - jumea. impozitul va înăbuşi deşarta dorință de a scrie, iar feama de pedeapsă va face ca literaţii să atârne de noi.
Dacă se vor găsi persoane care doresc să scrie împoiriva noastră, nu se va găs! în schimb nimeni care să le tipărească scrierile. Înâinte de a primi o lucraze peniru tipărit, editorul va “trebui să meargă la autorităţi pentru a obține încuviințarea de a o îace. În acest: chip vom cunoaște dinainte cursele care ni-se înfirid și le vom. zădărnici dând dinainte lămuriri asupra subiec- felii ţralali e e E af te i Tri pt ti A
Literatura şi ziaristica sun cele ouă forțe educatoare mai însemnale, de-aceea guvernămâniul nosiru va. frebul să fie pro-
„prielarul celor mai multe ziare. Prin aceasta, înrâurirea dăună- toare a presei private va fi îndepărtată, iar noi vom câștiga O înfluință uriaşe asupra spiritelor. Dacă încuviințăm să apară zece ziare noui, îndată vom întemela treizeci de-ale noastre, şi aşă
nai departe. za a ga isi (ne nimic. Toate ziarele editate de către să i Lă ență de tendințele şi părerile cele mai potriv- va trezi. încrederea în ele şi va atrage în jurul
iri să se creadă iri Vor
i ROȘII rle agenții ROȘ
„108 i e S pă Ste ) le cae se declară împobiva isăca sună e odăi î ulbilrua, deoarece nu pol găs) noastră nu fă iri combaterea serioasă a măsurilor noastre, pricini ajlevatate i iiloace, nevăzute de către opinia publică, dar Prin gi a în orice caz atenţia și încrederea publică, ciinii şi vom linişti, după cum i i aa ID tu ncaltalia politice, le vom convinge „Saul i pia i pa fând de sub fipar fie adevărul, fie minciuna, es.
mințind faptele, după întâurirea ce 0 ai asupra publicului, pi-
păind totdeauna cu mare grije locul, înalte ii o at pe el. Îi vom învinge pe dușmanii noşiri ăi oa E deoarece ei na vor avea la îndemână organe Pret aje Sa sipăălă spune cuvântul până la sfârşit, în urma măsurilor pe cazi le-am arătat. Asiiel nici nu va mai trebui să-i combatem cu femeinicie... În caz de trebuință, vom combate cu tăfie prin ziarele noas- tre oficioase, baloanele de încercare slobozite tot' de noi, prin presa noastră din categoria a freia. A . - Încă de pe actim, cel puțin în cadrele presei franceze, există o solidaritate franemasonică. Toate organele presei sunt legate între ele prin secretul profesional; ca şi Străvechii auguri, nici unul din membrii ei nu ar destăinui secretul şi cunoştinţele sale, dacă nu î-se poruncește, Nici un ziarist nu sar încumeta să fra- deze această taină, deoarece nici unul dinire ei -nu va fi primil în rândurile scriitorilor dacă mu are vre-o pată rușinoasă în îre- Culul său, care să poată fi îndată descoperită în caz die necre- dință. Atâta vreme cât aceste păcate sunt ținute în taină de că- fre anumiţi oameni, scriitorul, prin îaima sa, poale atrage în ju- rul lui opinia majorităţii țării, care-l va urmă cu însullețire, Socolelile noastre se întind cu Ceosebire asupra provinciei. Trebue să afâțărm acolo “hădejdi şi dorințe potrivnice celor din capilală, căreia îi vom spune că acestea suni nădejdile şi dorine fele adevărate ale provinciilor, deşi e lesne de înțeles că izvorul desbinărilor nu pornește decât dela noi. Căci, atâta timp cât nu „ne vom bucura încă de o putere deplină, vom Simfi adesea îre- buința de a înăbuși” glăsul capitalelor orie, Ara ee - pitalelor prin acela al majorităţii
0 III
i . . 2 d Teu i c “ei de către autorităţi. Prin aceste mijloace vor reusi câ
„blice, să nu vadă lumina presei.
Fă 1 1 poporului din provincii, care e nu % 3
a ce | 4 Va frebui ca, în momentul psiholgăie de căire agenţii
€ » Capil mplinit, din pitalele Să nu
Simpluț Motiv c majoritatea POporului, de m
re de Stat, cate va pregăn să se descopere Prin presă readă că noua Stăpânire a a, încât au dispărut chiar Şi minalităţii, nu vor trebui să de martorii lor întâmplători.
COMENTARII
LA CAPITOLUL XII.
ție cunoscute decâi de viclime şi
„Din cuprinsul acestui capitol ideile principale care sa des- prind sunt două: înţelesul francmasonic al libertăţii aplicat în-
” deosebi asupra presei, şi rolul acesteia care, stăpânită prin mo-
nopol de Jidani, asigură domnia acestora. $. -Presa, care astăzi este mijlocul de:apărare al tuturor liber-
“tăţilor până la anarhie, va fi îngrădită atunci când va veni stăpă-
uirea lor, făcându-se legi care vor permite aceasta, întrucât liber
"tatea, aşa cum o înţeleg ei în timpul domniei lor, este dept „de a face numai aceea ce este îngăduit de legi. Anume, ei
împiedeca controlul opiniunii publice, care se poate ie A ajutorul tiparului, pe deoparte punând taxe mari și fă da rilor de ori-ce fel, iar pe de alta prin obligaţiuae
e sa? ccrieri revizuirea i dc Fi - iscărel scrie ! i Stitui de-a se cere înainte de apariţia or Le cae
4 a cha Fe et ea opiniunii p ce ar putea să le împiedece domnia prin trezi P
din răsputeri şi au câştigat
Până atunci însă, ei au mp lumea întreagă, asc ina >. A „„Peste tot marea majoritate a prese! Gin ri ce i-au avut şi in
avi ăto de sfaturile date lor de toţi marii conducă
110
pa râd de fondatorul „ Alianiei Izraelite Universale“, Cremieue, - care le Kupa spa po Banii ca nimic. Consideraţia sau „Priviti Sa pice totul, pentru că având pr disprelul ca nimic. Priviţi presa ca totul, p i A esa, îot restul“. (Emil Cazanove: „La revolution antijuive de RI ha Alia! SP Sia demain incvitable et ă brăve €cheancee), -. lată numai câteva exemple de ziare jdoveşti ori jidovite, (mai sent şi alte multe ziare cu desăvârşire în mâna lor, şi de-a- celea în redacţiile cărora se găsesc, pe lângă creştini, şi mulţi E ae | Tageblatt“, „Berliner Volkszeitung“, „Verwâărts“, „Zukunft“, etc., în Germania; -„Neue Freie Presse“, Fremdem- Blatt“, etc, în Austria; „Pester Loyd“, „Magyar Hirlap“, etc., în Ungaria; „Le Figaro“, „Le Journal”, etc. în Franţa; „The Wa- shington Post“, etc. în Statele Unite ale Americii; „Daily Tele- graph*, „Manchester Guardian“, etc. în Anglia, precum şi în res- iul tuturor țărilor, iar la noi: „Adevărul“, „Dimineaţa“, „Lupta“, „Presa“, „Anrora“, „Socializmul“, „Gazeta Capitalei“, „Rampa“, „Argus“, „Tineretul Socialist“, „Lumea Nouă“, » Viaţa Sindicelă“, „Opinia“, apoi „Facla“ şi încă multe altele, care îşi anunţă apariţia, _ Ce pot 'scrie aceste ziare? Citirea numai a titlurilor, cu li- tere mascate şi variate, ajunge ca să ne convingem că- lucrează întradevăr, punct cu punct, după programul -anunţat în Proto- coale. Şi iată, spre a dovedi aceasta, câteva din titlurile articole: lor care se pot citi zilnic, sub diferite forme, în ziarele jidoveşti, ca „lupta“, „Presa“, „Adevărul“, „Dimineaţa“, „Aurora“, etc.: - + „Nu-i de pricepul — ce are Statul cu religiile 2 — „Basa: rabia, cea mai nefericită țară din lume“ — Guuernul român 'olerează asasinatele“, — „Sărmana Basarabiel“ — „Mai râu ca
în colonii...“ — „Funcţionarii Statului se agită“. —- „Muşamalt.
za j 7 : asa al a Tea. crimelor din Basarabia“. — „Autorităţile se învoesc CL
foţii“. — „Tero j imă i/erii fi „deroarea armă de guvernământ“, — „Ofilerii se vo! ,
pune îi pa ae rii n grevă“. — „Ardealul va desface pactul unirii, — s
Alba-luli 3 : ada se va declara autonomia“, — „În Bucovina este jaf și
“ corupție“, — : ră E FA ei Ă SUP: „Mai rău ca sub Nemţi şi Unguri“, — „Ca în Ri
li
sia Țarislă . îi „Între POpor şi Coroang est,
ele con iscal si etc: ete. C un abis, — Dar, cine semnează “aceste artico!e cele mai groaznice şi revoltătoare ce A Nişte nume - sau curat TOndânesti, sa poza e d mează:. Justin, Luther » Jon Grâunie, Jon Plăeşu, Ce Preguna ur- -gerus, Index, Plutus,” Graur, Sandu Vo A Si, nsorius, Sine chiscitaru, Achile Scântee, Nedelea, Verm Ă j Cr gi Roxin, Ple- ; Cu aceste nume mincinoase păcălese pe gefii. e ta cari (încă nu au ajuns sa, cunoască adevăratul lor ca Honigmann, Sireitmann, Mendel Grânberg, Braustei, a ică:
ligal, Schmwariz, Isac Lazarovici, Aron, Ascher, Gutman, scai Hefier, Blumenjeld, Rosenfeld, Pauker, Paukerov, pret E kovilz, etc. 0 papi „Articolele acestora, trimise în străinătate, unde de asemenea veghiază la interesele -domniei jidăneşti presa lor, sunt reproduse şi comentate în aşa fel, ca şi cum înşişi Românii le-ar fi scris în ziarele lor „independente“ şi sunt plini de revoltă... contra Sia- tului, a Coroanei, a Guvernului, a Armalei, — ea însăşi „gata a se pune în grevă“, — contra Bisericii, etc. etc, Prin urmare: înăuntru, prin continua şi susţinula presă care se” furișează vrând nevrând în sufletul cititorilor, se lucrează pentru slăbirea Tronului, a Armatei, a Bisericii, ete., iar în afară, tot prin presa lor, din toate ţările, se. pregăteşte un curent duş- mănos de asemenea acestor instituţii, pentru ca- la timp, când vor
crede ei că pot face şi la noi ca în Rusia, toată lumea să fi fost Astfel se explică
pregătită pentru a înţelege prăbuşirea noastră. fa:
Cum s'a il ie Să lupi, — ca şi În alte e Ina
în România ar fi isbucnit revoluţia, îar uaele țări ră i
Franţa, au şi trimis delegaţi cari să cerceteze E sut: cele ce se lată dar cum putem înţelege Se ap Ea toate punc“ Spun în acest capitol şi cum se potriveşte de bia 5 trăim. Şi tot tele, planul lor de lucru, cu însăşi rit iubirei dintre astfel se poate înţelege cine anume sapă lă
. : dat se sontra fraţi, asmuţând provinciile ţării unele. €
ne.
ținut [- din
altora şi anume Pe
112 | ce de către acei politiciani români cari foloses,
esa jidovească cu credința că 0 fac pentru interesele lor poli. pr ujesc pe ale Jidanilor, conform n
E - * ] țice, dar care în realitate le slujesc i runcilor din Protocoale, pe care ni le arată acest capitol unde i
vorbeşte de sprijinirea autonomismului şi a vrajbei între Provincii,
Pentru a nu se uită aceasta, din acest capitol al" Protocoalelor : „sSocotelile noasire se înting cu deosebire, asupra provinciei, Trebue să afâțăm acolo nădejdi şi dorințe potrivnice. celor din capitală, căreia îi vom spune că acestea sunt nădejdile şi dorințele adevărate ale provinciilor, deşi; e lesne de înjeles că izvorul desbinărilor nu porneşte decât. dela noi. Căci? atâta timp, cât nu ne VOR bucură încă de o putere deplină; vom simfi adesea trebuinţa de a înăbuşi glasul capitale lor prin acela al majorității, al poporului din provincii, care e pas la cale de câtre agenții noştri”. (Protocolul XII.)
placul cui se fa
reamintim cuvintele următoare
Serise cu zeci de ani înainte de unirea tuturor ' Românilor, ce bine se potrivesc aceste planuri cu cele ce se petrec. acum a ROI La. ec
Ei
“părerea mulțimii, noi nu facem alicev
CAPITOLUL XII:
“Conţinut: — 'Trebui ința pânii ziln: politice. Chestiunile ind SA ne zilnice. Chestiunile z & ustriale. Petrecerile Case]
blice. Adevărul e unul singur. Marile Dia pu-
Trebuinţa pânii zilnice îi face ini
da A î- Pe creştini să tacă si să fi servitorii- noştri plecaţi. Agenţii noşiti creștini E tn mele cuta, ia porunca noastră, măsurile şi schimbările care a
“cam greu să le dăm publicităţii dintr'odată, pe neaștepiate, iar
noi, în acest timp, folosindu-ne de sgomotul pricinuit de aceste discuţiuni, von înfăptui măsurile dorite şi le vom prezenta pu- blicului ca un fapt împlinit. Nimeni nu va avea îndrăzneala de
„a cere nimicirea celor hotărâte, mai ales că vor îi prezentate ca
fiind un progres. De altiel presa va atrage îndată atențiunea pu- blicului spre chestiuni noui (căci după cum știți, noi am obișnuit
-oamenii de a căuta totdeauna ceva nou). Câţiva neghiobi, închi- “puindu-şi că sunt uneltele sorții, se vor năpusii asupra acestor " moui chestiuni, fără a şti că ei nu înţeleg nimic din ceea-ce vor
să discuie. Chestiunile polificei nu sunt deschise nimănui, în afară de aceia cari i-au dat naștere, încă înainle cu multe veacuri, şi
“cari. o conduc. :
vedea că, prelăcându-ne a cere a decât să ne uşurănt în- enea observă că noi telor. noasire rostite oauna, Că în toate siguranța
Din toate acestea puteți
lăptuirea planurilor noastre, şi puteți deasem
a aprobarea : nu a faptelor, ci a Gia i
a cutare prilej. Noi spunein pretutindeni şi folaea
u
măsurile noastre ne conducem de nădejdea unită € „de a îi totositori binelui tuturor.
114
oamenilor prea îngrijoraţi de chestii. la iveală chestiunile indusiriale înainte litice noui. [i vom lăsă să-și descarce
Pentru a abate ochii unile politice, vom scoale "de aşa zisele chestiuni po
;ile lor asupra acestui subiect. Ok va a ie liniștite, a se odihri de închipuită, lor acfivifate politică (cu
care i-am obişnuit noi înşine, pentru ca să putem luptă prin
mijlocirea lor cu guvemele creştine), cu condiția de-a aveă noui ocupaţiuni;. în aceste noui ocupaţiuni le vom îndrepta apoi a- proape pe aceleaşi căi politice. Pentruca aceste gloate ale po- - porului să nu ajungă la nimic prin cugelare, îi vorm opri dela gândire prin petreceri, prin jocuri, prin desiătări, priu înlănţuiri de patimi şi prin case publice... Îndată vom propune apoi prin presă concursuri de artă şi de tot Jelul de. sporturi: aceste preo- cupări vor” îndepărtă pentru toldeauna spiritele dela chestiunile “unde am avea de luplat cu ele. Oamenii, desobişnuindu-se. din ce în ce mai mult de a se gândi neafârnat, prin ei înşişi, vor “ajunge să vorbească tocmai aşa cum gândim noi, deoarece noi “vom fi singurii cari vom da noui îndrumări cugetării... prin mij- locirea anumitor persoane care, bine 'nteles, nu vor îi bănuite a avea legături cu noi.
Rolul utopiştilor liberali va fi pentru totdeauna sfârşit, atunci când va fi recunoscut regimul nostru. Până atunci ne vor aduce -bune foloase. De-aceea vam şi îndemnă încă pe oameni să năs- cocească tot felul de teorii fantastice, noui, sau aşa zise progre- siste; căci am sucit cu o mare ușurință capetele acestor nemer- nici de creștini, cu ajutorul acestui cuvânt progres, şi nu găseșli nici unul printre ei care să înțeleagă că sub acest cuvânt se ascunde o greşală, afară de cazurile când e yorba de descoperiri materiale, deoarece adevărul e unul: singur şi neschimbat, şi nu poate prin urmare să progreseze: Progresul, ca o idee greșită, serveşte la înfunecarea adevărului, pentruca nimeni să nu-l cu- noască, în alară de noi, aleşii lui Dumnezeu, păzitorii lui.
Când domnia noasiră va fi sosit, oratorii noştri vor vorbi
săi sii marile probleme care au frământat omenirea 0 aduce în sfârşit [a regimul nostru mâniuitor. Cine va
ÎN
oi cursul lungilor veacuri? piect, Gloatele se vor învoi a răma..
- Tului, pentruca nimeni să nu-l cunoasca,
15 Jost născocile de i nu la ghicit în COMENTARII AIA LU —
LA CAPITOLUL XIII.
iu b inut atunci, că toate aceste
Z este probl câtre noi, după un plan politic eme au
pe care nimen
: In acest capitol făuritorul planurilor jidoveşti, șia întregului pisicii cu ajutorul Căruia au reuşit ei, în bună parte, ca să fie Sapo pe i it publică a omenirei, iar, întrucât mai au nevoe să mai cucerească încă teren în această opinie, de-ase- menea îndică continuarea aceluiaş sistem, care până acum li-a daţ “aşa de bune rezultate. | şi: i „Ei afirmă un mare adevăr, şi anume că, tot ceea-ce s'a obiş- - nuit a se numi în cugetarea omenească progres, privitor la felul şi ideile de conducere ale omenirei, este o mare minciună, de- oarece despre progres nu poate fi vorba decât numai în domeniul fizic şi material, iar nu şi în acela al ideilor, care nu pot fi stăpâ- nite de legea progresului ci numai: de aceea a adevărului, unul şi acelaş pentru toate timpurile şi locurile. Acest adevăr a fost şi este însă ascuns de ei în toate domeniile de cugetare ome- nească, prin zăpăceala pe care au reuşit s'o strecoare cu ajutorul tiparului stăpânit în cea mai mare parte de dânşii. Astfel e destul să ne amintim de Baruch Spinoza, Henri Heine, Lord Beacons- field, Karl Marx, Georges Brandeis, Max Nordau, în străinatate; iar la noi un Dobrogeanu-Gherea (Solomon Solomonovici Rai — cari au ameţit lumea cu rătăcirile şi născocirile lor, ei Pia “să înțelegem cât de multă dreptate au Jidanii când dir i capitol următoarele: | „Progresul, ca o idee greşită,
comunică teg=
a UE
la întunecarea aceva” sErVeşe aleşii lui
în afară de DOI,
umnezeu, păzitorii lui, er
„(Când domnia noastră va î 5051»
i i au poporului despre marile probleme care
oratorii noştri Vor vorbi ț omenirea, pen”
frământa
116
fârşit la regim Et Mata e je. gri probleme. au fost născocile de câlrg
e care nimeni nu ba ghicit în tot cursul
“truao aduce în s “bănui atunci că toate a noi, după un plan politic p lungilor veacari?” Zr, Ri Că Numai că înainte de a ajunge Izrael la domnia-i universală, lumea a început ză se trezească. Intre mulți alţii, iată, ce -obsarvă autorul cărții „L'Esprit Juif“ (Spiritul Jidovesc), Maurice Murei, la pag. 316-317: | „Descreştinarea lunii,
acţiunea jidanilor contimporani. , „Noi am asistat la rechizitoriile lui Karl Marx, Brandeis şi
Nordau, contra căsătoriei creştine. l-am văzut atacând familia, acest scăt al societăţii noastre, în care ei detestă în primul rând o instituție czeştină, apoi orice isvor al aristocrației, cauza primă, aproape ireductibilă, a inegalităţii dintre oameni“.
la aceasta se reduce în definitiv,
“Aşa au început să-i vadă cugetătorii cinstiţi şi aşa trebue: 'să ajungă a-i vedea toată lumea, iar nu cum filosofii interesaţi .
încearcă să ni-i arate, uneori chiar dela înălțimea catedrelor pe "care le ocupă, dar nu le cinstesc slujind adevărul,
aa SEE
ul nostru mântuitor. Cine va maj,
„ CAPITOLUL XIV.
Conţinut: — Religia viitorului Imposibilitatea de a cunoaşte tainele = Pornografia şi viitorul cuvântului tipări
Robia viitoare, ligiei viitorului, tie
Când va îi sosit domnia noastră, nu o altă religie alară de aceea a Dumnezeului ne e legat destinul, deoarece noi suntem po chiar acest destin e unit cu soarta lumii. Din A
bul să nimicim toate credințele. Faptul că tm crea a credinții se sporeşte numărul, ateilor din zilele noasire, nu ș va slânjeni sirăduințele, ci va servi.ca pildă generațiilor Ea Vor asculia predicile noastre asupra religiei lui Moise, al cărei sistem stoic şi bine conceput vă fi isbutit să cucerească. toate popoa- „ele. Vom spune iuluror că în aceasta constă adevărul ei mistic, în care zace toată forța ei educatoare.. Atunci vom publica la
Vom recunoaște nici nostru unic, de care porul ales, prin care
"foaie prilejurile articoie în care vom asemănă regimul nostru mân-
tuitor cu cele ale trecutului. Binefacerile unei odihne câștigate după veacuri de frământări, vor scoate la iveală însuşirea bine- făcătoare a stăpânirii noasire. Greşelile administraţiilor creştinilor Vor Îi zugrăvite de noi în culorile cele mai vii. Vom da naștere la 0 așa de mare scârbă față de aceste administrații apuse, în- cât popoarele vor prefer! odihaa robiei în locul drepturilor mult tâmbițatei libertăţi, care le-a zăpăcit atât de mult, care l-a răpit mijloacele de trai, care le-a tăcut să fie exploatate de călre o Ceală de aventurieri neştiutori de ceea-ce facu. A ioan ear schimbări de guvern la care îndermnam noi pe CI i pa a voiam să sâpâm sub temeliile lor de guvirnămâni, vă i să 13 aceasiă vreme atât de mull popoarele, încât ele i alt jră- îndure ori-ce din partea noastră, nuniâi să Sta 8
118
„În pasi <aPitol sa -, L: restul Protocoaleloya sideră Jic anii ca POPOR a Să, . Nu numai printr'un 4 jehova, ci pentrucă Pi mâl calităţi Superioare“ “ apar ca nişte „brute » ȘA nişte dobitoace, Ara datează dela Moise, sa transmis. Jidanilor, dela Ac are care în toată lumea, prin comentariile rabinilor, prin Tale sizea lor purile din urmă, ei afirmă cu mai multă tărie că. au ia n im rul ales, şi deci au dreptul de a stăpâni ei singuri ia popo- creştinilor de pe glob. Din atare concepţie a pornit rece sâcai jui Isak Blimchen, apărută în 1914, întitulată: „Le droit de sd superieure“, (Dr eptul rasei superioare), unde autorul arată cum E treaga Franţă, ca finanţe, comerţ, industrie, politică, presă, lite- satură şi viaţă socială, stă sub influenţa atotputernică jidovească ; şi dacă poporul francez s'a lăsat astfel a fi dominat, înseamnă că nu este demn să trăiască liber: deci Jidanii singuri au dreptul să stăpânească Franţa, precum de fapt au şi făcut dovada. „Odată aruncată în lanţuri semite întreaga viaţă materială a societăţii creştine, Jidanii vor. stărui şi mai mult să-i distrugă bu- nurile ei sufleteşti, şi anume: credinţa strămoşească, moralitatea - şi încrederea într'o îndreptare din partea vre-unei guvernări creş- tine. Ateismul, lipsa de ori-ce credinţă în Dumnezeu, este otrava cu care Ovreiul caută să surpe tăria sufletului creştinesc. Faţă de asemenea uneltiri, tot corpul nostra preoţesc are datoria, şi faţă de Altar şi faţă de Patrie, să desvălue în predici, în adunări, în cercul lor de influență socială, tot pericolul ce ne aşteaptă din partea Jidanilor. PET n afară de credinţa creştină, litatea, pentruca turma ne-Jidanilor s acl. Cum se poate stinge simţul moral Printr'o literatură tot mai murdară. ln Franţa € danul Emil Zola. autor, ascuns sub masca naturalismului, a fost Jidan et sa raducerea românească a romanelor lui, DID d ANA Jidani, nu- țul moral la atâţia. tineri, se vinde prin ri Ă graniţă găseşte miţi Alcalay şi Herz, lată cum Ovreiul : evustbt 84 corupţie n țară pe Ovreiul român, gata s2 S€ facă în Şi destrămare morală a societăţii noastre: s
căta cu stăruință greșelile istorice ale guvernelor
fine, care, în lipsa adevăratului bine, au ameţii Omenireu ih pi ea veacuri, urmărind un bine social iluzoriu, fără a-și caen A că planurile lor piei în lo2 să îmbunătățească,
i ale vieții ome x
Lepsa (e e VOr sn toate greșelile credinjelor creştine, dar nimeni şi niciodată nu va discuta seligia noastră sub adevă. rata ei înfățișare, deoarece nimeni nu o va canbiașe cu adevăy ai nu vo? îndrăzni vreodată să-i descopere
mântări. Vom a
un capriţiu âl lu; » faţă de care creştinii
Această în
afară de ai noştri, cari tainele... . ARĂ - Să : în fările zise înaintate, am dat naştere une: literaturi ne bune, murdare, mârșave. Aceasta 0.vom răspândi câtva timp chiar şi după ce am ajuns la putere, pentru a scoate mai mulți la iveală deosebirea dintre discursurile, dinfre programurile noas- tre, şi aceste nemernicii... îti ri 44 -** Înţelepţii noştri, crescuți peniru a conduce pe creşiini, vor zlcătui discursuri, planuri, memorii, articole, care ne vor da în- râurire asupra acestor oameni şi ne vor îngădul să-i îndreptăm către ideile și cunoștințele pe care vom vol să și-le însușească.
COMENTARII :.* BA CAPITOLUL XIV,
Pentru a înţelege mai bine planurile Jidanilor de a domină lumea şi ccm proectează a-şi organiza puterea lor viitoare, după Fe. Yor îi dărâmat actualul regim social creştin, aducem la cu- postința cititorulyi următoarea apreciere a lui H, Ford, luatâ. gin prefaa cărţii sale, citată mai nainte. El spune: „Chestiu- Se gi et g: atinge Bumai lucruri cunoscute de toţi, precum ia aa FA de Și comerţ, cucerirea puterii politice, mono” P j or bogățiilor şi influențarea după bunul plac a în: ci această chestiune pătrunde în | divine o chestiune vitală a tur.
mai rămâne de distrus more ă cadă mai uşor pradă lui din. sufletul creştin ? cel mai neruşinat
iregii prese din Statele-Unite ; domeniul vieţii culturale Ş turor Americaniloră,
i astfe
120 N ni adusă în starea să nu mai creadă în nim:
şi condusă în toate trebuinţele ei va cădea pi: dă acelei organi.
Lumea creşti i să pu mai aibă pici o morală, materiale de banul Jidovesc, usor
zaţii ascunse, : , Universală Izraelită”. Când aceasta va ajunge la putere, vor schimba
Jidanii tactica faţă de creştinii supuşi? Autorul răspunde: nu
imediat. Va mai lăsa să treacă câtva timp pentru a prelucra şi
mai bine materialul brut al creştinilor, pentru a le preface sufletul za să accepte definitiv şi pentru totdeauna domnia jidovească.
Prin care tactică ? Printr'o critică atât de distrugătoare a tuturor .
guvernărilor creştine de mai înainte, încât lumea, ameţită de. pro- paganda jidovească, şi obosită de atâtea revoluţii, produse numai de Orei, va fi mai mulțumită să sufere robia lui Izrael decât să miai încerce alte sisteme de guvernământ, , Iată de ce conducătorii Ovreismului de pe glob, încă dela mălocul secolului trecut, au declarat ca cel mai mare duşman al lor: Monarchia şi Religia creştină, Tronul şi Altarul. (A se vedea
În păg. 7—8, Proclamaţia Ovreiului Cremieux, fost Ministru de
Justiţie în Franţa, care a întemeiat Alianţa Universală Izraelită, şi Lă . [A 9. .. Că
catea lost atât de convins de utilitatea operii lui spre a ridica
pe Jidani în fruntea creştinătăţii, încât a lăsat cu limbă de moarte
*
al Alianţei Universale Izraelite).
unitare şi atotputernice,-care se numeşte „ Alianţa
să î-se serie pe mormânt, ca singur titlu de glorie: /ntemeietor
"va mai frece multă vreme, poate un vea
CAPITOLUL XV.
Corbul: — Viitoarea lovitură de Stat mondială Condamnările la moarte, Snartea viitoare a fra A nilor creştini. Caracterul mistic al puterii. lomul Far
„societăţilor francmasonice. Administraţia centrală ii n. “țelepților. Afacerea Azelf, Francmasoneria e căliuza tuturor societăţilor secrete. Insemnătatea succesului pu- blic. Colectivismul. Victimele. Condamnarea la moarte a francmasonilor. (Căderea prestigiului legilor şi al au- torităţii. De ce suntem noi un popor ales? Legile stă- “pânirii viitoare vor fi scurte şi limpezi, Supunerea îna- “ întea autorităţii. Măsuri împotriva abuzului de putere. Cruzimea pedepselor. Limită de vârstă pentru judecă- tori. Liberalismul judecătorilor şi al puterii. Averea lumii. Absolutismul francmasoneriei. Dreptul de casaţie. „As- “pectul patriarhal“ al viitorului guvernământ. Îndumne- zeirea stăpânirii noastre, Dreptul celui mai tare e sin-
gurul drept Regele lui Izeael va fi patriarh al lumii. —
'"- Când vom începe în sfârșit să luăm puterea în mână, cu ajutorul loviturilor de. Stat, pregătite în aceeași zi, şi după ce vom
Îi hotărât desfii uvernelor în ființă (iar până atunci desființarea tuturor g iasi cula si
a noastră. în acest
A „e ile împolriv împiedecăm uneltirite și comploturile impo*! vor întâmpina ve-
Deasemenea. ori-ce tă cu moartea.
Scop, vom osândi la moarte pe fofi aceia cari
Hirea noastră la putere cu armele în 1 înființare de moui societăți secrele, Vă Acelea care există în zilele noasire; care n
122 | ă i desființate, lar rămăşiţe
+ si ne servesc încă, Vor fi des :
Do Sata ata tele depărtate de Europa. Asifel ne vom purta
ise în continen A : PI 9 și i pi cmasonii creştini, cari au ajuns să ştie p ea multe lucruri; Să cia pe cari îi vom cruța pentru un moliv carecare, vor trăl sub
o. veşnică amenințare a surgliiunului.
Vom publica o lege care va sil pe toți foştii membri ai so. -
cielăţilor secrete să părăsească Europa, cenlrul Siapâniiiţ noastre,
Hotărârile guvernului nostru vor fi definitive şi fără drepţ di aa societățile creştine, în care am vârât aşa de adânci ră. dăcini de neînțelegere şi protestantism, nu poate Îi restabilită or. dinea decâl prin măsuri nemiloase, doveditoare a unei puteri ne- clintite: nu trebue să luăm în seamă jeriiele căzute peniru binele viitor. Rolul fiecărui guvern care recunoaşte că există, nu e nu- mai de a culege roadele privilegiilor sale, ci de a-şi împlini da-
foriile, şi de a ajunge la un bine, fie chiar cu prețul celor mai.
mari jeriie. Peniru ca un guvern să ajungă a îi neclintit, trebue să-şi mărească aureola puterii sale, iar această aureolă:nu se câşiigă decâi prinir'o_ măreaţă inflexibilitale a puterii care trebue să poarie semnele unei atotputernicii mistice, ale alegerii lui Dumnezeu. Aşa eră până în vremile din urmă, autocraţia ru-. sească — singurul nostru duşman serios din întreaga lume, ală- duri de Papalitate, Aduceţi-vă aminte de pilda Italiei înecate în sânge, care nu s'a alins nici. de un fir de păr de-al lui Sylia, cel care a vărsat acest sânge: Sylla, prin puterea sa s'a ridica! până la dumnezeire în ochii poporului chinuit şi jertfit de către el, iar întoarcerea lui îndrăzneață în Italia, îl făci Şi mai invio-
labil... Poporul nu se atinge de acela care-l hipnotizează. prin îndrăzneala şi tăria lui de suilei. : si Aşteptând însă venirea noastră la putere, înmulfi societăţile francmasonice în toate [ările din lurne ; VOM aia a Sul toți aceia cari Sunt sau pot îi niște buni agenți. pc e i ice sloji“, „Vor îi biroul nostru principal de Si la ȘI îndrumări, ȘI mijlocul cel mai intluent (al activi- | noasire). Von centraliza toate aceste societăţi într'o adrmi-
vom înființa şi vom
po III
"prezentani va îi acela care va da cuy
;strafie cunosculă numai de noi si 123, TE „Lojile“ vor avea chleun 'eprezeuieusă din nfeleyţi a va âscunde administrația despre. care am y Mee id > ântul de oii acest re. însa A agale Vom iace din! aceste soci bb li tuturor elementelor revoluționare şi liberale, Ele vel li furnicaruj oameni luaţi cin 10-.e straturile Societăţii, Platite alcătuite din mai tăinuife ne 'vor îi aduse asilel la cunoștință fe cele mâna şi sub conducerea noastră din ditnă ei i cădea în Printre mernbrii acestor aloji* 'oor fi aproape toți iu mei să naţionale şi internaţionale (ca în afacerea Azeli) ea poliției sele ce ni-le aduc ei, nu pot îi înlocu | ae DE
4 ile de către noi avâ vedere faplul că poiiția poate nu numai să ia măsuri i ri
nesupușilor, dar să și acopere faptele noasire, să găsească pre- texte de nemulțumiri, elc... Aceia cari înttă în socielățile secrete suni de' obiceiu, niște ambiioşi,saventurieri Şi în general oameni
“ușurei, cu cari nu ne va fi greu să ne înțelegem pentru înfăp-
turea planurilor noastre.
Dacă se nasc desordini întrun Stat, acesta însemnează că am avut noi frebuință să-l tulburăm, pentru a nimici o solidari-
“fate prea mare. Dacă se înjghebează un complot în sânul său,
conducătorul acestei uneltiri va fi unul dinire cei mai credincioşi servitori ai noștri. E natural că noi singuri, fără amestecul altora, suntem aceia cari conducem francmasoneria, deoarece noi știm unde mergem și cunoaștem scopul final al fiecărei fapte, în vreme-ce creşfinii nu ştiu nimic, nici chiar rezultatul imediat: ei
"se mulțumesc de obicei cu un succes momentan, de amor pro-.
3 a observa măcar că acest
fiu, în î i lui lor, făr priu, în înfăptuirea planului ci lia fost sugerat de
plant nu porneşte din iniţiativa lor, către noi. ii a
Creștinii se înscriu în „loji“ dea de a gusta din praznicul public c „bc visurile ler numai pentru a-și putea expune înainlea ji Pi VA inealizabile, care nu se sprijinesc pe NIMIC: ui suna mici odală Succesului și a aplauzelor, la care no; nu
din curiozitale sau cu nădej- u ajutorul lor, îar unit chiar
i
124
sgârciți. Noi le dăm “acest succes, pentru â E e ge miulțu-
mirea de sine care e legală de el, grație căreia oamenii pri.
mesc sugesfiunile noastre fără a băga de sez nă, fiind în ace.
daş timp cu tolul convinşi Că exprimă lără creş ideile lor proprii,
şt că nu ar pulea îi în stare să şi-le însuşească pe ale altora, Nu vă puteți închipui cât de uşor pot îi adi“ la o naivitate in. conştientă cei mai inteligenți creştini, cu condiția de a-i face mulțumiți de ei înşişi, iar în acelaș timp câi e de uşor să-i des. curajezi prin cel m& mic insucces, fie chiar numai prin încelarea aplauzelor, şi aslel să-i robești unei supuneri slugarnice numai “pentru a putea obține noui succese... ;
Pe cât de mult disprețuesc ai noşhi succesul, pentru ca în schimb să-şi poată impune planurile, pe alât de mult sunt gala creştinii să-şi jeri/ească toale planurile, numai penhu a cuține succese. Acest fel de a vedea,:ne ușurează oarie mult sarcina „de a-i conduce. Acești tigri ja îutăţișare, au suiletul unei turme de oi, iar capetele le sunt cu desăvârşire goale. Li-am dat drept cal de bătae, cum dai unui copil o jucărie, visul absorbirii indi- vidualității omeneşti de către unitatea simbolică a colectivismului. încă m'au ajuns să înțeleagă, şi nu curând vor înțelege, că această . jucărie care Mi-a răpit cu totul atenţiunea, e o încălcare făţişe a animal al creştinilor, nu e capabil de znaliză şi observaţiune, şi fr mai importante legi a naturii, care, din prima zi a Creajiunii, cu atât mai puţin. e în stare să prevadă la ce sfârşii poale să 5 a peer Tun epice de gala tocmai pentru a-şi ducă un anumit fel de a prezenta chestiunile.
1204 Faptul: că i-am! putul e ris 8 i x - - In aceaslă deosebire dinlre felul nostru de a cugela şi acela dai cate cn d legă i aşa o măsură, nu ne dove- al creștinilor, se poate vedea limpede însuşirea noastră de popor
E erai Spiritul = : i Si oare la: ochi, câ! de puţin des- ales şi semnul, care ne deosebeşte de ceilalţi oameni. Spiritul pe due e a nostru? Acest lucru e cea mai de creștinilor e instinctiv, animal. Ei vzd, dar nu prevăd şi nu inven- înfelepii noștri băirâni spunând că. și Goia iGlavăzaloră, erau ează (afară, de lucrurile maleile), Din acts e trebue să te opreşti în ct că, lie a alinge un scop, nul că însăși natura ne-a soriit să conducem şi Să îndrumăm ai Ș pefeşti numărul victimelor fertile Noi nam i Eebue le aie, Când va fi sosit vremea stăpânirii noaste Pe pi tit bitoacelor creştine şi, cu numărat jestlele do- Vom putea arăta binefacerile guvernării noastre, Y :
u toate că am sacrilicat si : : “rio (ră comentarii, n j rilicat şi mulți de-ai to “aa : „meclintite, tr ANR Oşiri, am dat poporului nostru pe acesi pă A o ra pe AD Mieuilot ele: vor, fi-s cute, tim pezi -ăsătura de căpelenie
125
Moartea e sfârșitul de neînlăturaţ aj fiecări bim moartea acelora cari pun piedeci a câia Mai bine să murim. noi, cei cari am dat naștere acts erei. noastre, decât dim la moarte şi PAGE GT pe Jrancmasonj aia Noi Osân= de Jratii lor, nu poate să bânuiască cea, Aa cât nimeni, afară / amnării noaslre; ei mor toți, când trebue x 7 victimele con= tarală»++ Ştiind aceasia, ceilalţi tovarăși nu a O moarte na. teze. Aceste snăsuri au înlăturat din sânul ff e să proles- mă de împotrivire şi protestare. Tot predicând i Ori-ce“ calismul, moi finem poporul evreesc şi pe z0enţii eştinilor libe- supunere zică Sa aa ORA 10l0ginlutca Prin înrâurirea noasiră, execularea legi ip dusă la minimul posibil. Prestigiul și 4 A ge e mate de interpretările liberale, pe care le-am introdus noi în ele în cauzele şi chestiunile de politică şi de principiu tibunalee hotărăsc aşa cum le prescriem noi, văd: lucrurile sub lumina în care le arătă:zi noi. Noi ne servim peniru acvasta de persoanele cu care se va crede că n'avem nimic comun, de opinia ziarelor, și încă de alle mijloace. Înşişi senatorii şi adminislrația superi- oară primesc orbeşte sialurile noasire. Spiritul cu. desăvârşire
|
care n'ar îi îndrăznit s'o vi așa că ori-cine 1 tea înţelege uşor. :
E O viseze vre-odată i: j cine le va pu 0. împinsă-până Vi . Jertie asire, £ ; ; față de stăpânire,
pulin numeroase, l-au scăpal de pieire, Jertiele noast e, relaliv a acestor legi va îi supunerea pl: bi “în urma reSpoNSa-
la măreție. Atunci vor încela toate
o
196 |
tă din urmă, înainlea autorităţii Superioar judecători va fi crescută : E 127 „tăţii tuturor până la cel E i0naiiă je de : Cută în a
PI entantului puterii. Abuzurile de putere ale funcționariloy d a misibit>. abuzurile Care ar. pledat ÎNcât va Socofi de
i ru, încât siecare va pi edepsite atât de aspru, a a. pierde p uterile. Vom pândi ci ochii neclintiţi fie, - care aci de administraţie, de Care depinde mersul mașiiei gu. la rnamentale, deoarece necinstea din administraţie „dă: naștere ve , uiri: toate cazurile de ilegalitate ori ge stăp
turor celorlalte nelegi € Sei vor fi pedepsite așa ca să formeze 2) pildă. Sustragerile dei bani, complicitatea solidară din:re funcționarii administraţiei, vor
încela după cele dintâi exemple de pedepse nemiloase.. Faima puterii noasire cere pedepse rodnice, adică crude, pentru Cea-mai mică încălcare a legilor, deoarece ori-ce asemenea încălcare pă. tează bunul nume al stăpânirii. Osânditul, dacă va fi prea aspru pedepsit pentru greşala sa, va îi ca un soldat căzut pe câmpul de luptă administrafiv, pentru Autoritate, Principii şi Lege, care mii pot îngădui ca interesul particular să covârşească luncțiunea publică, chiar din partea acelora: cari conduce“ 'mersul societăţii, “ Judecătorii noştri vor şfi că, orând să şe laude cu o prostească milă, ei încalcă legile dreptăţii, care au fost făcute pentru a întări pe oameni. pedepsindu-le greşelile, iar nu pentru ca judecătorul să-şi 'arate bunătatea inimii sale. E. îngăduit să se folosească oamenii de zceste însuşiri. în viața particulară, dar nu pe terenul public, care e temelia edueaţiunii vieţii omeneşti. judecătorii noştri nu vor servi decât până la vârsta de cinci- zeci de ani, deoarece, mai înfâi, bătrânii ţin cu prea mare încă- păţinare Ja părerile lor vechi şi sunt mai puțin gata de a se supune noulilor. ordine, şi-apoi; vom putea pe calea aceasta să iat are mai uşor: acela care va voi să-şi păsfreze voare, în da îi să a sed, i cetaniaul piesa aczăstă șia Pip share ii torii noştri vor'îi aleşi de căire noi nu Step » Cati ştiu prea bine că sarcina lor e de a pe depsi şi de a aplică legile, iar nu de a face liberalism 7 a Statului; cum 1 BACI ZEDI iberalism în daun Slalului, cum fac astăzi creștinii. Mutări! ibui si ele la slăbiteai solidarităti A e vor. contribuit şi ele filăjii coleclive a colegilor, şi îi vor " toţi de „inferesele guvernelor de cari va depi or lega pe îojiC:. i epinde soarta lor. Noua gen”
; i PP fe ue în Pena P fabilife în legăturile dinire supușii NOȘTri, $ alingere Ordinei gorul de a-şi încerca |
Operei pe care -sunţ care îşi frimit puli în le supușilor posturi l.să le explice cu vernele creştine prin propriile lor puteri, pi puiet d ai administraţiuni. - - ”, Li ai or Să scoatem aşadar, din rezultatele acestor fapte, o lecţie mai mult pentru viitoarea noastră stăpânire. Vom expulza liberalismul din foate poslurile de căpetenie ale administraţiei noastre, de care va atârna educarea celor mai mici în vederea ordinei noas- tre sociale. Nu vor îi îngăduiți a ocupa aceste posturi decât aceia pe cari îi vom fi crescut noi înşine pentru guvernămâniul ad- ministrativ. Ni-se poate spune însă că concedierea foștilor func- ionari va costa mult vistieriei. Răspundem că, mai întâi, li-se va găsi dinainte un serviciu particular pentru a înlocui pe acela ce-l pierd; în al doilea rând, toţi banii din lume fiind strânşi în mâ- nile noastre, guvernământul nostru nu va irebul să se teamă vre- "odată 'de cheltueli. prea mari. Absolutismul nostru va fi consecvent marea noastră voință va fi respectată şi îm ori de câte ori vom porunci ceva; Ea nu va 0 împotrivire, de nici o memulțumire; va în be Prin pedepse exemplare. VA unei "Vom desființa dreptul de casație, de erati AL riscă singuri, conducătorii, deoarece nu frebue $ ia utea îi dată de în popor gândul că o judecală nedreaplă ar P către judecătorii numiţi de noi. „asemănător, vom casă noi înşi
în foate. lată de ce plinită fără murmur, ține seamă de nici Xbuși orice revoltă
Dacă loiuşi sar întâmpla. ceva
ne sentința, d
vom pedepsi tot
128 + :de strașri judecătorul care nu şi-a Cunoscut ga.
i - ji i A i Ma cazuri nu se vor mai repegi toria şi gi vă spune încă odată că noi von cunoaște fiecare Sri administrației noastre, care e deajuns să lie asia! Supra. - hială, pentru ca poporul să fie mulțumit de noi, coarece el Se dreptul să ceară dela un bun guvernământ un bun funcţionar, + Guuernămâniul nosiu.ua avea înfăţişarea Su scut Părin. fesc, patriarhal, din partea stâpânilorului nostru. Poporul şi su.
pușii vor vedea în el un părinte care se îngrijește de toate neca.
oate faptele, de toate legăturile dintre supuşii săi, ca i fe cu stăpânirea. Atunci se vor pătrunde atât de mmuli de gândul că le este peste putință de a. se lipsi de acest scui si de această îndrumare, dacă vor să trăiască în pace și bună. înțelegere, încâi vor. recunoaște autocrația domnitorului nos. tru cu o venerație apropiată de adorare, mai ales când vor ajunge “să se convingă că funcţionarii noşiri nu-i înlocnesc puicrea lui n a lor, ci mu fac altceva decât să ducă orbeşie la îndeplinire poruncile sale. Ei vor fi foarte mulțumiți că-am orânduit totul în viața lor, cum fac Părinţii înţelepţi, cari vor să-şi crească copiii în simțământul daloriei şi al supunerii. -Căci popoarele,
la|ă de tainele politicei noasire; sunt ca nişte copii veşnic minori,
- atât ele cât și conducătorii lor de acum... După cum vedeţi, eu bazez despotismul nostru. pe drept şi daforie: dreptul de a prelinde îndeplinirea datoriei e cea diniâi datorie a unei stăpâniri, care e un părinte pentru supușii săi. Această stăpânire are în-mânile ei drepiul celui mai tare, și trebue să se folosească de el pentru a conduce omenirea către ordinea stabilită de natură, către supunere. Totul se Supune în această iure, dacă nu oamenilor, cel puţin împrejurărilor” sau propriei
sale naturi, şi în orice caz, celui mai fare. Să fim dar 'noi cei mai tari în vederea binelui, Ri
Va ebul să Ştim să jeriti, făză a șovă, câjiva indivizi |
izolați, cari vor îi păcătuit îm sirea exemplară a răului are ": Când regele" lui izrael îş
polriva ordinei stabilite; căci pedep- în sine o mare putere educatoare. i Vă pune pe capul sfinţit, coroană
0 III
îndată peste fot. cup:insul Pământului.)
19 d “ea erftele necesare tăcute de el, din Cauza tari Palriarhul luni
iti niciodată numărul celor jertfiți în cursul vede jr nu vor alinge
care î-o va oferi Europa, atunci va
s: ; Veacurilor, din ne nebuniei măririlor, de către rivalitatea auvzaeor gt Pina
Regele nostru va îi într'o veșnică înfelegere : 3 : cu : a adresa cuvântări . dela tribună, pe Care renumele rel)
——————
De a e BRA | y şi 1) Drept comentarii ale acestui capitol, a se X! mentele referitoare ta Francmasonerie:
a Ant, dece
CAPITOLUL XVI
Conţinut: — Universitățile "reduse la, neputinţă. Înlocuirea clasicismului. Educaţia şi profesiunea, Prea- Slăvirea autorităţii „guvețnatorului“ în „şcoli. Destiia- area învăţământului liber. Nouile teorii. Neatârnarea gândirii. lavăţămânatul prin imagini. — ş
Cu scopul de a nimici toate forțele colective în afară de ale noasire, vom desființa Universitățile, prima etapă a colecli- vismului, şi vom înlemeia altele întrun nou spirit. Conducătorii şi profesorii lor vor fi pregătiți în taină pentru opera lor, prin programe de acţiune secrele. şi amănunțite, dela care nu se vor patea abale întru nimic. Vor fi numiţi cu o deosebită băgare de seamă şi vor fi în întregime dependenţi de guvernământ. Vom înlăfura din învățământ Dreptul cetățenesc, ca şi tot ceea-ce priveşte chestiunile politice. Aceste obiecte le vor învăța numai câteva zeci de persoane, alese pentru însușirile lor stră- _ Îucite, Universitățile nu trebue să crească între.zidurile lor nişte gualivi cari compun proecle de Constituţie, ca şi cum dr compune -comedii sau tragedii, şi cari se ocupă de chestiunile politice pe care înşişi părinţii lor nu le-au înjeles vre-odată, Ideea greșită ce o au cei mai mulți-oameni despre chestiunile politice, dă naştere la ulopişti şi Ia răi cetățeni; puteţi vedea voi înşivă ce a făcul - din creștini educația lor generală. A trebuit să introducem în prea ii scie principii care au slăbit atât de mult or- aiba și: Atunci însă când vom veni noi la putere, vor a Cin educațiune toate obieciele de învățământ care pol pricinul frământări, şi vom face din lineret ni îi: nișie copii cari ascultă
de. autorităţi, iubind pe acela caro. + i o nădejde de pace Și linişte, câte îndrumă, 'ca ap julia:
care
» heiulrânată, şi în sfârşit asupra țilosoiiei no
“Când voiu fi isprăvit expunerea progrâri
înlocui clasici E PAN
Mal mai multe pi 3 Aer la
FA tr : i ecă ne, prin i i ramului -viilorului, Vom, şterge. din aminiee Prin Studiul pro; faptele veacurilor apuse, care nu ne Sunt decât pe acelea care. zugrăvesc greşelile Viaţa practică, a ordinei sociale naturale, între ei, obligația de a ocoli pildele rele şi e sămânţa răului, şi alte asemenea chestiuni in fruntea programului de învățămânţ, deo meserie, și Care nu va generaliza învățămân Acest fel de a pune chestiunea are o însemnătate deosebită,
„Fiecare clasă socială trebue să fie crescută înteo aspră îngrădire, după menirea şi lucrul care o așteaptă, Întâmplătoa- rele genii au ştiul şi vor şti toideauna să se strecoare din clasa lor în una mai înaltă; însă a lăsa liberă trecerea bituror neche= maților, dintr'o clasă într'alia, a îngădui acestora să ocupe locuri care aparțin prin naştere şi profesiune unei alte clase mai sus puse, numai de dragul prevenirii nedreptățirii geniilor, e o adevă- rată nebunie. Ştiţi piea bine la ce sfârşit au ajuns. creştinii. prin
“această strigăloare absurditate.
Pentru ca stăpânirea să ocupe locul ce i-se cuvine în ini- mile şi spiritele supușilor săi, va frebui în tot fimpul să se arate întregului popor, în şcoli şi pe piețele publice, care-i este însem- nătafea, care îi sunt datoriile şi întrucât aduce activitatea” ei binele poporului. A [că
Vom desființa. orice învățământ liber. Studenţii vor avea dreptul de a se întruni, împreună cu părinții lor, ca la club, în așezămintele şcolare: în timpul acestor adunări, în zilele de săr-
: IE o sie aia ra bătoare, profesorii vor ținea. conferințe aşa zise libere, asup
a ? supra legăturilor care trebue să unească pe oameni înire ei, asupr
: A Fr: icinui concurența legilor imitaţiunii ra nenorocirilor. pricinuite de « gilor imitaţinnii, asupra uiloc teorii, necunos-
o dogmă şi ne vom la. credința noastră. ului nosirit de lucru
Cute încă lumii. Vom face din aceste eorii Servi de ea peniru a converti pe Oameni
„ber pe toate treptele lui,
„ înlăture puţin câte Puțin controlul
+ 139
ntmu zilele de-acum şi peniru viitor, 0 Să Vă arăl Şi bazele
acestor teorii. . b
Întrun cuvânt, ştiind, prin experiența mai multor veacuri, că
oamenii trăesc și se conduc după idei, şi că aceste idei nu Sunţ semănate în mințile oamenilor decât cu ajutorul educaţiei, dată cu un egal succes la toate vârstele, (bine nţeles Cu procedee diferite), — vom absorbi şi vom întrebuința în iolosul nOStru ultimele licăriri de cugetare independentă, pe care de-aliie! e îndreptăm deja de mult spre materiile şi ideile care ne trebuesc, Sistemul înăbușirii gândirii e deja în vigoare, în aşa numitul învățământ prin imagini, Care are menirea de a lranstorma pe
oameni în animale blânde, care nu cugetă ci așteaptă reprezen*
țarea în imagini a lucrurilor pentru a le înțelege... In Franţa, unul din cei mai buni agenți ai noştri, Bourgeois, a proclamat deja
„noul program de educaţie prin imagini. tt
UNOR
COMENTARII
LA CAPITOLUL XVI.
Spre a înţelege și mai bine cele două feţe a!e politicii jido- veşti din lume, vom arăta care sunt metodele întrebuințate spre a dărâma tot ce este organizaţie creştină actuală; şi care sunt me- todele recomandate spre a clădi organizaţia viitoare jidovească.
Acest denunţ se referă la învăţământ şi educaţia politică.
„ Astăzi Jidanii susţin că trebue să funcţioneze învățământul de la şcoala primară până la Ubiver- țeşti au împiedecat mersul învățămân- or, sau cele jidovite, precum: Adevărul, Aurora, Facla, etc, s'au şi folosit
silate. Cum grevele studen tului universitar, gazetele | Dimineaţa, Presa, Lupta, îndată de acest bun prilej
de a cere să Â pri 7 îtăti 5 se înfiinteze Univer- „sități libere, unde să se p .
oată propaga ştiinţa, oprită prin tat. Care este planul ascuns? Să se Statului şi asttel să se poată
greve la. Universitățile de $
1 133 ersive, CATE af prepara bol d fi, a Lă * î + pa ZIC „naţionale n mijlocul Statului unde se
dit te ex cathedra toate ideile sub vismul în ţara noastră. 1)
„Astăzi Jidanii, în presa lor n m-că ei formează o naţiune apa
“artă (vezi cartea lui „Theodor Herzl întitulată „D
unde marele îndrumător al Sionismului face au Judenstaate,
ind ein Volk, eân Volk“),:) — în presa lor naţionale pi
din România, exploatează cu rea credință ideea a jidovită
mocraţiei şi răscolesc în toţi ambiţioşii şi ceia a de-
batică de a guverna. Democraţie înseamnă guvernarea fi ta Să, prin adevărații lui reprezentanţi, Şiapentru ca această de porului
ducă la binele. obştesc, trebue ca reprezentanţii să fie i-a
pentru meşteşugul greu al cârmuirii celor mulţi. Ei bine, fan
de la noi'nu ţin seama de această cerinţă;- împing, asiut, aţâță
pen-
Soc AMN
1) Cum lasă, până astăzi, Jidanii m'au îacă Ia noi, ta România, un îa- vățământ liber destul de desvoltat, ei au găsit că e absolut trebuincios să pe năpădească şcolile de Stat, întâi, pentru ca să poată învăţa carte toţi ai "lor. şi, pe urmă, pentru ca prin aceasta să ne tadepărteze pe noi dela izyo- mul adevăratei lumini. lată câteva date statistice, culese din cartea diui Er, „D. B. Vasilia, „Situația Demografică a României" (Cluj, 1923): La"Universitatea din Cernăuţi, în anul școlar 1919—1920, erau:
ta Facultatea de Drept , . . 546 Jidani și 237 Români
Zi ga „ Filosofie . . 54 „i: 2 174» La Universitatea din Iași (1922—1923): . .. gi
„da Facultatea de Medicină , . 831 Jidani şi 546 Români = 3 pa au „Farmacie, se 209: euin:s ia: 9lasia "mpa pigale Da vea 7 Ze 5 9 RBRANLităre 55000 IEaa” 900 Ip jos aa? Drept e 8104 şt e 1743»
La şcolile secundare (liceele) din Basarabia, în itp e pin 6302 Jidani; 1535 Români şi Ruși; 592 alţi străini, ln Ş604e 55, dare şi proiesionale; iar în şcolile secundare mixte: ţ 13:41 Jidani: 690 Români şi Ruși; 24 alți străini. ” Pentru a avea o icoană întreagă a situației iii nostru, să se consulte cartea, lucrată după date oficiale, (Editura „Cartea Românească”, Clui).
te a învăţământului a dlui Em. Vasilia,
E: Ci, „Theodor Herzl's Zionis- 9
ş Li 3) = „Suntem un popor, un POPOL e» ee asi tische Schritten“, editate de Prof. Leon Keliner; Pag
————————
134
să toți nechemaţii ideea democraţiei, VO 3 îl sărăcesc, şi servin şa işi! d din băncile lor. Aşa lucrează astăzi, pună mâna pe putere ca in Rusia. - Să vedem cealaltă faţă putere: 1. Cam singuri. Vor desfiinţa orice 1 susțin. De ce? Pentru-că ajunşi s
să pretindă puterea.
vorbind în numele poporului pe care îl Minţ
când n'au ajuns încă să
vor. organiză "a
“cântă în jurnalele lor naţionale şi jidovite.: -
Să întrăm în amănuntele metodei lor. Spre a face pe creştin să piardă exerciţiul gândirii abstracte, spre a-l face să nu se mai poată ridica la o cugetare, atunci când îi lipseşte din faţă obiectul
la care îşi frământă mintea, Jidanul mărturiseşte, că prin influenţa
lui, s'a introdus în şcoli aşa numitu! „Anschauungsunterricht“, în+ văţământul prin imagini, care coastă în- faptul că şcolarului i-se aduce înaintea ochilor desenul sau fotografia lucrului, despre care este vorba. Acest învățământ poate să folosească copiilor înce- pători, dar leneveşte imaginaţia şi o reduce tot mai simțitor la adulţi; încât, cu timpul, întradevăr desobişnueşte pe omul matur de a mai gândi abstract, Cine 2 introdus în Franţa această me- todă? Leon Bourgeois, acela care a prezidat Liga Naţiunilor, organ e internaţional, de apărare a intereselor jidoveşti în iumea intreagă. lată cum Jidanii, prin aceiaşi creştini-instrumente, ştiu, sub. felurite forme, direcţiile, globul. i „= Care va fi atitudinea Jidanu! Îl va desfiinţa, ePentru ce? Pentru-
cu 0 singură ţintă finală: domnia lor exclusivă pe tot
Nea srspcă ai faţă de învățământul clasic? ca invăţământul clasic formează
Aşa ştiu ei să falsifica!
du-se de aşa zişii „lărâni-ti” pe care îi pl.
a politicii jidoveşti, când vor fi ja
tanc. învățământul ?. O mărturisese ri-ce învățământ liber pe care astăzi ș] tăpâni în Stat, ei înţeleg să înă- buşească ori-ce putință de a-şt mai desvolta mintea creştinii şi masa poporului evreu. Luminarea mulţimii, obiceiul „de a gândi, trebue să rămână numai la puţini învăţaţi Jidani, cari singuri vor conduce Statul. Restul poporului va fi turma cârmuită de cei pu- țini. Aşa vor aplică ei în Statul lor democrația, pe care astăzi o
sa-şi promoveze interesele lor în toate :
suflet. întreg, senin, armonios, ntru-că face oameni în-înţelesul Pe tului Acest rezultat nu întră în răiască Pe Pitlânt hu, Gabifni pei, TObi ai material: “suflet, ai pasiunilor Josnice, Numai aşa. vor putea În „ui să li conduce mai bine pe creştinii îndobitociţi, Dar ui cismului din. program nu este suficientă 3 trebu istoria naţională a fie-cărui' popor, învioreze prin exemplele de vi
adevă pt L etern pre . ânurile Jid ; an . :
yD
e strămo- cel rău al criticilor aduse de Jidani istoriei bi gi datini Protocoalelor mărturiseşte: „Vom şterge din amintirea ac toate faptele veacurilor apuse, care nu ne sunt plăcute, ne- A trând decât pe acelea care zugrăvesc greşelile guvernelor cae ține“. Cum vor ajunge la această falsificare? Punârd mâna pe editarea şi scrierea cărţilor de istorie naţională, din fiecare țară, La acest rezultat s'a ajun în Franţa, după cum mărturiseşte Isak Blimchen, în cartea lui: Le droit de la race superieure, (Dreptul rasei superioare), pag. 5—10: i E ; În şcoala. primară, la liceu, la Sorbona,-în marile instituţii „de învăţământ superior, se formează toate clasele națiunii; acolo gloata prinde cele câteva noţiuni, după care va trăi toată viaţa, acolo burghezimea adună cele câteva idei pe care le socoteşte toată viaţa ca adevăruri definitiva. Noi am acaparat cu pricepere toate gradele instrucţiunii publice, înainte de a. desvălui scopul "nostru politic. Universitatea, eonsiliile ei, programele, sunt în ia. „nile noastre. Cele mai modeste manuale de; clasă primară, ca şi catedrele cele mai mândre dela Facultăţi, suportă Cepzara pastra, La Şcoala. Normală Superioază ca şi la Şcoala Politehnică, cir doştri eoatrolează totul şi hotărăsc despre toate. jean ale din editori, cari publică cărţi şcolare, sunt Prea pi direa iadigeni cari sunt în solda lor, trebue să să tă E ate tre- Woastră. Sorbona întreagă ne este devotată. 40. eg mură înaintea noastră. if
mândriile ei glo- =esNoi am curăţit istoria
Franţei de toate 9
„136 rioase. Prin voinţa noastră, pi piriferi poet sl Sau se lapădă de- secolele din trecutui lor, care. “E ridicarea noastră la putere. Ei cred că Franţa „eră în ate cufundată în barbarie, în fanatism, în robie, în mizerie, p:hâ când Jidanii libe. raţi s'au hotărât s'o libereze, Istoria Franţei nu este decât istoria cuceririi de către Jidani a Franţei, începând prin intervenţia lo. jelor “masonice. la finele secolului XVIII şi stârşind în apoteoză cu secolul XĂ.!- de : În j a„Intrebaţi, la sosirea recruţilor în cazărmi, pe tinerii cari, după serviciul militor, vor compune “corpal electoral; ei au să spună că Ludovic XI eră tatăl lui Ludovic XII şi că bunicii lui Ludovic XIV erau toţi tirani imbecili, pătimaşi şi- cruzi; ej vor spune că loana de Arc a fost un general a! lui Napoleon; ei nu vor mai şti să spună că Ovreii au venit din Palestina prin _mabalele jidoveşti ale oraşelor din Germania şi Rusia: căci 200 zii de înstitutori, supraveghiați de aproape, o să-i învețe că un Dyretu este un Normand, un Provencal sau un Loren de religie
particulară, tot aşa de bun şi de adevărat Francez. ca şi au:
?ohtonii“.
profesorilor/dela Ecole des Hautes Etudes Sociales este cmpusă din Jidani (pag. 7—8), continuă: „Ei bine, noi am făcut din Sor- bona un cuib jidovesc (ghetto), din Universitate un cuib jidovesc, din marile şcoli ale Franţei tot atâtea cuiburi jidoveşti. La „Școala de Înaite Studii Sociale, care este un ghetto, tinerii francezi din clasele de sus sau avute, învaţă a gândi, învaţă a trăi viața publică, învaţă a-şi modela gândirea după gândirea ovraiască, în vaţă a şterge. instinctele lor moştenite, în faţa voinţii ovreeşti, şi se exercită a juca singurul rol ce le permitem să aibă, şi anume: rolul Be servitori zeloşi, de slugi desăvârşite ale lui Izrael“, aa DE PRIA Aetirmimaa lează sau mai bine zis ia, a ţa falsificare, prin care mode: sefii pi obiauiă aiba e spiritul francez. Aceeaşi influenţi Ford, î ge nia țari cu o înaintată cultură. Asttel d, in cartea sa: „Jidanul internațional“ al, pag. 86, spune cub
“ kesp ' dara &
“loc
mânească ? Din fericire Jidanii nu au ajuns JA
Mai” departe, autorul, arătând că majoritatea hotărâtoare'a -
"care le mărturiseşte |
îi: totputernici au scos di : Owe a C, in ediţii eare toate pasagiile unde sunţ ile de ACoală ale lui sp gliciune a sufletului lor, Lipse a. Veneţia“ tipul cămătarului feroce, care merg 20 m - . ci e dică) pane la comiterea Șrimei de a tu i dr icului care.nu poate plăti; lipseşte deci tipul tg dator= 4, Tot astfel au „bţinut Jidanii să se scoată ăi al lui Sky. Boston tabloul lui Sargent, care ae Aria n biblioteca din
. E . sinagogă în rul Cum se manifestă aceleaşi tendinţe: de a ji ruine, Ura IQ
învățământul ca în Franţa; dar caută prin pR 44 iz izizeae atragă simpatiile tineretului, cum a făcut Banca rTineie Piri aducând înlesniri de traiu şi studenților români de la e a lei prin toate mijloacele să atragă intelectuali, profesori ded academicieni, de partea lor, făcându-le reclama care fatisface vant: tatea dar adoarme conştiinţa de Român, punându-i în consijile
„de administraţie ale diferitelor bănci şi mai ales la sociatatea asa
- zisă „(Cultura Naţională“ unde academicieni fruntaşi â? gtiaţei
noastre istoriee şi sociale, fără să cunoască planul depărtat jido-
“ ese, s'au făcut instrumentele lor. Tot din cuibul aşa zisei „Cul-
tura Naţională“ finanțată de Blank, a pomit şi ideea de a se scrie
--o monografie despre toate oraşele din România-Mare. Înţelegi,
iubite cetitor, în ee sens: Cu aceleaşi tendințe de falsificare, pe sak Bliimchen pentru Franţa, şi cum ne-a loset Bercovitz, scriind teza
dat o dovadă recentă Jidanul român seriind Chestiunea Izraeliţilor în Ro-.
lui de doctorat: în Drept, întitulată » Ca era told mânia“, Paris, 1923. Aici autorul a reuşit, prin falsificarea + ici să facă pe Francezi a crede că Jidanii dia ps mai de elementul autochton, câre a trăit din negura Vre Ş
aşii coloniştilor lui Traian. n mărturi rezultă tot ma! limped er economic ci are endințe:or oi
sirile lor proprii aşa cum . “nede că chestiunea şi o latură
—.——
138
„de Ovrei în şcolile ne. _ovreesc, care. nl-a nâpâ RUMEerus ClauUsus >:
zi d Jidanilor, pentru ) mări i că Marmorosch- 3 A | A banc IL. Cam vor face educația politică a poporului când 07 veni > Astăzi Jidanii fac pe fie-care nepregătit să cread 300 ulere deci are dreptul să ţină frânele cârmuirii. Sub -ce urmă de democraţie
- în faţa puhotulu:
. + daca nu punScai 1 ; ui şcolile per ate şcolile, un zagaz puternic, prin i vom ajunge cu tr p şi suflet slugile bândă luptă în vara noastră casa de
Pa Și
i z
e oliee d mărturisesc că vor şterge OEI cai it ie raul
" şi libertate, că vor împărţi poporul in categorii d P e cipiul diviziunii muncii, că fic-cărei categorii sea Ce i a că
ţătură specială şi limitată, că nu se va pute trecerea indiyi- dului dintr'o categorie într'alta. Ori-ce învăţământ care poate des-
te două cuvinte „numerus clausus*, 2u apărut la noi odată cu “m Erica națiunală. a tuturor sindenților români, din anii 1922— î 1953. Ele fasemnează, pe scurt: „număr limitat“, „proporţionalitate nume fică“, adică: străinilor să nu li-se'ingâdue intrarea în şcolile Statului decât în măsura numărului populației lor din ţară (dacă de pildă avem în țară la 10 Români numai 1 Jidan, atunci. şi in şcoli să se primească tot numai | Jidan la 10 Români, iar nu, cum e azi la muite Facultăţi, dar mai alss ia Medicină, câte 2—3 ba chiar şi 4—5 studenţi jidani la 1 student român).
** „Namerus clausus* introdus încă din 1919 în Uagaria, prin Icge, a fost de curând introdus la mai multe şcoli superioare din Viena, şi acum îa urmă, tocmai când punem cartea sub tipar, a fost primit de Comisiunea învăţămân-
“tului din Parlamentul Poloniei. lată ce scr:e despre aceasta ziarut „Journal de
Pologne“ din Varşovia, (reprodus de ziarul „Universul“ din 28 lunie 1923);
„Comisiunea învățământulni din Dietă, a volat ieri, după o lungă „numerus clausus“, cn 76 voturi contra 13.
papa pr i și Universităţi, na sunt înz A învjătară taturor acelora cari-o doresc i în j stă ități domină aortă Agora > Şi în fapt există facultăți unde
şi în special Ovreii. Legea lui „numerus „s€lausiis* constă în a Jixă că, v isi î i Z j număr de stadenţ, 1 Că, vor fi admiși în Universităţi şi facultăți un ceniul reprezentat
4
se evită de a se lol și ec importani de asemenea de rejinat că, spre a n TH pă an paragraf speciat o i (d ă : i
cei 13 Opozanți ai legii, se găsesc 7 reprez, PR € a entanți ai acestor
a III
“lase sociale pe vec' închise, vor forma tur
e
“ Ţioanie Fi . ——— x E,
Tiinorități, decit moi mult decât jumătate, şi anume 3 Ewret, 2 Ucrainieni, 1 German, 1 Rutean. La aceşiia s'au adăogat namai 3 socialiști şi 2 deputați al „Emancipării” a „Ministrul Glabinski a declarat, în numele guvernului, că acesta crede că legea esie conformă Constituţiei. și indispensabilă desvoltării normale a Instrucțiunii, Discuțiunea a fost pasionată. Rabinul Thon a rostit un discurs cu deosebire agresiv şi a crezut că va speria majoritatea, amenințând-o pe chestia scăderii mărcii și a lipsei de zahăr. Ca toate acestea, i is ge R i am spus, cu 16 voturi, contra 13. sfârşit prin a votă proiectul de lege, cum si sil pistei pp » Despre îndreptăţirea principiului „numeras „claus: aităat n sectă priveşte forma introducerii lui, adică, prin lege, aşa cura 0 cer Aust se vedeă, între altele, articoiul D-lui profasor e Ce nștiința Românească“, fost Rector al Universităţii din, Cluj (publicat ce a Situatia Demo- Martie 1923), şi recenta lucrare a D-lui Em. D. ultimă lucrare, a D-lui Va- grafică a for ei pag. 105—106. Din această ultim , “ siliu, cităm următorul pasagiu: ; de oricine gr ez : e se întelege de o “ „Ca toate că, în afară de dreptatea jireaseăe Ei de pace, ca -€.cu bună credință, însăşi sperietoarea. supr e său în geaeral, și în art. Tușinoasa clauză a minorităților, în tot spirt a foloaselor budgetare pen- 10, at. II, în special, indică echitabila patut cu aumătul locuitorilor jărei ru orice, ca şi pentru iavățământ, li 2 acestei concepții echitabile, după categorie, — totuşi expresiunea fidelă soluția cea mai fericită ce aşa zisul „numerus clausust, care CONstilae lităţii acastre, — ară A RR dinare a întelectat arice furme G preveni întru câtva rapida înstrăin însă în cele mal cale inot. osteneala unei argumentări macar, E aa nostru con ucător î a ile ale hegațiunii, de către toate produsele me! , ai, care poate (ptr 3. 'aŞi, totași, aceasta este soluția rep!“ *
"Peniru totdeauna",
«700
e
“CAPITOLUL XVII.
“Conţinut: ai Baroul. Înrâurirea preoţilor creştini, Libertatea conştiinţei. Regele Jidanilor patriarh şi papă. Mijloace de luptă împotriva Bisericii de astăzi, Proble. mele presei contimporane. Organizarea poliției. * Poliţia
voluntară. Spionajul după modelul aceluia al societăţii.
jidoiveşti. Abuzurile de putere. —
Baroul, cariera de advocat, dă naştere la oameni reci, cruzi, încăpăţinaţi, fără principii, cari stau la orice prilej pe un feren impersonal, pur legal. Sunt obișnuiți a suci toate lucrurile în fo- losul apărării, iar nu în acela al binelui social. De obicei ei nu refuză nici o apărare, se străduesc să obțină achitarea cu orice preț, agățându-se de subiilităţile jurisprudenţei: prin aceasta de- “moralizează fribunalul. fată de ce, nepermițând această profesiune decât în. limite strâmte, vom face: din membrii ei funcţionari execulivi. Advocaţii, ca şi judecătorii, vor fi lipsiți de dreptul de a comunica cu pricinaşii; ei vor primi cauzele dela fribunal, le vor cercela după memoriile şi documentele rapoartelor judecăto- reşii, şi îşi vor apără clienţii după inferogarea lor în fața fribu- nalului, odată ce faptele au fost limpezite. Vor prim! onorarii în- dependente de calitatea apărării. în acest chip vom avea 0 apă- Tare cinsiită şi imparțială, călăuzită nu de interes, ci de conivin- gere. Aceasta va face să înceteze, între altele, corupţia actuală
a. asesorilor (judecători), cari vor înceta de a mai scăpa de pe-'
deapsă pe aceia cari îi plătesc, Ne-am îngriji! deja să discredităm clasa preoților creştini Și
ae deac zra astfel misiunea, care ne-ar putea astăzi stân- jeni mulf. Inrâurirea ei asupra poporului scade din zi în zi. AS-
făzi liberiatea conştiinţei e Pretutindeni proclamată. Prin urmare
zi e decăi iin anumil n măr de „144 "ia desăvârsilă E, rii Cteşline; celei, 2e desparte de pre ac? a (ât de a [a pei b iseticească i Vorbiti des- pișle cadre a "aa ANCâL înrăurirea lor pa ea, în de aceea pe care au 2vul-o altă daţă, 1 nulă faţă "Când va veni momentul de a distruge apală, atunci degetul unei mâni nevăzute ue această curte. Dar când popoarele Se Vor asvârii as : vom apărea ca apărători ai acestei curţi, pentru pet map vărsarea de sânge. Prin această diversiune vom pătrunde aia tul cetății papale, din care nu vom mai ieși până ce nu o Um fi nimicit în întregime. = a să Von “Regele Jidanilor va fi adevăratul papă al lumii, patriarhal Bisericii internaționale. Rs -- Dar, alâta fimp cât nu vom fi crescut tineretul în nouile
credințe de tranziție, şi-apoi în a noastră, nu.ne vom “atinge pe Jală de Bisericile existente, ci vom lupta împotriva lor prin critică, ajâjând neînțelegerile. | i
În genere presa noastră continporană va desvălui afacerile de Stat, religiunile, nepiitința creștinilor, și toate acestea în ter- menii cei mai necînstiţi, cu scopul de a le înjosi în loate felurile, Cum numai rasa noasiră de geniu o ştie face.
Regimul nostru va îi apologia stăpânirii lui Vișnu, care îi servește de simbol; cele o sută de mâni ale noastre, vor fincă fiecare un resort al maşinii sociale. Noi vom. vedeă 1otul, daia ajulorul poliției oficiale, care, așa. Cum am alcătuit-o pal seama. creștinilor, împiedecă vederea guvernelor de astăzi. În
EA ceilali Programul nostru, o treime a supușilor va puprecitli ia a
e Veșnicie curtea arăfa popoarelor .
numai -din simţământul datoriei, pentru a se aid Satul, Atunci nu va îi ruşinos să fii spion ȘI demunţălor: Ci Dotrivă, va fi demn de laudă, însă denunlările,
pedepsite cu cruzirne, pentruca să nu se țe ț din înaltă lasei adminis
uzeze d a 4 a Ș: lta socielale, Agenţii noştri vor îi aleşi ală tralive care pe-.
din clasele de jos şi din mijlocul C
e
142 ut pha e. editori, lipograli, fibrari, funcțioriari COmercia); în
chei, etc. ie inst de dreptu reale: gală dă 2 actiona : a-axei. si prin urmare fără pulere, îi va tace altceva De CR rază şi să denunțe; Ver dag a ma tg ai ei. şi arestările, vor depinde de un grup respoiscoie Ce Controlori ăi afacerilor poliției; iar arestările însăși, vor i dăeule + deyăli corpul jandarmilor şi al poliției municipale. Acela Care nu-și va fi făcut raportul asupra celor auzile ȘI văzute de el în. legătură cu chestiunile de politică, va i considerat fot atat de vinoval de tăiunire şi compliciiate, ca şi cum ar îi săvârșit el însuşi aceste două crime. : e DIDI 000 “Fata După cum astăzi fraţii noştri suni cbligaţi, sub propria lor responsabiliate, să-şi denunțe comunităţii pe renegzfii. lor, sau pe persoane!e care întreprind ceva împolriva comunității, — fol asilel, în regatul nostru universal, va îi obligator pentru foţi su. pușii noşiri să servească Stâtul în acest fel.- si O asemenea organizație va înlătura abuzurile puterii, ale corupției, şi fot ceea-ce sfaturile şi teoriile noastre asupra. drep- turilor supraomeneşti au introdus în obiceiurile creştinilor... Dar cum am îi pului ajunge pe altă cale la înmulțirea cauzelor de desordine în administrația lor? prin ce alte măsti?... Unul dintre cele mai imporianie mijloace de felul acesta, sunt agenţii însărcinaţi cu restabilirea ordinei. Acestora li-se va lăsă putinţa de a-şi arăla și desfășura capriciile și poruirile lor rele, de a abuză de putere şi mai ales de a primi mită.
to largă măsură şi advocații, cum
ş cel puțin pria Pledoariile lor sjută ia "pretează legile, mai potrivită soluţie în procesele mai Sel ” aBistraţi a găsi cea ;0s auxiliar al Justiţiei îşi îndreaptă privirea ii acestui pre-: disolvant. Instituţia advocaturii, ca auxiliar al pEbeu, Jidanul. vertită prin rea credinţă, prin îpătataioi ps) MĂ sate per- cauze, Prin stimularea acelei. ambiţii de advocaț, ta i pe catat pe cz ab ştige Caiac, Pasaj nedrepte. Prin nat i ăi prestigiul Justiţiei scade, lumea îşi pierde încrederea în si gre dreptăţii. Acolo trebue să ajungă creştinii. Acestă est nai „depărtat al lui Izrael. De aceea vedem toț e mulţi Jian nul şeriindu-se în barouzile noastre. Când vor pătrunde şi în ae în tratură, nu ca să câştige bani, ca în advocatură, ci ca să ie, „puterea cum fac astăzi în Statele-Unite, atunci Justiţia se va pră- buşi prin aceşti agenţi ai Sionului, cari lucrează conform planului general de distrugere, expus în Protocoale. - .
Din cele- expuse până aici, rezultă clar, că politica jidănească caută să dărâme în societatea creştină principiul autorității. Odată sfărâmată această putere, uşor se va clădi pe: ruinele ei Statul “lui Izrae]. 4 3 2 Autoritatea are două laturi: una politică, alta religidasă-morală.
trece, apoi dinir Incrători, birjari, 12; Această poliție
[
]. Având înaintea ochilor aceste două fortărețe, întemeietorul Alianţei. Izraelite Universale, Jidanul Cremieux, fost Ministru de Justiţie în Franţa, spunea în „Apelul“ său din 1860 (vezi Prefaţă, pag. 7—8), că trebue distrusă puterea Monarhilor şi a. Papilor.
Cum se distruge autoritatea politică, am văzut din metodele “recomandate în Protocoale. Care este rezultatul ? Ni-l desvălue în toată întinderea lui, sfârşitul războiului mondial. Trei a îm- părății: Rusia, Germania şi Austro-Ungaria, au dispărut i P*apa93 Că sfărâmarea monarhiei habsburgice a venit în profitul pesti lui românesc, aceasta ne bucură din suflet pe toți ua a hu se poate tăgădui că dispariția Austro Ugarit € îi Ta harhică intră în planul depărtat jidoyes% i Euzopa centrală. „Sa -slăbit prin aceasta influinţa catolicisrăulii în mână jidovească. Că la surparea celor trei Împărăţii â lost şi 9
În_acest -P Peceiu piei. Ă mate două A i autorul jidan arată cum îrebuese dărâ- pr tsi zar Care se reazămă 3 a SEO Justiția şi Biserica, zama intreaga societate creştină:
"i 1 Cum la împării M-A 3 impărţirea dreptăţii, alături” de judecători, contribue .
—.—.—— CC
144
| - j 145 3 Sa „talia : în Rusia sa e Spre a convinge pe cetitori d i E pă ă tele care au urmat; în Kusia s'a ja, 200 sas e - „m: de acest adevă
dedesupt, Bi-o Moaste “apti Jidanilor; în Germania s'au în cărţi din instrucţiile date lui Garibaldi, Apo ÎN reproducem:
i e * comisă sa nr dovadă manifestaţiile de. «ntisemitism acuț, icat la pu ş
dus de unul din cei mai mari, generali a plate s: Mareşa, tul L dendorft; de-asemenea € O dovadă, asasinarea lui athenau, „ul Lu ; a: aţa economică a Germaniei, fost Miniştey
4 ternic în'VI CR Po ciă i sg Serie ii A se discută chestiunea reparaţiunilor în conferința e
dela Genova; altă dovadă de influinţă negii în Germania? (na O tei Hugo Preuse ese autorul Constituţiei germane votată în 1919, când (Germania zacea la pamarit, Și robită prin victoria aliaților, — În Austro-Ungaria, după războiul mondial, nu s'a putut înălță puterea judaismului, pentru-că din monarhia habsburgică mu au mai rămas decât două modeste frânturi, Dar chiar în una din acele frânturi, redusă la justa măsură istorică, în Ungaria, a isbucnit bolşevismul inaugurat de Bela Kuhn, care nu este altul decât un Kohen jidan curat. A ie -_ Pentru dărâmarea autorității politice şi în celelalte ţări, lu- crează Ovreii pe ascuns, după metodele maestrului din Protocoale, tot așa cum lucrează şi în România întregită: prin presa jidovită; prin corupţia cu aurul lui Marmorosch-Blank şi al altor firme ; prin întreținerea ţărănismului anarhic; prin atentate teroriste, aşa cum a făcut Jidanul Goldstein, cu bomba dela Senat, sub guvernul Ave: resen; prin atacuri tâlhăreşti zilnice, însoţite de sute de victime, funcționari români, aşa cum le-a desvăluit Ministrul de Interne în sesiunea Parlamentului din primăvara anului 1923, ascunzând însă nisa a rel sânge, sub denumirea de „elemente streine venite e peste Nistru“ * artă -. Toate aceste manitesta tică a doctrinei din. Protoco
remă a f;ancmasoneriei, cu privire la » de către Direcţia pă de Biserică în general. lată câteva it at ruișaul membru / țiunile, publicate în intregime la sfârşitul acestei cărţi, din istruc= --„Clericalii (adică preoțimea), înfamii i Aa 2 Lui e 7 pal) gași ai Omenirii opun, precum vezi, irate, Virtuţii noastre, Moralei noastre, A i "zţii noasire, — Proprielatea lor, Religia lor, Autoritatea îsi utori- mai conira acestor trei dușmani de moarte ai til toc- “ai avea să lupți de acum înainte ca şei de atmată (în ea zaţia francmasonă). CN Aurie pl cola A Pe gani-
„Din, aceşii frei inamici, inlami, Religia trebue să fie finta permanentă a atacurilor (ale ucigăloare; pentru-că un popor nici- odată nu a supraviețuit Religiei lui; pentru-că distrugând Religia noi vom avea ca pradă în mânile noastre şi Legea (ordinea de drept) şi Proprietatea; pentru-că stabilind asupra cadavrelor acestor asasini (preoțimea) religia masonică, noi vom fi-regenerat actuala societate. : APE ice, if e dig aaa tag pi d
„ame Vei sili, frate, să aduci la organizaţia noastră cel mai mare număr de elemente dușmănoase Bisericii, dușmănoase idei- lor și instituţiilor creştine, pe toţi revoltați conira Bisericii, care ne este vrăjmaşă, pe toţi necredincioşii de toate felurile“. - 2 Spre a atinge scopul, adică distrugerea Bisericii şi a moralei creştine, Garibaldi, francmasonul, primeşte următoarea. instrucţie în ce priveşte calitatea oamenilor de cari se va servi:
„Te vei sin să faci loc în organizația noasiră luluror ant bițioşilor cari în să ajungă la onoruri şi putere, tuturor ui ților şi secăturitor care umblă-după o poziție ti aci că menilor de petreceri şi bonvivanţilor lacomi de ip E i "negustorilor şi industriaşilor setoşi de câșiig, iară FRAZĂ
ţiuni nu sunt decât punerea în prac“ ale. O mână ascunsă le conduce.
lente, ci prin o îti Ale a auestz hu prin mijloace făţişe, vio. mu ha dd P i asată discretă, pornită dela Direcţia ocultă ei ea it ice, De acolo se îndreaptă atacul distrugător, Aida tă noscut înșuşi Papa Leon XIII în scrisoarea tir aul 'Kosen, (publicată în Anexa acestei cărţi).
lor însetaţi- de renume“. Aid : | | | olitică ce nu cunoaşte ribaldi, continuă pre-
Şi pentru-că francmasoneria n Ati „hotare de ţări, înstrucţia dată neofitu ui "Cum urmează:
ENDE
O
146 i în orga „Sileşte-te să alragi în inteligenți şi influenți din fiecare
din şi elină îi Volt face, sE ajungă și să aibă
is stăpânire pe inteligența lor,-pe vo. după ce von fi pus si , e Ieratea lor, pentru a dispune de ei dapă placul nostruu,
Când ne gândim la efectul acestei politici, supe îndreptăm aa către situaţia din ţara noastra, ne pulem pica pasă pen: tru ce atâţia ambițioşi, atâţia vaaitoşi, ataţia i alte îc. „Pe az diferenţii, pe umanitariştii, sau sunt chiar filosemiţi in lupta înce- pută de întreaga suflare românească epaira Jidanilor cutropitori, Ei sunt sau interesaţi să tacă, așteptând să fie ridicaţi de subsuori la situaţii pe care nu le merită; sau sunt de-a „dreptul plătiţi de aurul jidănesc. A | ă | “În afară de mâna ascunsă a francmasoneriei, Jidanii se mai “Servesc în acţiunea lor de distrugere a principiului autorității, de forța impunătoare a presei, criticând şi ponegrind tot ce este in- stituţie creştină. Mărturiseşte însuşi autorul Protocoalelor: „În ge- nere, presa noastră contimporană va desvălui afacerile de Stat, religiunile, neputința creştinilor, şi toate acestea în termenii cei mai necinstiți, cu scopul de a le înjosi în toate felurile, aşa cum Nu- „nai rasa noastră de geniu o ştie face“. (cap. XVII). Până să-şi întroneze Izrael domnia-i necontestată, de-ocam- dată conducerea jidovească secretă caută să arunce asupra ţări- lor vizate, mase compacte de populaţie jidovească. Cum? Prin două mijloace: 3 > - 04 ai. ez Prin pro 7 lor secretă şi. prin stăpânirea. poliţiei din ările respective. “zi fiule al Î ce priveşte primul mijloc, iată ce scrie Henry Ford în poe atitea nt (e tema), 2 3 pag. —32: ş “„Nici un guvern dia june, mu ar putea să strămute u lion, un milion întreg de altă parte,
țară, studiază-i, ghiceşte-le ten.
nici puterea vre-unei Biserici n sfert de milion, o jumătate de mi- Apt iai dintr'o parte a Pământului în
cu armatele lui. Numai Jidanii
nizația îrancmasonă pe oameni;
Ş să Polonia se: pregăteşte acum o st
“ linuă : „Împlinirea planurilor noa
147
port, facă aceasta; pentru ei nu este decât o ch | $ estie de ţ I ă Tamutar sască către Apus. O parte din această sp îi
A tată spre America-de-S i cect Andre e-Sud; alt matizată în Siatele-Unite şi apoi va a parte va ţi către Ssdul Americii“. ia
„ În ce priveşte -migraţiunea în Statele-Unite, aceast aşa încât guvernul nu o poate control, şi populația cresti dani din toată lumea, fără ca guvernul să 3 Ca ic
Onaj, y Populaţie Ovre=
- sg ST ate sunt cu- poscute numai de autorităţile” jidoveşti. Guvernul Statelor-Unite
poate să facă statistici aproape asupra a tot ce priveşte populația. Dar, imediat ce încearcă să stabilească sistematic numărul Jidani- lor cari imigrează şi al acelora cari locuese de mai multă vreme în țară, atunci intervine celalalt guvern, jidovesc, din Washington, şi împiedecă o asemenea lucrare, Aceasta se întâmplă de vre-o „20.de ani încoace; până acum celalali guvern, jidovesc, s'a ară- tat mai tare decât guvernul oficial“. teh ji i Ce fac aceşti Jidani ? Ford, la pag. 10, răspuăde: „Ei sunt, în Statele-Unite, conducătorii organizaţiilor de lucrători, cari se închină la steagul roşu şi cântă internaţionala comunistă“.
A „Pentru ca să aibă loc asemenea imigraţiuni în masă, este necesar concursul tacit âl poliţiei oficiale. Ei bine, această poliţie oficială a ajuns să cadă în mâna Jidanilor. Cum? Ori prin faptul că Jidani pur-sânge conduc oficial acest serviciu public ; pia faptul că poliţia, împreună cu funcţionarii creştini, este [Siutute 4 rea jidovească a unei ramuri
: £ d Primul fapt, şi anume conduce aţă ce spune Jidanul
a poliţiei de Stat, s'a realizat în Franţa. | ă ce spic, AV sa Isak Blimchen în cartea lui, mai nainte citate, e tre au („Le droit de la race supărieure“), ră AR în i ari ri
S . . *. în Tan a i mă. ce vorbeşte de cucerirea i oc i Fraza e Evita tă i î di sia, România şi ziere, dacă Ovreii importaţi din Germania, din Rusia,
—.—.—.——
148
a - E $ din Orient, 27
. alizarea „obţine natur .: Jiăaai să imediat
3 i franceză înainte de a : = înveţe limba b : e | pe ue ei) i cetățeni francezi. Noi avem i Fe imediat la adăpo:: de Ma expul- alegători, aleşi, -dmisibili -la primele Direcţia Siguranţei Generale, ca domiciliu, la serviciul Peri.
şef al serviciului L Încuviințările de domiciliu şi la Na. şurilor” de locuire în Franţa, la incu i Ce at ul mosia PAR
izări, te servicii am put turalizări, la aces pe cu multă îogrijire de Alianţa Izraelită, impus noi Par
€ am ! o. .. . Paris pif at specială pentru imigranții jidani. “_. „Pentru Jideni şi numai pentru Ji ia TE tul acceptă, ca act de identitate suficieni pentru 9rizcey Ia BUNI vilă, un act de notorietate fabricat de un rabin pir țara şi întă- rit prin mărturia a 7 Jidani. Astfel, Ovreii noştri, sosind în țară, iau numele ce le plac, îşi ascund trecutul, condamnările ante- rior. suferite; motivele” pentru care ei caută un refugiu în Franţa. Parchetul merge până acolo, încât dispensează pe Jidani, şi nu mai pe Jidani, de ori-ce legalizare a actelor pe care le produc în favoarea lor. O semnătură a rabinului, care nici nu este obli-
gat să probeze că este rabin, e un talisman înaintea căruia to-
“tul se înclină. . îi ip sa acte i i „lată cum am putut noi să instalăm în Paris o armată de 50.000 (cincizeci de mii) Jidani, cari nu ştiu franţuzeşte, dar sunt cetăţeni francezi“, 0 Sa ode aaa abea ie „Aviz D-lor Miniştri de Interne şi Justiţie ai României între: gitel La noi nu este aceeaşi situaţie ? La noi ştie oficialitatea
dela 1918 până astăzi? câţi au dreptul să st
legi în vigoare şi câţi ar trebui daţi afară di Nu ştie nimeni, afară de o. ştie un lucru: că Ovreii, Statului sau la Puliţiile de lucru precis: că mulţi din
ea după decretele- | u ţară ca venetici? rganizaţiile - secrete jidoveşti. Dar s€
oraşe, tot ce voesc; şi se mai ştie un
tre 1 .. î v e j A funcționarii însăreicați cu supraVe
a III
A şi . Tribunalului. din
Jidani, Tribunalul şi Parche.:
câţi Jidani sunt în țară? câţi au intrat prin venalitatea poliției,
cu aurul lor, dobândesc la Siguranţă.
149
perea streinilor, în primul rând a săraci şi după patru ani de serviciu și iza fapt i FA A
: te un iapt incontestabil, că pila E Mota ate
ş tz er zii
> vânt de dolonizare jidovească, A al vizate lanul depărtat al domniei lui Izrae], Ba pă priza Pentru-că împlineşte toate, condiţiile. unui. miere şi lapte. România întregită
Jidanilor, au. Ș; | au ajuns be. in slujbe i pere case ? deveni i 4 tocmai. ţara a Canaan, unde curge e cu care a ogăţii pot dar nu trebue poala. 3 a este realitatea: ei negociază Ă E cărbunele; ca să facă acest ne- goţ, trebue să se aşeze în ţară, Dar România-Mare se mai bucură de o situaţie geografică ca nici o ţară din Europa: prin cursul Dunării şi canalul proectat între Dunăre şi Rin, ţara noastră se pune în contact cu toate ţările din Europa; iar prin gurile Du- nării şi litoralul Mării Negre, sa face. legătura cu continentul Asiei. Aşa dar, avem situaţia de ţară care leagă două contineate, țară ideală pentru comerţ, extra-continental, câmp. deschis de activitate crescândă pentru comerțul jidovesc finanţat de băncile lor inter- naţionale. lată al doilea motiv pentru care Jidanii şi-au zles ca locuinţă perpetuă a neamului lor, nu Palestina istorică, ci Româ- nia modernă.!) Şi oare imigrația continuă la care asistăm: cu ne-
n) De alifel planul de a se coloniză actualul teritoriu al României-Mari, lan avut şi Germanii, începând cu pormotorul ideii, Friedrich List, în anei "1843, şi terminând, ca regim juridic și politic, cu tratatul dela Bucureşti dia Alain 1918. Gândurile ascuase din asest tratat le-a precedat cartea lui Naz- mann, întitulată „Mitteleuropa“, unde scriitorul germana indică procedeele şi „ arată că Jidanii sunt cei mai apți pentru atare operă, ca instrument al ger- manismului, Germanismul a tost înfrânt; asupra lumii obosite de război, se ridică, mai amenințătoare și mai necruțătoare, puterea judaismului. Acuc d, diaii înțeleg să colonizeze țara moastră, dar nu ca instrumeate, ei aa Propriu, pentru a formă o putere la dispoziţia exclusivă a Statului lor viilor.
| A irdiite “at ajutaţi în această întreprindere de Alianţa iei Să orei e ? a 4 Și y ionată, ,
Uniunea Evreilor Români, dz finanț i scale ide toata
presa jidovească şi jidovită din țara noastră, Kăloşi, cari stau în slujba ture
10
1 dea a
————..€
150
pr i irată precis că planul jidovesc este în curs de exe. fapt: Acest Jidan, (cnd pi Se ştie, a dă d 151, păsare; ali dar irezistibilă ? la i det ipdustrii tz ditai ma0 i izaig, pentru Tăzboiu: A e şeful întregii cutare e zdină a Europei, mai cultivată, es e Franţa. Aceasta mine deci Viață CcoROInIIC Aa sa aprovizioneze di U2S să deter.
Oaltă e zei Jiăanilor. Cine se îndo-şte i Voeşte să cu. “țreaga armată arericaha, cu vi te îi trebuia eat Oamenii, luj în- -a încăput E turile stăpânirii ovreeşti, să citească cartea întițy, . ţru traiu; a ajuns consilierul intim şi exclusiv [| u luptă şi pea- pir n i “A France“ (A noastră e Franţa) scrisă tot de cităm cuvânt de cuvânt pe Ford, în ce prive iri Viso, şi zici lată ge it În celel.lte ţări ale lumii civilizate, de eg. “Jidanul Bernard Baruch la conferința păcii fug cea jucat de pi „bă, Jidanii s'au încuibat aşa de bine şi exercită o putere „El a mers cu Wilson la Paris | Zi
a cn Și a Tăm 28 lunie 1919 ca consilier economic la comistunea păuypară » Lă în-
cbarea deputatului Graham: „Vă Consultați la-Par:
dă dintele ?* răspunsul a fost: „Aâ iza ie calea Cu Pre- sfatul. Eu eram ocupat cu redactarea dispoziţiunilor uzi ii pc isa e recon- „ciliere. Eram reprezentant olicia! în 2sa numita secțiune eco „mică, precum şi în consiliul superior pentru materii ară „ Graham întreabă: „Participaţi la consiliu cu domnii cari tratau „asupra păcii ?* Răspunsul: „Da, une-ori“, Graham precizează: „Adică la toate consiliile, afară de Consiliul suprera al celor 52= „Baruch răspunde: „Dese-ori participam şi la acesta“,
“Ford continuă: martie aa
„. „Programul mondial jidovesc a fost singurul care la con= ferința păcii nu a suferit nici o modilicare, Francezii, cari cu uimire vedeau cum mii de Jidani se revărsau din toate colțurile Pământului şi funcționau ca consilieri aleşi ai şelilor de Stale, au numi! această conferință a păcii „Conjerința-Cuşer“. În spe- cial în delegația americană erau Jidanii atât de numeroşi, încât “Prelutindeni atrăgeau atenţia. Englezul Dillon scrie în cartea lui, „Istoria infe:nă a Conferinţei de pace“: „Se poate ca unii cititori. „Să alle cu surprindere, dar este totuși un fapt incontestabil, că »9 bună. parle din delegaţii de la conferință aut crezul că sat »ălitudinei popoarelor anglo-saxone stă electiv uefa SS EI arată că propunerile. lui WVilson în ce priveşte iulie norităţilor, “mu conțineau decât prefenfiuni LUĂ aa tes: tepturi, care au atins greu și adânc suveranilalea
: ră în Paris spre Peclive, erau formulate de Jidani,.„ce Se â dnei le-a reuşil *ă impune programul elaborat cu chibzuinţă, se i
stât de efectivă, încât autorul Protocoalelor nu ic un vis :dicol când serie, că în curând creştinătatea va trebui să cadă de domnia despotică a unui Rege Jidan. De-aliel, aceasta nu ae imaginaţia unui înfocat Sionist, ci credinţa naţiunii evreeşii, răspândită numai de formă, dar una ca suflet, în ţările din Europa, laţă ce serie în această privinţă autorul jidov Moses Hess în car- tea fui, întitulată „Roma ş? lerusalimul“, citat de Ford în „Jida- mul internaţional“ partea Îl, pag. 17: ..: dă - „În țările dintre Orient şi Occident, în Rusia, Polonia, Pru.. sia şi Austria, trăesc milioane de fraţi de-ai noştri, cari cred cu * tărie în restaurarea Regatului jidovesc, şi în rugăciunile lor zilnice îi cer cu pasiune“. E ac abat d Dacă prin nepăsarea, inerția şi neprevederea noastră, a creş- tinilor, vor izbuti să ajungă Jidanii stapânii lumii, sau dacă, dim: potzivă, societatea goimilor (a creştinilor) se va deşteptă cât mai este timp, —— aceasta este o chestiune a viitorului. Un fapt însă, care aparţine trecutului, ne arată că, în cursul războiului mondial pă încheierea păcii din Versatlles, un Jidan a condus cu puteri Beliiitate Statele- Unite în luptă şi a impus atitudinea acestora la Ap inta pa PREIA, Nu. Wilson eră numai un instrument dt ipătitit ia on, ci Jidanul Bernard Baruch, pe care H. Ford, ati “imoscator, candidat la preşedinţia Statelor-Unite, îl setei cel americane, K avut pi Îi i caracterizare, rezultă rolul hotărâtor ce 2 acest popor a jucat
colul lui Ford, (pag. 34—43 Si
"Şi mondial. A :se vedea arti: t.), din care rezumăm următori
III
«152 i--tin“, Delegații Statelor supuse cerințelor jidăneşti, spunea, : d ch înainte lumea Va îi stăpânită de Anglo-Saxoni (Anglia
și America); iar aceste Stale ta rândul lor sunt dominate q,
„elemente jidoveşti”. Asupra puterii lui Baruch, Ford mai dă următoarele infor. CAPITOLUL XVIII, mmaţiuni, care. desăvârşesc atotputernicia Jidanului (pag. 38-39), Co ial ir : dep ; uri de si
Zuranţă, Supravegherea Tuinează puterea, pl tic al puterii. Arestarea
„Alirmațiunea prelutindeni răspândită despre puterea perso. nală a lui Wilson, este greșită. Prin atare alirmaţiune nu se op. sorvă existența guvernării jidoveşti, care sfătuia constant pe Pre. sedinte în toate afacerile. Cine îl numeşte autocrat este un orb iată de puterea extraordinară ce a transmis el membrilor. din conducerea jidănească a războiului. El (Wilson) nu țineă seamx nici de Consfituţie nici de Congres; el dădea deoparte și Senatul şi membrii cabinetului. Dar nu este adevărat că el nu se sfătuiă cu nimeni. Nici în conducerea războiului, nici la conferința păcii -ma a lutrat singur. ldeea de a face să participe America în răz. boiu, mu este a lui, fot aşa cum mu a fost concepția lui nici felul cum s'a condus războiul şi cum s'a încheiai pacea. Inapoia lui şi deasupra lui sta Baruch. El la însoțit la Paris şi nu a părăsit confinentul european, pe vaporul „George Washington“, decât atunci când fotul a fost regulat, aşa cum Baruch şi oa: menii lui, cari formau un cerc în jurul lui Wilson, au voit. Sin: gurut jurnalis!, care în timpul războiului s'a pului apropiă de - Wilson, și care a fost organul lui oficial, a fost /idanul David Powrence“, - | e a uzac ct RI
conspiratorilor. O pază pe faţă regelui Jidanilor. Prestigiul mis - la cea dintâi bănuială, —
Când vom simi frebuinţa de a întări măsurile de apărare polițienească, (care ruinează alât de repede prestigiul. puterii), vom pune la cale desordini fără nici un rost, manifestații de nemulțumire aţâţale de către buni oratori. Cei ce vor nu aceleaşi simțăminte ca şi noi, se vor alătura lă ei. Acestea ne vor servi de motiv. penru a pune la cale perchiziții şi suprave» gheri, făcute de către agenţii pe cari îi avem în poliția creştină. Cum cea mai mare parte dinire conspiratori lucrează din dragoste peniru artă, din dragoste peniru flecărit, noi nui vom tulbura înainte de a fi înăptuit ceva din planul lor; ne vom mul: fumi de a introduce în mijlocul lor elemente de supraveghere... Nu frebue să uităm că prestigiul: pulerii scade, dacă se descoperă adesea comploturi împotriva sa: aceasta atrage după sine 0 mărturisire a nepulinței sale, sau, ceea-ce e și mal rău, a ne: dreptăţii propriei. sale-cauze. Voi ştiţi prea bine. că noi am Me micii prestigiul, bunul nume al domnitorilor. cre . atentate el la cale de către agenții noștii, ep noastră; e foarte uşor, cu ajutorul câlorva dă să-i dai o ca pingi pe creştini la crimă, cu condiia palate nepue loare politică. ]; vom. sil pe conducători Jăg: > ca acest mijloc iinfa prin măsurile de siguranlă luate pe foi, ia |
vom izbuă să ruinăm p resigiul a își către 0 ga
«Guvernul nostru va fi apăra E nevăzută, deoarece noi nu îngăduim P--
ră aproape
măcar gândul Că 2
ilor creștini, prin dese
“Vom aresta pe criminali (daia ez 709 ult ori mai puțin fondată: teama i dintâi bănui n moliv penlru a da pulința de a fie ne du ela nu qelict sau O crimă politică, față de i Nu, bănui de u miloşi. Dacă în crimele : obişnuite Sta Om fi cu a e îiţelesul lucrurilor, să se admită „nins la săvârşirei lor, — nu poale îi în schi elor care ay
gr ltire, confra căreia n! i : i vre- eltire, C Mar fi îi te împotriva Îui Vre-0 un i
putea ei i car să-l silească să se ascundă.
dă Dacă za îngădu! aces! gând, cum au făcul-o şi 0 fac încu tinii, am iscăli o senlință de moarle; dacă nu însăşi aceea pi ec nostiu, atunci cel puţin aceea a dinastiei sale din. trun viitor apropial.
După aparențele strici observate, guvernământul noștiăi
se va folosi de puterea sa decât în Eco nielui Poporului, iar nici decum pentru foloasele lui personale ori dinastice. fată de ce, observând această înscenare, puterea Îi va fi Tespeciată şi păzită chiâr de către supușii săi; va Îi adorat de călre popo- rul care va avea credința că bunăstarea fiecărui cetățean depinde: de el, căci de el va depinde ordinea din economia socială. A-l păzi pe rege pe față, însemnează a recunoaşte slăbiciu-
nea organizaţiei guvernamentale. Regele nostru, când va fi-în mijlocul poporului, va fi tot- deauna încunjurat de o ceată de bărbați şi femei care vor fi luaţi drept niște simpli curioși, ocupând, ca din întâmplare, pri- mele rânduri din jurul său, şi care vor împedeca şi potoli rân- durile celor din urmă, ca pentru a face să se respecteze or- dinea cuvenită. Prin aceasta vor da o pildă de stăpânire de sine. - Dacă se va găsi în popor vre-unul care se sileşte să aducă re- gelui o jalbă, deschizându-și un drum prin mulţime, primele rân- _ duri vor trebui să primească această plângere şi, sub ochii celui ce-a adus-o, s'0 dea regelui, periruca toți să știe că ceea-ce î-se adresează ajunge ia destinaţie, şi că există prin urmare un con- frol făcui” de însuși regele. Aureola puterii pretinde ca poporul
să-şi pala zice: „Dacă ar şfi regele“, sau „Regele o va şil“. Nr in 0 ea oicizlă, dispare prestigiul mistic stăpân pe această putere pcciaa căi n Sea d aie E, e de a frece; uneltitorul " cunâscând pia iei a ai deşte prilejul de a săvârși un at » d. orța- şi dibăcia BOR Cu_foate că noi nu propovăduirm enial: impolriva.-.acesici „puteti: „AOhişi vedem la ce rezultate au Ep da Creștini asomenea fapl& în văzul tuturori. | US. măsuriie, de, apărare, luale
Imp A de îngăduință peniru- persoanele Care se ocupă d
“care nimeni, afară de guvern, nu le poate înjge in de 4 a0iDRă, Ne
că NU Sunt capabile de a
COMENTARII LA CAPITOLUL XVIII.
În acest Protocol autorul se ocupă cu organizarea puterii regale în Statul universal al. lui Izrael, şi face o critică regi- mului creştin actual, în ce priveşte poliţia. El mărturiseşte cum” în prezent Jidanii, prin organizaţia lor ocultă şi o corupţie siste- matică, au ajuns de fapt stăpânii poliţiei în toate ţările creştine,_ cum o mânuesc cu aşa dibăcie, încât” guvernanţii nu mai văd ni- “mic din realitate, cum au ca „servitori ai lor în poliţie, elemente creştine“, Numai prin această tactică se explică faptul că în Sta- tele-Unite se revarsă o tot mai îngrozitoare masă de Jidani, ve niţi din Polonia, deşi ordonanţe ale poliţiei oficiale americane caută să împiedice. imigraţiunea. lu zadar luptă oficialitatea. o mână ascunsă îi transportă din Europa, îi susține Cu ani, î pă coară pe furiş în teritoriul şi cetățenia americană, ie
= Ă g Îl fapt se petrece pe ingrijorare a adevăraţilor Americani. ) Acelaşi R RED Ei ag. 132: „Când sa
g zărositoare Ma- ngresul a luat o
, partea II, p
1) Vezi: Ford, „Der Internationale (pir
adus înaintea Congresului legea privitoare Ia joritale a fost pentru restricțiun hotărtre având în vedere situațiunea patriotice, Abia sa luat atare hotărtre şi
i rocct. Co alo i A Fcaazit de considerajinni imediat sau Încă
[zi sârmele tele-
E
156 în di , Madianiţilor, a Amon. 15 it i întinsă şi în România-Mare, prin lipsa de Preve, ilor, * egirl i aj (Amoniţiler, 2 Moabiţi pr q scară tot mai intinsa 3: olitici şi prin venalitatea funcţionarije, “Bethel, şi; a acelora; !din (hobba aa Spl o, elor. dia dere a oamenilor noştri P 7uam exterminat; noi i-am sugrumaţ, eg din. G gata. No noştri administrativi. ?) _- pia Lam ră ;
"sol i-am spânzurat, noi bară fiat 33 seat DURE DE aaa "în statui de aramă, noi i-am Sfârtecat de vii cu f „Am ars de ii "ia Bere, (Pentateum. Cartea Regilor), Srâstrae și grape [] „Domnul ni-a dat pe mână viața Tao Eh uvernatorilor, a generalilor. din Rusia, şi noi facem c continuu un mare masacru prin bombe şi brovninge u Aşa scria Jidanul la 1914; toată lumea Jidanii, ca bolşevici ajunşi la putere, dela 191
"d în mână poliţia, Jidanii o întrebuinţează după Cum Având în mă Î pa ale politicei lor de rasă. Căutâna
- dicteaza SE prani din temelii — după situaţia locală __ pe pată creştine, ei organizaţi atentate, Servindu-se de creştini ca instrumente de executare, upăteam maârturiseşte autorul Protocoalelor: „Voi ştiţi prea bine să pi am Rimicit pres. tigiul, bunul nume, al domnitorilor creştini, PA cse atentate Puse la cale de către agenţii noştri, miei orbi din turma noastră; e foarte uşor, cu âjutorul câtorva fraze liberale, să împingi pe creş. țini la crimă, cu condiţia numai să-i dai o culoare politică“. Rugăm pe cetitor să compare textul citat cu următorul fragmenț: luat din xartea „Le droit de la race superieure“, a lui Isak Blăm. chen, pag. 44, care fragment pune în adevărata lumină cruzimea destructivă a Jidanilor din cele mai vechi timpuri, până când au uzurpat puterea în Rusia, unde se poartă cu aceeaşi ură neîmpă- “cată în contra a tot ce nu este jidan, cum o simțeau şi pe vre» mea lui Moise: 4 „Noi suntem poporul ales. i „(Căci este scris în tratatul Hid: „Dumnezeu a dat Jidani-
„lor. pulerea asupra bogățiilor şi asupra vieții. tuturor popoarelor, „Domnul ni-a dat pe mâna noastră viaţa Filistenilor, a Amaleci-
ei în mod
ştie cum se poartă 7 înainte,
grajice de proiestele jidovești și imediat s'au amplut trenurile către Washing= ton cu agenți jidani:.. Cuvântul „Jidan“ a fost scos din lege şi astiel sco- pul urmărit de legiuitor a fost zădărnicit, „Nimeni afară de Jidani nu mai protestase“, Aceeași influință nefastă a Jidanilor s'a manifestat şi la derunța- rea convenției comerciale cu Rusia (vezi Încheierea dela finele acestei cărți), Ford urmează; „iată două dovezi de o patere enormă și o hotărtre Jără nici nări pentru țara noastră, s'a des- e îndoeşte de exactitatea acestei afirmaţiuni, li amin- re a marelui Român, Șase a fost Costache Negri j /d Poporația noast mă 4, Ars osândit slăbiciunea, ee A0 uda 1508 CI a istoria Evreilor în țeri!e noastre“, dia 1913, pag. 39.
tim următoarea aprecie
- dovimea, adică a. sa lea j tristă lepră cu case magParie, dn
noaștră. Ci. Iorga
a marilor duci, a
îl a | | | 5 Sei i i
CAPITOLUL XIX.
Conţinul: — Dreptul de a prezentă cereri şi ecte. Uneltirile revoluţionare. Crimele politice judecate de către tribunale. Reclama pentru crimele politice, —
Dacă noi nu îngăduim ca fiecare să se ocupe. direc! de
politică, vom. încuraja în schimb orice raport, orice cerere Care.
ar rugă guvernul să îmbunătățească slarea poporului: aceasta ne va permite să vedem lipsurile şi închipuirile supușilor NOșiri cărora le vom tăspunde fie cu îndeplinirea . cererilor . făcute, fie ct o respingere bine cugetată, care va dovedi greşala de jude- cală a celor ce le-au-alcătuit. >
Unellirile răzvrătiloare nu sunt aliceva decât lătratul unui cățeluş împotriva unui elefant. Pentru un guvern bine organizal,
nu din punct de vedere polițienesc, ci social, lătratul acestui că-
feluş mare însemnălale şi se produce numai pentrucă dobitocul nu-şi cunoaşie. locul şi însemnătatea lui. Va [i de-ajuns să se dovedească, printrun biin exemplu, importanța unuia şi a celui- fall, peniruca aceşti căţei să înceteze de a mai lălră Şi să în- ceapă să dea din coadă de îndată ce zăresc elefantul.
Pentru a răpi crimei politice faima ei de faplă vitejească, Y vom pune înz:ntea judecătorilor pe aceeași ireaptă cu furtul, sud şi orice altă nelegiuire mârșavă şi josnică. Atunci opinia publică va confunda în gândul ei această categorie de crime cu ruşinea luluror celorlalte, şi le va privi cu acelaş dispreţ; Noi
ni-am propus (Și cred că am izbuti i pus uti ea ii i. acest fel împolriva unellirilor răzvrătitoare, i La se Prin presă, în cuvântările noastre publicale, rie bine alcătuite, am iăcut. reclamă penlru
cută de către cei răzvrățiți în vedertă
aşa zisa jerilire de sine [4
!) să împiedecăm pe creștini
bştesc. Această reclamă 3 159 ! uruncal mii Ge cretini în rândurile lurmej mag alor şi
A
(0MENTARII LA "CAPITOLUL XIX, :
cest capitol dovedeşte odată mai Ea pi e S a ce şi-au fixat câtă vreme aa Jidanilor Pe când în Statele, creştine actuale, ei sunţ ERĂ mpa sişti, radicali, sogiau ist comunişti, anarhiști; în orgaiizațiău d] lu proprii, curat şi €XCiusiv jidoveşti, Sunt cei mai Aabotnici canser- vatori. Ei înțeleg să aţâte, să întreţină veşnic aprinsă lupta între partidele creştine dintr'o ţară, pentrucă din neînțelegere răsare
slăbiciunea, şi slăbiciunea este gunoiul unde creşte mai uşor ciu=
perca judaismului. Dar, în Statul viitor al lui Izrael aşa cevă nu
-va mai fi admis, pentrucă politica va fi ocupaţiunea câtorva aleși 'şi din vreme iniţiaţi, pe când restul populaţiei va formă turma
supuşilor, precum o defineşte un jurnal italian, pornit să distrugă, îi placul Evreilor, autoritatea spirituală a Bisericii creştine: „Po- porul este măgarul util, docil şi bastonat“.
În Statul lui Izrael, se va şterge din concepţia supușilor no- ţiunea crimei politice. În Dreptul Public creştin actual, crima cu rat politică nu are o notă infamantă pentru autor; pentruca por” neşte dintr'o convingere politică, deosebită de a guvernanților, se poate scuză prin motive de înalt aliruisa întru atingerea e grad mai ridicat de progres social sau politie De pri a F: rea unor asemenea fapte sc va face cu indulgenţa cuveni
: , “dcrattuni, Jidanii, prin presa Întemeindu-se pe atari consideraţiuni, ea. tt ale-
3 > â ..1 eye ) a c lor naţională sau prin cea jidovită, exploatează depiturează fap- nuante ale crimei, le dau propor
tul, şi din un vinovat fac un martir. , judecata,
exclusiv planu
ţii covârşitoare, ul înţ
As si imprime a bal
lui lor depărtat,
eleg să inducă în
eroare opinia publică, să-i falsilice de a gândi şi simţi, care convine desvăluit în Protocoale.
—.
160
i aceeaşi, numai mijloacele diferă deskg. . cociale creştine şi răspândirea unei desorienyi:
marea coeziunii! so :mul lor politic, aşa cur speră ei să c Dar sub res! fui Izrael,!) tot astf-l vor glorifică i martiri din criminali ? Vor 2Vea i de 'compătimire făţarnică, sa ie ca EI vor căută să cucereasca prin falsificare abilă Sim. oatiile publicului pentru crimina , at re o it do p E dela noi în favoarea Jidanului a : pt "poate Senat, ori a lui N. D. Cocea, peace gel stia Fe dida pântru a batjocori familia noastră Regală? Nu! Atare atitudine este bună numai în Statele, creştine i „asemenea reclamă se face numai spre a întrebuința cât mai mulţi Stea n casă si Reci, cători, ca instrumente, cu care luda dărâmă zilnic din edificiul
organizaţiunii nejidăneşti.
Ţinta este una î
politică, tot a Teaşi acceate : mele umanităţii,
jido
dela
CAPITOLUL xx.
: valoare şi stan Curtea de Conturi. Desființarea undă e re-
prezentare, Stagnarea gapitalu SI
E AC Pi, Ec n Imprumuturile Statului, Seria de hârtii cu tea 1%. Hârtiile industriale, Conducătorii Crestina voriţii: agenţii francmasonilor. — i pir
“La ei? În Statul lui Izrael vor face tocmai contrariul: Și asimila erima politică cu. crimele obişnuite, de drept comun, după cum mărturiseşte maestrul jidov în acest Protocol.
Astăzi. vom „vorbi despre programul financiar pe care l-am păslrat peniru sfârşitul raportului meu, ca fiind punctul cel mai greu, culminant şi hotărâtor al planurilor noasire. Începând să „vă vorbesc despre el, vă voiu aduce aminte ceea-ce vi-am mai spus odată, sub îormă de aluzie, că suma: acielor noasire se sezolvă prinir'o chestiune de ciire. di SE rea ri pă. Când vom pune mâna pe pulere, guvernul nosim absolui se va feri, în interesul său propriu, de a încărcă prea mult ma- sele poporului cu dări; el nu-şi va uită de rolul său de părinte şi apărător. Dar, cum organizația guvernamenială costă scump, va trebui totuşi să găsim mijloacele lrebuincioase. lată de ce trebue pregăti! echilibrul financiar cu O deosebită îngrijire.
În guvernământul nosiru, Regele va. avea ficţiunea Iasi a proprietății legale a fot ceea-ce se găseşte în Statul A a uşor de înfăptuit): el va putea deci recurge la con ei cicite gală a tuturor sumelor de bani pe care leva i pita i A cos peniru a regulă circulația bănească el i întătu dint'un lea că impunerea va frebui să CONSI impozitele vor impozit progresiv asupra proprielălii.
ste în rând în acest fel,
———— "la Protocotut XXI X i pe. tronul lumii... (pag. ro aceaslă afirmaţiune: ;Când ne vom să
E
162
te fără greutate şi Tără-a ruină pe celăfeni, într'o fi incasa
3 . 1Q+ sesiunilor tuturor. Rudei i 16 ă cu posesiunea.” Cei bogaţi iredue să în A 105 e
moştenitorii săi, cari Sunt şi e; înca domnitoare, În ară
aaa (4 relaliv : ră porție la SU. 1r este de a pune o parte cin belșugul tor] ă
. ue să se aşeze în ; Pe cheltui leagă că PRE de vreme ce”acesta le: caranlează Siguranța tului, a să lucreze ir put rile, Simple ia a e pi ului şi dreptul unui câştig cinstit, — zic al unui Câştig PI i de a face parte din Tarii ti de propie pe. a că .. a E j i mp: cinstit, deoarece controlul asupra proprietăţii va înlătură orice !s pretext pentru a jefui viSlieria, Nu trebue Să Senvească
L jat ea teformă socială frebue să pornească de sus, de.
co i-a sosit vremea și e trebuincioasă, ca o garanţie a păcii. rac asupra omului sărac, e 0 sămânță „de revoluție şi e dăunătoare Statului, care. pierde venituri mari pentru a alerga după câştiguri mici. Aiară de aceea, impozitul asupra capilalişti- lor va micşoră creşterea bogățiilor persoanelor parliculare, în mâă. mile cărora le-am îngrămădit astăzi pentru a contrabalansa forța guvernamentală a creştinilor, adică finanțele Statelor.
Un impozit progresiv va. aduce un venit cu mult mai mare decât impozitul proporțional de astăzi, care nu ne ioloseşte de- cât la provocarea de tulburări şi de nemulțumiri printre creştini,
Puterea pe care se va sprijini Regele nostru, va consta în echilibrul și garanția păcii. Capitaliştii. trebue.să .jeritească.o mică. parte din venitirile lor, pentru a asigură iuncționarea maşinei guvernamentale. Lipsurile Statului trebuesc acoperite de călre aceia cărora bogăţiile lor li îngădue să facă aceasta fără greutate,
-.” Această măsură va nimici ura celui sărac împotriva boga- fului, în care el va vedea o putere financiară folositoare Statului, un sprijinitor al păcii şi al bunei stări, deoarece va vedea că el e acela care se îngrijește de cele trebuincioase peniru a obține aceste comori. Pentru-ca bogajii cari vor trebui să facă . aceste plăți noui, să nu fie prea nemulțumiți, li-se va da câte-o dare de seaniă asupra destinațiunii acestor sume, afară, bine 'nţe- .
les, de sumele care vor fi împărțite pentru irebuințele fronului şi ale așezămintelor administrative. |
Domnitorul nu va av toată averea din Stat e cealaltă; veniturile person
Cumpărarea u:.si proprietăţi, primirea it impuse cu uri drept de timbru progresiv, Tai E Vor fi 'o(%ti în bani sau în alt-el, ne-d a unei pro= prietăți ) eclarată pentru aces drept d fimbru, care frebue să fie nominal, va fi îngreunată de Aș, ea nere de atâta la sută în socoteala vechiului proprietar, învesluă dela data transmiterii până în ziua descoperirii iraudei, Tilurie de frânsmitere vor frebvi să fie prezeniate în fiecare săplimână la vistieria din localitate, cu îndicarea pronumelui, a numelui de familie şi a domiciliului vechiului și noului proprietar, Această înregistrare nu va fi impusă decât cu începere dela 0 anumită sumă îixă, depăşind cheltuelile normale de cumpărare Şi vânzare a Jucrului, celelalte ne-având a suportă decât un drept de timbru destul de mic pentru fiecare unitate.
astăzi ale Statelor creştine, Cassa fondurilor Statului va trebui să conțină un anumit capital de rezervă, iar fot ceea-ce va depăşi
cu aceste rezerve îucrări publice. Inițialiva lucrărilor venind din partea Statului, va legă puternic clasa muncitoare de interesele Statului şi de persoanele domniloare. O parte a acestor sume
ofife, nu trebue să se atului, deoarece banii suni
rețină nici un singur ban în cassele Si
: i ; nf nar s „făcuți pentru a circulă și orice sah mului Statului, ale cărui că proprietăți personale, din vreme Ce a lui; dacă nu, una ar contrazice pe ale ar anulă drep!ul de propriefate ast-
Socotiţi -cu cât vor întrece impozitele “ătesiea verifuitile de
acest capital, va frebui pus din nou în circulaţie. Se vor organiza ———
tru invențiuni şi
„N
164
dus focmai O asemenea stagnare. Urmările acestui lucru di us 10 A A )
: iuns simţite. ' ;
de iau de-asemenea şi o Curte de Cc aturi, la Care
va găsi totdeauna o dare “e seamă complea ai e şi celuelile Statului, cu excepția cofitului tul ne-încheiat al lunii curente și a contului încă ne-predat.a| lunii i ei persoană care nu are interes de a jelul banii Sta. tului, e proprietarul lor, stăpânitorul nostru. lată de ce, Controlul său va face cu neputinţă pierderile şi risipa. Reprezentarea, Care ia guvernatorului fimpul scump pentru-ca să-l folosească la re. cepțiile pe care le cere eticheta, va fl desiiințată, pentru-ca în schimb-să aibă limpul trebuincios de a conirolă şi a se gândi. Puterea lui nu va mai sta la bunul plac al favoriţilor care
înconjoară fronul pentru a-i da sfrălucire şi pompă,.și pentru.
a-şi satisface interesele lor iar nu acelea ale Statului.
„Crizele economice ale creștinilor au fost-produse de către. noi, cu singurul scop de a retrage banii din circulație. Uriașe
capitaluri stăteau pe 10c, sustrăgând banii Statelor care erau silite
apoi să se adreseze tot la aceste capitaluri pentru a dispune ia: răşi de bani. Aceste împrumuturi îngreunâu finanțele Statelor prifi plata intereselor; ele le robeau capitalului. Concentrarea industriei în mânile capitaliştitoa, cari au ucis mica industrie,.a supt toalt puterile poporului şt în aceeași vreme pe acelea ale Statului, "= “Emisiunea actuală a banilor,-nu corespunde în general ci: îrei pe care o' reprezintă consumația tuturor locuitorilor, şi priti urmare nu poale îndestull toate frebuințele muncitorilor. Emisiu- „nea banilor trebue să fie în raport cu creșterea populației, şi irebue trecuți în această socoleala şi Copiii, deoarece aceştia con sumă și costă de îndată ce-se nasc. | 204550 ANI avi : balerii de monede e o chesfinne de căpelenie el iumea. ȘTiţi prea bine că schimbul aurului a fost. primejdios pentru Statele care l-au primit. 4 oale îndestul 4 Ş Primii, deoarece el nu poa a consumaţia de bani, cu deaszni | noi să retagesa dia circulație af a ae, de Când arii Începli rame culație eât am putul sai mult aur,
a Trebue să introducem o monedă 165 “ont că va Îi de hârtie ori de le Creată 2Supra my „gilere Z pe 27 mn. Vom Cii, in. ani după trebuinţele obişnuite ale fiecărui su cantitate la fiecare naştere şi micşorând.o ja fi ecâte
fiecaz: judel, fiecare plasă își va face - Ca de mo -«cop. Peniruca să nu se întâmple întârzieri la da în a “entri trebuințele Statului, Sumele și data plăţii m banilor je printr'un decrei al guvernului; cu Or îi stabi-
Sari ; 4 acest mijlo ctoralul ministerului de finanțe, care nu p ia Sp ne în dauna alteia. i oriza o
Aceste reforme plănuite de noi, le vom scoale Ta iveală
așa tel, încât să nu alarmeze pe nimeni. Vom doved iri fea 'relormelor noasire prin încuicătura la care au ajuns creștinii din pricina : desordinilor financiare de pe vremea lor. Cea dintâi
role regiu
" desordine, vom. zice noi, constă în aceea că ei încep a'stabin
un Simplu buget care însă creşte din an în an din molivul ur: mător: se cheltuește acest buget până la jumătatea anului: se cere apoi un buget rectificat, care e risipit în trei luni, și pe urmă - trebue să se mai ceară un buget suplimentar, iar loale acestea se sfârșesc cu un buget de lichidare. lar cum bugetul anului vii- - for e stabilit după totalul. bugetului general, deosebirea anuală normală e tocmai de 50%/,, adită bugelul se tiiplează în fiecare zece ani, Mulțumită unor asemenea. procedee, folerate de căire nepăsarea Statelor creştine, cassele acestora sunt toldeauna goale. Împrumuturile care au urmat, au înghițit resturile şi au impins toate Statele la bancrută. .
Fiecare împrumut dovedeşte slăbiciun legerea drepturilor sale. Împrumulurile, ca și spada etape atâmă de-asupra capetelor guvernatorilor, cari, în mini N că le trebueşte dela supușii lor, prinrun impozit PE împrumu- mâna întinsă să ceară pomană dela iv dr îsipile în nici lurile externe sunt niște lipitori care Ii “; | dela sine sau dacă. un caz de pe trupul Statului, dacă nu Cad &le “E “ine nu nu Statul nu le lapădă în-mod rad tot mai mal că nu şi-le smulg jos, ci CO N
ea Statului şi neîne-
ical. Dar Statele ci niinuă să“$
i pună altele,
1te, așa încât Vor trebul să-moară în urma ai Sângeră, de bună Voe: (i înțeles să aibă Oare împrumutul, şi „.., întradevăr, Ce â A împrumutul e o emitere de polie gi
î mutul extern şi Sie :
ales patrate conținând O obligație Cu un anumit proceny ina cu suma capitalului împrumutat. Dacă UPruimuţu| pr
? xzeci-de ani Staiul a plătit fără nici cat cu 5%, în douăzeci : & ambii Sh cu împrumutul, în pairuzeci de ani 9 Sumă dublă. în şaizeci de ani una iriplă, iar datoria rămâne tot p dz
forie neplătită. A
Din acestea se poate vedea că sub forma unui impozit îngi. :
viduai, Statul îa ultimii bani ai cetățenilor săraci, pentru a-i plăn unor bogătași străini, dela cari a: împrumufat banii, în loc de'a i strânc= bogăţiile pentru trebuințete sale, fără de a plăn interese,
Atâta vreme cât împrumuturile au rămas interne, Creștinii
mu făceau aliceva decât să treacă banii din punga săracului în |
aceea a bogatului,-(toți din aceeași țară). Dar de când am cum- păra! pe oamenii cari ne trebuiau, pentru a franspune împrutmu- _turile pe un feren sirăin, de atunci toate bogăţiile Statelor frecură
în pungile noasire şi toți creştinii începură să ne plătească un
tribut de supunere. Dacă nechibzuința conducătorilor creștini în ceea-ce privește afacerile Statului, dacă corupția miniştrilor Sau nepriceperea linanciară a celortalți conducători, au încărcat țările
lor cu datorii pe care nu le mai poi plăti casselor noastre de
unde le-au împrumutat, — ftebue să înțelegeţi câţi bani și câte oboseli ne-au' costat foale acesteat.,. - - PRE II,
Noi n vom lăsă ca banii să slagneze; de-aceea nul Vor exista obligaţiuni asupra Statului, afară de 0 serie -de obligaţiuni de 1*/,, pentruca plata infereselor să nu dea putință lipitorilor să Sioaică vlaga Statului. Dreptul de a erite valori. va fi'rezenăl în mod exclusiv însoțirilor industriale, care vor putea plăti uşor inleresele din beneliciile lor, căci Statul nu scoate din banii, înte În nici un câștig, din Vreme ce el împrumută pentr â 191 Jar nu penlru a face operaţii productive: ea n
- - Hârtiile industriale. vor ţi Cumpărale chiar de căire Sta,
IOD
„sele Pe de-
gin tributar al impozitelor. ce este as! 167.
Acq ) Săzj y; [% (ru a câştigă. O iapa en] ylător pen ȘIIg asemenea măsură va pi îm.
P teza slagnarca banilor, parazitismul ; Sit “ojoare alâta firmp CĂI crestinii erau îndepenăeate A tau lo 105 de dori! sub domnia noastră, . «TM dat care nu
suni Cât de bine se vede de aci lipsa de ARIE, pate
„«alici ai creştinilor! Ei. împrumutau dela noi cu ds di că vor frebui să scoată Chiar acești pe PE: asupra, fot din buzunarele Statului, pentru î Sti „ță de noi! Ce ar fi fost mai simplu decât să ia banii trebuia. cioşi dela conlribuabilii lor 2. Ma side
Din faptul că am știul să le prezentăm creștinilor afacerea împrumuturitor într'o astfel de lumină, încât au văzut în ele chiar
foloase pentru ei înşişi, — putem să ne încredințăr odată mai
mult despre superioritatea generală a spiritului nostru, 'Socotelile pe care le vom prezentă. noi, (luminate, la vre-
mea lor, de lumina experiențelor seculare pe care le-au făcut
Statele creștine), se vor deosebl prin limpezimea și siguranța lor,
şi vor arăta tuturor îndeajuns folosul schimbărilor făcute de noi.
Ele vor pune capăt abuzurilor, mulțumită cărora țineam noi pe creștini în mâni, dar care nu poi îi îngăduile în regatul nosini. Vom pune baze atât de sănătoase sistemului noslru, de con- turi, încât nici guvernatorul, nici cel mai mic funcţionar, nu id pulea abate vre-o sumă oricât de mică dela destinaţia ei, a ca să se bage în seamă, nici s'o îndreple spre 0 altă destale decât aceea care a fost indicată odală peniru toldeauna ad nul nosiru de acţiune. fă Nu se poate guvernă fără un Aici urmează o cae sigură, însă. fără rezerve bine pati drum. Conducătorii. creştinilor, cărora le (ădezraa it ari se mai odihni de grijile ce le dădea SAăa si prin ale participarea la recepțiile. reprezentative, de a sora se 33 petreceti, ru Sat Alec i NNRe d ale favoriților, cari cundea stăpânirea noasiră, Dările de seam Li aceşta de ctre îi înloculau pe conducători, erâu făcute. penult, Me
“plan stabilit. Înşii eroii cari
168 i: . he ST a .. e : - . PA SI - spiritele puţin clan fxistă companii care lucrează « e ep du 3 ulmmeau folizauna . Clary , £ ia ază pentru cr FA agenții aia! mai că viitorul va aduce cu sine CCOnOmi | lui, 2 orezului, a trestiei de zahăr, a tot pia bumbacz, materi
Isere: Pio, Econol de unde?... Din noul “mpriimuțtrţ a, îmbinaiăjii te
£ putut întrebă; dar nu întrebau. niciodată ac?ia cari citeau Căile e taină și proectele noasire. Ştiţi la ce rezultate i-a duş asomeriea nepăsare, la ce desordine financiară au ajuns, Cu:toap- activitatea admirabilă a popoarelor -lor. D. -
din coloniile Clip State; dar toate acestea:nu suni su,
dovul își întinde ghiara în momentul când înce N sunt dou ; lor jucruri, şi de aceea este exact a Cp Pe droaja EA jidov
i piei
esc cu materiile prime din toată lumea, nssată t Comerţ Cum Jidanii în toată circulaţia, banurilor e za azentul de câpe eee pm şi 0 politică de distrugere a Statelor creştine, autorul Protocoalelor Şi-a rezervat în Protocolul XX, plăcerea de a expune auditorului su în: ce fel trebue să lucreze forţa economică a judaismului, spre a distrug aia: pede Statele creştine, . a ue
“Tactica este următoarea:, să concentreze în mâna capital tilor evrei toate, întreprinderile de importanţă capitală pentru viaţa Statului modern. Ajungând să acapareze industriile cele mai în- semnate, să pună mâna pe mijloacele de transport, să concentreze în mâna lor negoţul cu materiile prime, ca: petrol, cărbune, ee reale, lemn, lână, bumbac, etc. şi industrializarea acestor materii, «i formează o forţă, invincibilă, care“ atrage toată averea mobilară a țării, care pune Statul în imposibilitate de a se mişcă,de a face război, de a conduce altfel politica externă, decât în conforzi- tate cu politica mondială a lui Izrael. „Faţă de o asemenea forţă, - Statul rămâne în veşnică dependenţă, în vremuri de pace pe tă
sâm financiar, iar în vreme de război nu poete ke i Fa numai atunci şi numai în măsura. îngăduită de ii fă vească. Astfel se explică înţelesul mărturisiri! Ye ta al
anl» câ ersoa d apile, caIPE A creștinilor, adecă
Fste un fapt cunoscut, dovedit de o experienţă seculară, că; când Arianul, ereştinul, exploatează forţele naturii, Jidanul ex. -loatează forțele oamenilor. Arianul luptă cu natura şi prin muncă area fi smulge pas cu pas din puterea ei brută, o cucereşte, o ailizează spre folosul omenirii şi deci împinge civilizaţia mai de arte. Jidanul nu face această sforţare: nu asudă cultivând pă:
tal
în măruntaele pământului materiile absolut necesare sau prețioase, zu-şi expune viața în navigaţie, în explorări, în periculoase expe- lițiuni ştiinţifice; el înţelege să tragă maximum de folos dia cir. zzţia bogățiilor produse prin munca altora. Din punctul de ve- dere 2! producţiei, e! este în viaţa economică un parazit, Alți peoduci el numai negociază valoarea bogățiilor. Rolul lui începe dim morentuil când munca devine mult mai uşoară 'şi mult mal p rofitak la, din momeriul când bunurile, smulse naturii prin muncă 150 Tehuesc puse în circulaţie, Aici intervine Jidanul ca înterme p se înfige inte Producător şi consumator şi exploatează nt* a ambilor factori. Exploatează trebuinţa producătorului de ai tuf Alec & re ee d trebuința consumatorului de a-şi procură mum da profit, firă a er te deosebite, el lucrează cu ii a-i E ali ga a cu nimic la producerea bogățiilor: "câţi: erau a ui Ap Duran der Judeni), din 12 milioane de Jidai
: vre-o 10.000 se ocupau cu agricultura,
“7
„ Jinențele Statului“,
Asemenea machinaţiuni i iai scoate la luraina zilei H. Ford, i SEI lul: „Criza financiară americană rit iai precum şi în articolul, unde desvă ue ră York. — eşti, întitulat: „Kuhn, Loeb € ai ga. Destăinuirile P! _M. Warburg & Compagnie =
sală Jidanilor,
din lume figurează
—.
17| A iară, în = ă Cr XIII, regcle Spanie: a: inanciară, intrucat arată pe „Alfons 7 08, paniei, din caş | un deosebit interes peoiril că d ata intereselor: Statului n Frana în luna lui pie EL I137EL ea, zi Venit “ parte spiritul de cip specialistului metodele, zând subtile, cânq poincare pentru Ă ei ă de Vânătoare la Rambouile. ace
de altă parte descopere lipsite de scrupul, «le acestor „lipitorțe mers la Edouard de Rothschild al nostru, pentra ă trată aţ, sing:
bratale, loteanna pei i autorul Protocoalelor. MR Spaniei cu Franţa. i: PU a rată afacerile i cum le cazecleriectza. 3 cum, prin doniinaţiunea vieţii economice $ „Maiestatea Sa „catolică regele Spaniei, Caspe al unui Jidan! 4 d
pe See Ci i a şi atitudinea unei mari puteri, Carol Quintul, Filip -4, Henric IV nu Prevăzuseră aceasta, 208 ş
politica lui Izra i îț
. 49.* ese, de isa Ne .
ială di —1918, comunicăm celiţ A ia mondială din 1914 19 oru iai E ieri fapt, citat din lucrarea lui H. Ford, paz. 34 —43 E aul Biruch ajunsese în timpul neutralității americane atotputernic în viaţa economică a Statelor-Unite. O stăpânea asa, îacăt el eră chemat să mobilizeze. toată industria în caz de răz boi. În 1916 XVilson s'a ales pentru a doua, oară Preşedinte, în
„Ferdinand, Ţarul Bulgariei, lăstar din casele de Odtans şi O de Cobourz, venind în Franţa Pentru a trata afacerile țării i, SI pici nu a făcut o vizita preşedintelui Fallicres: el:a mers ERE | la Jidanul nostru Iosef “Reinach şi acolo a întâlnit pe Miniştri Republicei“.1) S .
“baza progfamului afişat în alegeri, că nu va aruncă ţara în Tăz- Aceste fapte sunt mărturisițe de ua Jidan, care disprețueşte p
boi. Baruch declarase, în 1915, că e! ştia cu mult înainte că Ja metoda de a-şi schimbă numele jidovesc într'un pseudonim creştin, 4 războiul mondial vor participa şi Statele-Unite. De unde, cum ştia? pentru-că, zice el, îşi dă seama de puterea efectivă la care a ajuns E; Mister. Fapt este că Jidanul a fost mai bine informat decât Pre. “ neamul lui (pag. 55). Aceste fapte nu concordă oare cu învăţăe i şedintele, şeful oficial al Statului; şi mai este un fapt cert, că in: mintele ce le întâlnim în cartea Profeţilor, cap. 607: i
trarea Americanilor în război a adus profit imediat sindicatului - negustorilor de aramă, patronat de Baruch. Alt profit îmediat şi palpabil rezultă din faptul că 80", din îmbogăţiții de război ame- “ricani, sunt jidani, după afirmaţia miliardarului Ford, care: cunoaşte „viaţa economică a ţării lui. Profit mai depărtat şi istoric este ri- dicarea Jidanilor, după război, la acea putere ocultă, care a dic- „tat condiţiile păcii mondiale şi şi-a asigurat o preponderență du- rabilă în-Liga Naţiunilor, sub masca puterilor anglo-saxone.
-(Ca o urmare a faptului că Jidanii domină viaţa economică din întreaga lume şi prin această stăpânire dictează şi politica lumii, autorul Protocoalelor, având siguranța că va sosi domnia lui Izrael, face- următoarea afirmaţiune pentru trecut: „Șefii creşe * dini... nu erau decât o perdea înapoia căreia sta ascunsă cârmul:
Porţile voastre vor fi totdeauna deschise pentru ca să vi se E ăția naţiunilor şi ale regilor lor. : aducă prin ele bogăţia naţiunilor şi egil A i „Vei suge laptele naţiunilor şi țăţele regilor şi astfel vii că cu sunt Cel Etern, Salvatorul tău“. mai mia pă -După 2500 de ani, Jidanii de astăzi nu îşi desmint profeţii - de odinioară |
PE Ri Zi - ră | ai pu A A La testul, de 00A Sa, ie pa ia jidanitor iu Franţa: »i od
îziţie la Reinach, ba
s următoarea notă Spre
ă FA iți icei s”, ărit să facă o perch Militare“, — poliția 2 i palate aa e e este vorbe de trufie sau e în adevăr o tristă Stie e 9 Sute, „Panama“ şi a rea Streine refu- i ea, să fă i PA iu îşi începe Jidanul îsak Blimchen, căsit See dosarete diplomatice pe case E e i motivul e tacă nte citată, intitulată „Le droit de , unerieuretii asi dosatei aa Se E a ealre, FĂ cale: 0 all a sfârşit poporul jidănese 0 42 7ace sup zast să le comunice comisii Hi
ia sigurani de Stat. Secretele aoastre de Stat sunt i
Zinari din Fraokturt am Main)!”
şi naţiunile este stăpânul Franţei, Guvernele
ecunosc oficia] acest fapt.
E
0 CI
| ă la noui îmo 13 „e să se fecuirg Out imprumuturi, pi numai datoria principală. Când sare nu absorb ej
n noul împozite, să se acopere nu împruniuţ epuizat, trebue fi interesele împrumulului.. Aceste im ul în sin ci i
pozi! uabuința! pentru a acoperi un ali pasiv. 2: Sunl-un Pasiv, în.
Vine apoi vremea conversiunii, a pr A “țac alicevă decât să micşoreze plata neg datoriile, şi care, ce-i mai mult, nu pot fi făcute fără i prumutătorilor: „anunțând O preschimbare a filurilor se
de a se plăti banii celor ce nu se învoese să-și Abit în. (orile. Dacă toţi şi-ar arăla dorința. de a-şi lua înapoi banii, va vernele ar fi prinse în propriile lor lauri, şi S'ar găsi în sc şibilitatea de a plăti banii pe cari îi oferă. Din fericire, Supușii guvernelor creştine, puțin pricepuţi în alacerile financiare, au preferat totdeauna oarecari pierderi asupra Cursului și o micşo- tare a intereselor, riscului unor noi învestiri a banilor, iar prin jceasta au dat adesea putinţa guvernelor de. a se scăpă de un pasiv de mai multe milioane. “Cu datoriile externe,. creştinii nu îndrăznesc însă să facă astăzi tot aşa, deoarece şiiu că noi ni-am cere înapoi toți banii.
CAPITOLUL XXI.
Care nu ac PET
“Conţinut: — Împrumuturile interne. Pasivul şi învoirea
impozitele. Preschimbările titlurilor. Casele de economii - şi renta. Suprimarea bursei efectelor publice. Taxar LA valorilor industriale. — rd
Voiu mai adăuga la cele ce vi le-am spus în capitolul pr cedent, o explicare amănunțită a împrumuturilor interne. Bes , împrumuturile externe n'o să vă mai spun nimic, deoarece ma fea umpleau cassele noastre cu banii naționali ai creştinilor ai pentru Stalul nostru viitor nu vor mai exista străini, adică au a mai îi nimic extern. Noi ne-anr folosit de corupția ddruisigtial : rilor și de neglijența conducătorilor, pentru a primi sume duple
triple şi încă şi mai mari, împrumutând de cari Statele lo; asi
tu totdeauna Siatelor, lipsa de legătură dinire interesele popoa- relor şi acelea ale guvernelor de astăzi.
supra celui următor: astăzi toale împrumuturile interne sunt Con solidate prin datorii cuprinse. sub numele de flofanle; adică prin datorii a căror scacențe sunt mai mult ori mai pulin apropiale- Aceste datorii se compun din barii depuşi în casele de A mii şi în cassele de rezervă. Cum aceste fonduri ramân a Vreme în mânile guvernului, ele se evaporează pent e; sie cu ele interesele împrumuturilor. externe, Şi În locul lo 0 sumă echivalență de depuneri de tenfă. e golule din Acestea din urmă.sunt acelea Care umplu f0â ză Cassele Staţului la creştini. EA artituri fi- Când ne vom ci pe tronul lumii roate aceste În
dk MURE Tu ca acestea să poată fi . părle de oricine, se Apărse aste de ării dela o sută până cele dintâi. A peacă SRR se face 0 reducere pentru subscrierile zicând pentru că zi are loc 0 ridicare de preţuri artificială, așa
'0afa lumea se aruncă asupra lor, Câteva zile
edlerea î 0 ă Dar, diipăce comed 1 potițeie guvernului.
unui pasiv, a unui _Pasiv foarte SI e, se trezeşte în fața CERE Se 4. Yeniru a plăil interesele,
De-asemenea 9 bancrută recunoscută, va dovedi odală pen: -
Vă atrâg toată atențiunea asupra acestui Icru, și Încă a-
îm
174 d i „mungsmache” 1), — si, exploatâna starea Adi 7 eadeuisu a teumapărătoriloj Său vânzătorilor q deprimare șa B. de „u înterpuşii lor, cu preţ mic, efecte, după e el e; enptag 1 Me ei 5 editeze pentru ca mai târziu să je i duhul disc! e care în mod artificial le-au glie A Scump, sau vind pa zi pentrucă prevăd că mai târziu eri CA pline de intrun caz şi în altul este chestiunea de Mei Er scădei,
i ja sigur pentrucă sunt bine. informaţi; sapat n” general : ii legraf sunt pe mâna lor, teleorat: Zenţile intermaţio- i gale de tel eg! se > te egraia fără fi a Ai, monopol dev escy cea maimare; parte a presei; este & lor, Pia sistemul de infurmaţiuni — care a variat cu progresul technie idanii au fost totdeauna stăpânii tuturor corjecturilor economice, Prin faptul că Jidanul Rothschild „a cunoscut înaintea tuturor ne gustorilor englezi rezultatul bătăliei de la Waterloo, a adunat printr'o lovitură de bursă suma rotundă de 40. milioane șilingi, Cum? A stat martor în apropierea câmpului de luptă până sau hotărât sorții bătăliei. Apoi imediat a plecat şi, cu sforțări mari, a ajuns.la Londra cu două zile înainte de a fi sosit vestea victo- iei în mod oficial. În ziua de 20 lunie dimineaţa, Jidanul se pre- zintă desperat la bursă, face o dispoziţie deprimantă aereditind svonul că Napoleon a câştigat bătălia. Toţi deţinătorii de efecte ale împrumutului de Stat le vând pe preţ de nimic. Jidanul le cumpără prin prepuşii lui şi în urmă, în seara zilei de 21 n soseşte comunicatul oficial despre victoria lui Wellington. a e cumpărate în panica de la bursă, s'au ridicat aid ee tai tiginos. Dar se aflau deja în posesiunea lui Rothschild!?) (CE
“ ă rii, au is- : 1%) Prin asemenea „Stimmungsmache”, pia, i ea vele stu- butit Să prăbușească şi mai jos valuta noastră i se-care Român CU CE dențești din primăvara anului 1923. Îşi aduce 3 doreşti și jidovite ca: Ade-
satisfacție dușmănoasă înregistrau faptul ziarele ra i vărul, Dimineaţa, Presa, Anrora, Lupta, AWS, $ Sa aa reuşit casă | 3) Prin mită, nişte bancheri jidaai din, Trans iar urle "pbiie dela unii telegrafişti din serviciul P. i a fost constatat și | Ei Wsă inaintea telegramelor oficiale. PAPI, vizurile şi cum x pedepsiţi, Speculatorii iasă au rămas CU CAILE! atunci “parte acelaş sistem. pă are origină În 1815. De e pa ___) îmbogățirea familiei Rothschild di așa del lacăt 54 ramura Rothschilzilor. în Franţa S'a Imbogăți 9
i desfi fără a lăsa vre-o urmă, deoar nanlre Vor See oase vom. desființa deasemenea bl CS efecte publice, deoarece noi nu vom îngădu e
igi îi să ne fie clătinat prin variațiunea praj; prestigiul puterii isiotiiraue lotiitelegă A tirilor valorilor noastre. Ele Vor fi dec ara e p in lege 1a prețul vălagi lor complecie, fără vre-o iluctuaţie posibilă, (păci tircarea prețul; dă naștere scăderii lui; în acesi fel ne-am jucat, la înc sila luptei noastre, cu valorile „creştinilor). 4 “Xom înlocui bursele prin nişte mari aşezăminte de Credii svecial, a căror menire va [i de a taxa valorile industriale ni vederile guvernului. Aceste aşezăminte vor Îi în stare să arunce zilnic pe piață valori de: câte cinci sute de milioane. în acest i îozte întreprinderile industriale vor depinde de noi. Vă puteți în. chip: ce putere câştigăm prin aceasta. : Tosca
Se
E tt pi Eat Bia stă aaa a
d
> Îi 3
E Și
!
[i
RI]
4
i 94 )
ji 4 i ke | Pr ȘĂ
COMENTARII
LA CAPITOLUL XXI.
” Yoziţia economică de intermediar, ce şi-a ales Jidanul, ca parazit în lupta pentru existenţă a altor popoare, implică în pri: mul rând specula, adică exploatarea fără scrupul a trebuinţelor sea factori economici, cari au interese contrarii. Unul din mij- loacele cele mai poirivite pentru speculă este instituția Bursei, Toată lumea ştie că toate: bursele din lume sunt tixite de Jidani!) * A SE | Feabies acolo, fără muncă, numai cu informaţiuni exacte | despre situația actuală şi unele cunoştinţe rezervate celor puţini, BE Ticale sa Viitor, se pot face averi de milioane printr'o. lovitură i a A ile este următorul: se face o anumită dispoziţie
piaţa ciectelor, — idanii sunt meşteri în ceea-ce se numeşte
1 (i ap = ) Cine se iacoaşte de această afirmaţiune, să-şi amintească de; faptul
——
176 peaca | E ă de asemen ă - = dani ATA it, |, paz 163-164). Prin 5p ecua ijloc d și i în centime. eri Iul Cura lucrează Un e ice iei serveşte de multe ori ca. 29! ți e mbogăţi a trecut la Cluj, în cafeneaua Metropol; Jidani, cu apel Mărun arii : în detrimentul micilor economii, reahiz-te cu multă tru destine, vindeau iti eine sub cursul e ri Deci ia Janilo - pie 0, ri clan - cetățeni cinstiţi. ai oc E informaţi de conducerea lor “ocultă că marca «a siteuri de ce a în riza economică, Ce â urmat pretutindeni războiul: deau convingând pe cumpărători că moneda dia 0 vin dial, na se; aduc pegube enorme Statelor încă neconselldaie Barpie şi organizat că” Germanii, no; va manie putea, ps Alt de aie eculaţiunile de bursă? Când zicem de bursă, zicem jidăn i siguranţă se' va ridir sunt deci câştig pentru cumpărător, CA - | ien Jidanii se ocupă mai ales cu asemenea operaţiuni, Sez. yânizătorilor clandestini s'a: realizaț: marca a scăzut. Jidanul acâ a valutei noastre se datoreşte, bine înţeles, unui complex de dgat, cumpărătorul român a pierdut şi statul câş-
cauze. Dar în acest complex întră şi machinaţiunile Speculanțilo, jidani la bursele din marile capitale Şreine. Ziarul „Le Temps din 3 Februarie 1923, făcea următoarea constatare în aceasță privinţă: -., Ei ci 07 all „Moneda română a încetat momentan de a mai fi expresiu. nea situaţiei economice şi generale a României, din cauza cau. | paniei întreprinsă în unele capitale occidentale, de ao. face și cadă: cât mai jos posibil pe pieţele streine. Unele speculafiuni de bursă au făcul să scadă moneda mai mult de cât evenimentele de ordin general”, * ss ae : îmi Aceeaşi explicaţiune o întâlnim şi în broşura, publicată de Societatea Naţiunilor, asupra situaţiei financiare mondiale de la 1920—22 „(vezi ziarul „Viitorul“ din 24 lunie 1923), unde se; afirmă că, dacă nu ar fi la mijloc „speculațiuni necinstite“, leul nostru ar fi cotat la Paris nu cu 7-8 centime cum este astăzi, ci cu 25
—u e | i loarea şi ast-fel a scăzut valuta noastră. Cesc d ii î, trecut la Cluj, dând operaţiunii proporţii mai întinse prin mărimea schimbului şi punând-o la adăpostul unor binci cu legături: în străinătate, care lucrează în ţara noastră conform cu interesele E internaţionale jidoveşti, iată ana din cauzele care ţin atât de jos is de leul nostru în străinătate. De operaţiuni cu asemenea efect a fost acuzată Banca Marmorosch-Blank, exponentul Judaismului insinuant, iii abil şi perseverent, în România întregită. 2 Me data ! : Contra ariincării de Lei româneşti pe pieţele streine, Statul -- a luat măsura blocării Leilor în băncile cu reşedinţă în România, -dar cu sufletul peste hotare. Cine eludează măsura salvatoare? Jidanii. lată ce citim în ziarul „Viitorul“ din 28 lunie 1923: | „Guvernul a avut informaţiuni precise ă, impotriva i, ziţiuniloz legii de control a valutei, nenumărați agenţi e : fic întins de devize la cafeneaua Schreiber din strada i E ie Prefectura Capitalei fiind însărcinată să facă sai if id peste cincizeci de agenţi, cari se ocupau cu că “lar 'eoafiseat la devize, dăunător valutei. Din cercetarea tepi în baile MI | cei arestaţi, s'a stabilit, nu fără regret, ri rin e. Sindicul Bursei | Sunt amestecate în aceste n detii pedepsiţi contrave- TE va lua măsuri de urmărire. Până când YO die rasi nienţii, este bine să semnalăm graba cu din solda băncilor internaționale, saga 4 lanţi de devize. Oricât ziariştii cari SC"
bol poseca 10 miliarde, (Vezi Emile Cazanove, la Revolation Antijabve de demala, din 1904, pag, 43). la ce priveşte averea Jidanitor îa Franţa, la 1904, “vâluată de acelaş autor, ea se ridică la 80 miliarde, pe când țoată avercă
națională a Franţei era evalzată 1a 240 miliarde! Jidaaii deci posedau acu 20 de ani o treime din ave când știut este că e
Jai? În Statele-Unite această categoșie Cuprinde £0%/, Jidani. În ce pr- ea et familiei Jidanulai Rothschild, care se numea Meyer-Amsckel (at ti şi inseamnă „La scutul roşu”), pre
i, pentru a stăpâni mai bine
a luat apărarea agenţilor spec” Bult*, Rd, NI, d
qu condu
; viața financiară a continentului, VEZI ; întitutată aL,
e î această S An pai aaa (i 5 7afă în 1913, pag. 22243, prerzrre juive — Israel chez JO
.—.————
178 ine vechi, na “crede 3 : dut haine vechi m că le este
ar fi pân hemată să suprave huz p sh e TESpectarea”
anurrilă presă, toritate c
permis să atace 0 au legilor ţării“-
Ori-ciae înţelege aluzi „vânzători de haine vechi“.
„ străvezie la „arumita presă“ şi fo di Sunt Jidanii, cari nu pot fi mulțu ştii cu măsurile noastre de apărare. Din constatările de mai sus îi
cum este astăzi organizată Pie
zate pe fapte, rezultă că Bursa, funcţionează cu o enormă majoritate de Jidani, constitue un cuj : ui Aaa : e de speculă nepermisa, prin care economiile cetăţenilor erai în
punga speculanţilor jidovi.
ee De aceea, autorul Protocoalelor scrie:
sea „Când ne vom urca pe tronul lumii, toate aceste învârtitu : nciare vor fi desfiinţate “fără a lăsă vre-o urmă, deoarece a
corespund intereselor noastre; vom destiința deasemenea toat Oaie
CAPITOLUL Xy, esti cip, Fide ac i A binelui viitor. En,
„Răul secular e temelia
adorarea Hs, , ei mistică, —
în fot ceea-ce vi-am ex : pus până aci : secretul întâmplărilor din frecul E, e) E silit să vă arăt să ua api9ers de pe înfăptul. Vi-am ai UETE în a ] ilor noastre cui creşiinii şi al operaţiilor noa 4 aerul Iegăte 4 mai rămân. puține lucruri de, spus în legătură E Îinanciare, (mi i “Noi sai Tia, acesiea, | 5 avem în mâni cea mai mare putere modernă putem scoate în două zile din depozitele n Cai aurul: țitate ne va plăcea. Oastre, în ce can- vedea J 2 Oare nu vom d in + ap că tot răul pe care: e e ha A “a nică eacuri, a contribuit în sfârşit la; i a : £ şit la adevăratul bine, la punere A a tuturor Icrurilor 2... [aţă confuzia dintre jure i să fa răului. Ordinea va fi restabilită, cu oarecari. violenje, Pe iai : „restabilită. Vom şii dovedi că suntem nişie binefăcălori, pei pi E am redat lumii chinuite adevăratul bine, libertatea Sf 5 re se va putea bucura- de. odihnă, de demnitatea ra- A E Or, cu condiţia, bine "nţeles, de a se supune legilor. stabi- A e către noi. În- acelaş timp vom explica oamenilor că liber- nu însemnează desirâu şi drept la desirăbălare; deaseie-
ne : : 4 ea demnitatea şi puterea” omului ru insert | ar [i dreptul: con- i
bursele de eiecte publi “noi
ur publice, deoarece noi nu vom îngădui
tigiul puterii să ne fie clătinat prin variațiunea E ei
noastre“. i | pieiniiloc a
] tă pf pă : .
ată Jidanul cu două feţe: destructiv pentru alţii, constructi i] 1V
pentru el!
drept : însa = omului nu constă deloc în drepiu: Suşi şi, de a aţâţa pe allil, îxcând paradă CU talentele sale Ora“ devărala libertafe const S
iorice în = : a, ice în adunări sgomoiOase.
A TFE
189 a za persoanei care SC supune cu cinste şi €xectitate
as alia n; demnitatea omnnească consţ
al Si le are și totodată în aceea a dna E fe mt aut m nara dest
NEI » 3 sd
după brie său Pe Ai glorioasă, deoarece va fi mare, va ai Edi drumă, şi nu se va lăsă târâtă de şefi de partide i de oratori cari sbiară cuvinte nebune, pe care le numesc prin cipii înalte dar care nu suiil, la dreptul vorbind, decât nişte utopii, Puterea noastră va îi sixpâna ordinei din care se naște toată fericirea oamenilor. Aureola acestei puleri îi va câștiga 0 adorare mistică şi venerația poporului. Adevărata forță nu stă la fârguială cu nici un fel de drept, nici chiar cu dreptul divin; de-aceea ni- -meni mu îndrăznește să o atace şi să-i răpească nici cea mai
mică părticică a puterii ei. |
violabilita! futuror legilor gonştiința drep
COMENTARII i "EA CAPITOLUL XXII. 24 . Motto: „Ovzeii sunt nn vierme. intestinal, - ce ne roade pe-noi drept la inimă“. B.P. Bașiea)
„În acest capitol autorul mărturiseşte „tot răul ce Jidanii au
fost obligaţi să facă lumii timp de secole“, De ce această obligaţiune ? Pentruca. pe ruinele creştinismu- lui să ajungă la domnia universală a lui Izrael. Aceasta este po- „-runta cărților lor' sfinte, acestea sunt învățăturile Talmudului, care în secolul al XX-lea se realizează şi încep a fi mărturisite chiar de getii: lor din vremea noastră, Există la ei o perfectă unitate de inele aa şi de acţiune, din cele mai vechi timpuri şi până lungul opt pa ai zi pia A inloapie depirtaiea Pati țăminte 3 tea a Ss Deuteronomului, întâlnim următoarele învă” Nu- vei tr
pi a ate let rată Rica; ua. ie de alianță cu -popoarele -din. ţară
Na te teme că celelalte națiuni suns » ps Sunt maj 7 ici cel Etern, Dumnezeul tău, este şi pie EAI 10ase ine, ulberă dinaintea ta, — nu dintr'odată de Și teribil şi le va a vor fi exterminate. PA Puțin că â e St : p „Tu vei distruge toate po
poarele 4) Ftern ți-le va da -în mână, + ARD Sare Duzanezeul ţia
„Cel Etera îţi va dă în mică fa pe Rezi ler se va mai vorbi pe Pământ”,1) pă Li Ceea-ce are o deosebită însemnătate, este faptul că invata mintele destăinuite au un caracter teocratic, deci nu se ni medeai În adevăr, , aceeaşi . tradiţie religioasă de distrugere a toț ăia este ' Ovreesc, se continuă. ŞI prin. cuprinsul Talmudului, Ce este Talmudul? Flașdeu A îl defineşte astiel: „Talmudul se poate numi tot ce au lucrat până acum rabinii, în curs de optsprezece secole şi tot ce Vor mai lucra de acum înainte în secolii nesfârşiție, Deci un comentar al învățăturilor biblice, al cărui principiu caracteris- țic este: „nu te amesteca -cu celelalte neamari“ (Haşdeu, op, cit. pag. 25). Care este rolul rabinilor 2 Să ascultăm pe cel mai stră- lucit reprezentant al intelectualității româneşti: îmi ALE se „Istoria- Ovreilor se împarte în două epoce: dintâi, Ovreii având o ţară proprie a lor; şi apoi, Ovreii crescând din şbdoarea streină, precum creşte muşchiul pe alle plante nobile. În primii secoli ai. creştinisr. ului, îi vedem alungaţi din Palestina de armele Romei; şi de atunci încoace, dintr'un popor tare, compact, libe a îl vedem degenerând tot mai mult în vagabonzi slabi, pe târitori“... „Fiecare comunitate ovreiască avea câte unul ri mulți rabini, adecă dascăli, însărcinați cu explicațiunea i gri legilor divine şi umane cuprinse în Biblie. air i iuiae. odată mijlocitor între Dumnezeu şi pag ile Mia şi Owreii nea rabinii ajunseră acum a fi mijlocitori ilegal de a atribui cei desţăraţi. Precum Moise avusese „odată RE E tncaea lui Dumnezeu propriile sale gânduri şi Pasiusi e a e. e EAI
cel de care nu
. “paz, Id i Istoria evreiască 1922, pag
'1) Cf. Alexandra Iarca, „Destinul ş 1866 de B.P. Haşdea, publi-
3) Ct, „Talmudul, conferință ținută pi cată în Biblioteca Universală, în 1916, PAS:
N
182 - , . rogativa de a atribui lui Moise toț “A
binii pi Pre. Precără Judanii cei antici nu put venea lor 3 s nezeu decât numai prin Moise, de asemenea La dec Li A osi “nu mai puteau cunorşte pe Moise de ni dani, mat ea În fe! rabinii fură instrumentul care a PR e ari n giicetel judaismului dela religiufea-i primitivă Dihlieg A o altă religie mai corespunzătoare cu noua poziţie naţională şi socială a Ovreilor“.2) iu ca ia cu la sf iza :
Dacă ne întrebăm care sunt învăţăturile r eligiunii şi TOOraleţ propovăduite de rabini, răspunsul îl avem în următoarea Caracţe. rizare generală dată de Haşdeu: *) TA aricii na
„În rabinism înzadar aţi căuta un pai de fraternitate umană, o umbră de ospitalitate, o scânteie de liberalism“,
lată “ce se cuprinde în rugăciunile matinale ale Jidanului: „0, Doamne, desrădăcinează, supă, dărâmă şi nimiceşte pe toți ne- Oureii* ; îar în a doua zi de Paşti toate sinagogile răsună de următoarea invocaţiune : „Fă, Doamne, şi de astădată, precum fă- cuși în acea noapte, în care cutreerând Egiptul, ai păstrai pe Oorei şi ai secerat pe ne-Ourei*.*) „„ Îaiă un sfat luat din Talmud: „Când întâlneşti în cale-fi un creştin, salulă-l; dar aceasta să o faci numai până ce vei reuşi a ie emancipa; de. îndală însă, ce va sosi ora ca Oureii să fie mai tari, atunci să nu mai suferi pe creştini între voi, nici ca pe Jocuitori, nici ca pe negufători, nici ca pe drumaşi“. IA
a Aşadar, întâlnim şi în Talmud aceeaşi împotrivire de a se
adapta, aceeaş intoliranță, aceeaşi intenţie destructivă . ca şi în cărţile lui Moise, £) - „.
2) CL. Hașdeu, op, ci R-
-2 ia, îi za Sta cit, pag. 7—8: 3) Ibid,, pag. 27.
„a ) - ) Dar nu s'a schimbat acest Spirit la Jidani în secolul al XIX-lea, îl.
zomplectei libertăţi, fără deosen; S SăB te ; “vili Ni bla e zi hi de rasă şi religie ta Occidentul civilizat?
tanţi ai rasei semite a „ocamentat. La cei mai străluciți. reprezen- rol în politica, literatura, ştiiața Europti saţie prin puterea sângelui. mai disolvant, transmis din generaţia în gene
z e decât iafluința mediului arian. Recomat
e cau Cu
III
vilă şi PO
'de
centra
care
Dar în purtarea lor faţă q, A alpi 183 Jidanii, de când secolul a] litică ? „S'au abătut dela
bertate ca să ajungă mai. repede Ai pei în următoarele două ai, isturie stra i unilor şi fitele vezilor ii „Ta vei distruge toat laptele oa, Dumnezeul tă cel Etera ţi le va q, pe mpa PaPirele, pe: Răspunsul îl dăm din cartea generalului pa ? e) şi un puternic gânditor politic, Ludendor/j +) citând în E este următorul fragment : = a aducere „Poporul evreesc. caută să dobândească domnia as - poarelor care l-au primit în sânul lor, şi ca să-si ajungă Hi: Po» tinde să pună mâna pe toate avuţiile pe care le transformă avere mobiliară. Gândirea, pe care Ovreimea ni-0. propagă după un plan stabilit, poate fi cuprinsă în următoarele trei cuvinte ade- menitoare ; „libertate, egalitate, frăţietate“, Nici neadevăril aces-
zintă 4 A se pr căile Talmud US egalitatea ek
ţ
“tei formule, nici intenţiile. cu care ne este mereu prezentată, nu
au fost pătrunse şi nici astăzi încă nu s'au desvâluit. Aceste vorbe au ca ţintă supremă, să desvolte pornirile noastre cosmopolite, să ne infiltreze o gândire internaţională şi pacifistă, să ne ră-. pească bărbăţia ca oameni şi ca popor,.pentru-ca alții, cu o mai
puternică voinţă naţională, să re stăpânească, şi mai ales acela
cari ne spun acele vorbe“. batea da - Şi cum va fi această stăpânire? Poate vă închipuiţi, la
dilor creştini, că sub regimul universal judaic veţi înotă în belspe |
gul bunului traiu, la umbra steagului lui larael? sia aeală Să ascultăm mărturisirea Jidanului /sak gabi ) iara privinţă, vorbind despre situaţia Franţei sub ds spini „(Cucerirea noastră este de pe ap er) că nu voiam explicat (în cartea întitulată: „A nous la ră „Ep „au tra a jui Maurice Mute dăm în această privință cartea tatitulată „L'ESP ide rit Beaconsfield, unde autorui fac€ o pătrunzătoare analiză a lui pi d Karl Marx, Georges Brandes şi a lui ie) st ag. Î. 9 Vezi „Kriegfâhrang and Politik*, ed, Lp
a ce covia, 19 pate :) Ci. „Le droit de la race supârleareu Crăco%
————
184
- din Franța, cum au spus-o cu îndrsz Egee pe eat de victorie (cum e jidanul Sală i Noi i dă suprimă ecât pe Francezii rebeli lominaţiunii e tre, adecă un pumn de energumeri. Massa supusă şi muncitoae a indigenilor ne este necesara, cum. grau: necesari iloii Spartaailo; “CAPITOLUL XXIII în Laconia, precum Induşii sunt necesari Englezilor în Hindustane % ii: ici
3 „Consinut: — Redu e Pee jux. Mica industrie, are pile obiectelor de beţiei. Condamnarea la moarțe a sotia n da,
i a a cei ao înviă sub o altă fcripă, Alesul lui Dumaezeu &
Pentru ca popoarele. să se obișnuiască cu sununo, puesc obişnuite mai întâi cu rii şi șia e AR micşorată producția obiectelor, de lux, Prin aceasta vom trb pătăți moravurile siricate de. rivalitatea luxului, Vom. restabi mica industrie, care va aduce alingere capitalurilor particulare ale —— fabricanţilor. Acest lucru e irebuincios şi pentru motivul că marii fabricanți conduc, adesea fără a 0 şii, ce-i drept, spirilul maselor i împotriva guvernului. Un popor care se ocupă cu mica industrie, „nu cunoaşte „șomajul“, lipsa de lucru, e legat de ordinea exis- = “tentă şi prin urmare de puterea slăpânirii. „Șomajul“ e lucrul | „cel mai primejdios pentru guvern. Peniru.noi, însemnălalea lui va pieri, de îndată ce puterea va rece în mânile noasire.: Beţia 'va fi de-asemenea oprilă prin lege şi pedepsilă ca o crimă înt polriva omenirii, deoarece oamenii cari cad în ea suni lansa. maţi în dobitoace sub influența alcoolului. pp Supuşii, o repet încă odală, nu se supun orbește decăl unei mâni hotărâte, cu desăvârşire îndependenie de ei, „în Care
i ... E . irilor ei văd o sabie care-i apără şi un Sprijiil împolriva cugir J n regele lor uit suflet îng
țăriei.
Înţelegeţi ce. vă aşteaptă, Domnilor indigeni dintre Nistru şi Tisa?
Domnitorul, care va lua locul guverneloi
fârăse viața în mijlocul societăţilor demorâ ie e AP Dumnezeu, ȘI ÎN : domnilor Ya frebui
care au făgăduit chiar pulerea lui
se ridică din toate părțile focul anarhiei, acesi
O
za 187
înainte de toale el va trebui să OS
in mână sr muncitorilor prin puterea cei ds | “că şi uce această A Pets ai! EA mişcă 3! CO tă masă uşor înitabijă în gara Influențează Li
de ordine, deci în contra guvernului, Autorul Profori A cipil coalelor
să stingă această flacără misluiloare. De-acee
Andească la moârte asemenea societăţi, Chiar înmece în propriul lor “ânge, peniru a je
dacă ar trebui să le izafe, “Iuptând te în acest capitol că „marii faire
ei forma unei armate bine Organiziie, "Upând cu con. poa. Pai fabricanți condu recu-
sui Xrei infecţii capabile de a îmbolnăvi trupul o şti, cei drept, spiritul maselor impotriva i A ta . i » Dar câ
şliință împotriva ori-c
Statului. 4 Ş Acest ales al Iui Dumnezeu e numit de sus, peniru a şță.
râma puterile nesăbuite, -mișcale de instincte iar nu de rațiune, de bestialitate far: mu de umanitate. Aceste puteri triumfează as. făzi, jetnesc, săvârşesc tol felul de violențe, sub pretextul liber. tății şi al unor dreptări. Ele au nimicit orice ordine în societate, penim a ridica pe aceste dărâmături fronul Regelui lui Izrael; dar rolul lor va fi terminat în momentul: ridicării pe .tron a regelui nostru. Afunci vor trebul să fie îndepărtate din calea lui, pe care iu va pulea rămânea nici cea mai mică piedecă.
„c cu întenţie, după un plaa de maia. ba mult au atunci -aasele în mâna of sa je Cu atât aț== la momentul POTI Această concluzie sd cs Saca Ie
resupunere, ci O mărturisire a lor, În a devăr da simplă desvălue planul în următorii termeni: „Când e f ro II ue
(cu ajatorul tuturor mijloacelor. ascunse, de care ilie e
aurul care e în întregime în mânile noastre), “unei crize e. 4 mice generale, atunci vom arunca în stradă gloatle întegi de 4 muncilori, în aceeaşi zi, în toate țările Europei. a?
"1 „Aceste gloate vor vârsa cu' sele sângele acelora pe cari,
Atunci vom putea spune popoarelor: mulțumiți lui Dumnezeu în simplicitatea “neştiinfei lor îi pizmuesc încă din copilărie, şi ale î şi plecați-vă înainiea aceluia care poariă pe fața lui semnul căror bununi le vor putea. atunci jefui. E PRR rii acelei predestinări, spre care însuși Dumnezeu i-a îndreptat steaua, „Ele însă nu se vo? atinge“de ai noştri, deoarece momentul 7 4
alacului ne va fi cunoscut dinainte şi vom fi luat măsuri pentru a ne pune la adăpost“. (Vezi pag. 55).
“În'ce priveşte înfăptuirea acestui plan, ştim cum mulțimea din Rusia, asmuţită de agenţii revoluționari în mare parte Jidani, “a jefuit toate averile aşa zişilor „burjui”, “ale. acelei. burghe- zimi, contra căreia cu 70 de ani înainte Jidanul. Karl Marx îşi în dreptase teoriile lui destructive!),
În alte ţări, afară de. Ungaria, camdată nu s'a putut pune în practică. de a mobiliza masele, aceasta se exercit momentul oportun, în Statele-Unite:); Şi anume: | legătura diatre bolşevismul rusesc $ “ă
: marelui econ0- atoarea afirmafiune A + o teoăratal
pentruca nimeni, afară de el, să nu vă poată descătușa din lan- furile futuror volniciilor şi ale futuror relelor. i
COMENTARII
planul din Protocoale deo- Dar în ce priveşte metoda tă de pe acum, pentru , Jidanii recurg
Zi îehalee tor Preiupueăorl sosită domnia lui Izrae], mai face e ari pi Miz sorggieri privitoare la instituţiile . creştine că marea tnățaia Bd ra A gis a Spre exemplu, este. ştiut pla 2 ii ri ei miez industrie, că la această dis*- ştiut să-l aca A, mele capital. pe care, mai ales Jidanii,. au
Pareze, Aşa dar, amestecul lor în această prefacere
————
1) Aceluia care se îndoește de
teoriile lui Kari Marx, îi amintim urm rt: „Bolşevismal este frale pri
din viaţa economică [I a nu se Pa . g cv, mist ? 2, Pi mai mult, este faptul că adi tăgădui. Dar, ceea-ce interesează E me sa îi Ir au acelaşi tată: pe SA ma A a: Li - a... . P. > . „râmul economic, ci crea nu sa mărginit numai pe tă“ doi fraţii au aceeași ji i RE Revoluția“. (CI: „Sozialismus ună 9%
(Pt it că prin machinațiun? =, A e 5 a întins ŞI în viața politică luni subversive, curat ovi ceşii
i, grin care organ Și aotme: capitalistul jidan având
gang“, Jena, 1920. Ed. IX, pag: 144). „Vaii :) Asupra machioațiunilor [idovesti 12 SEE pa
188
la mijlocul de a rcobiliza mascle jidoveşti din oraşe şi grosul po-= pulaţiei neştiutoare, pentru a face: manifestaţiuni politice care să impresioneze guvernele slabe şi chiar să le ăstoarne. Această tactică concordă exact cu învăţăturile Protocoalelor şi s'a aplicat şi la noi, când partidele dq opoziţie au manifestat atât de puțin româneşte în contra votării Constituţiei. Atitudinea opoziţiei a fost curat jidovească şi ca spirit, şi ca mijloace şi ca metodă: Spiritul
isolvant al Jidanului de a zădărnici putinţa 'de organizare a țării
întregite. Mijloacele jidoveşti, pentrucă sufletul manifestaţiei a fost partiCul jărânisi, crescut şi întreţinut de finanța jidovească. Me- oda curat jidovească, cu-manifestaţiile compuse din gloâta Ca- pitalei, cu sistemul - cinematografierii, pentru ca să se poată mai bine propaga, prin imagini, exemplul şi nădejdea isbânzii prin miş- cări de stradă.
- Astiel se poartă Jidovimea în oraşele creştine, unde cu ori-ce preţ, ajutată de asociaţiunile lor secrete, caută să pună stăpânire,
cumpărând tot mai mult imobilele urbane. Oraşele fiind centrele
în care Jidanul poate exploata prin speculaţiune mai uşor munca ne-Jidanilor, fiind locurile unde se concentrează energia şi inteli- genţa conducătoare, şi de “unde deci 'se cârmueşte restul ţării, este firesc ca asupra centrelor urbane să se aruice Jidovimea ca lăcustele. Cu ce efect? Să ascultăm pe Ford în această privinţă, rămas pe gânduri de năpădirea Ovreilor în oraşele. ţării lui. (op. cit., |, pag. 154): “ senia, “d
N cp: - zează aşa numitele „Massenversammlungen“, cf. Ford, op. cit., Il, pag: 74, 130—131 şi 86, unde autorul american scrie: „Culisele cele mal eficace, în dosul cărora Judaismul îşi ascunde intențiile, sunt adunările în masă, Comi- tetul jidovesc american, zis Kehillah, poate în 24 de ore să ţină adunări în masă în ori-ce oraş. Acestea sunt mijloace de luptă curat mecanice, nu pen- tru a exprima deschis opinia jidănească, ci pentru a influenţa „opinia pu- "blică* într'o anumită direcţie. Prin adunări populare în masă, guvernul a fost silit să denunțe convenţia comercială cu Rusia; prin asemenea adunări guvernul a cedat şi a renunţat la cercetarea stării de cultură a imigranţilor şi în fine s'a abrogat legea probhibiţiunii imigrării în Statele-Unite. Dacă i-ar veni în minte Preşedintelui Harding să destitue un funcţionar Jidan, sau să ceară Direcţiei Statistici a deosebi pe Jidani, după rasă, de ceilalți cetățeni, „a doua zi în:0o-sută -din marele orașe. americana ar avea. loc adunări în - - masă spre a protesta“, i
centrul lor în „Kehiilah“ (organizaţie secretă j
“şi cum l-ar fi cucerit CU
„Esteo chestiune americană
J nerecului în şcoală că sunt cen
canismului, că aceste oraşe, di : p „zi Ala. edere finaneta. e
A ezămin i
tic, devin aş te semite şi centre de Nanciar şi po.
2Ş€ A cartierele de Est ale New. York-ului şi a fost promovat prin încurajarea religioasă, morală erai
panciară a personalităţilor conducătoare ale Ovreiraii Leon Trotzky e originar din Est-New-York, Puterile care l-au sprijinit aveau 3 î za idânească), Această organizaţie şi comitetul american jidovesc aveau interes ca pute- rea, care fusese aliată Statelor-Unite în război, să se prăbușească. Bolşevismul rus a fost susţinut (şi este încă) de aurul jidovese din Statele-Unite”. Sa
Dar numai sămânţa bolşevismului o aruncă Jidanul, pe unde
trece? Nu, nu numai atât! EL schimbă mentalitatea poporului în
mijlocul căruia trăeşte, îi perverteşte simțul moral, îi pa ca rea cea dreaptă şi cinskită, transforma ca totul pa zi 5 unde se aşează în masă. Pentru a dovedi această să = za ea, vom lua ca exemplu un fapt din țara cea mai e rad alea puternică după război, cea mai bine înarmată în lup
i “tată de acțiunea disolvantă a existență, care totuşi este amenințată de Ș e mr
: -Unite. lată c jidanilor, Ne gândim la Statele Unite „Jui New-York în partea cit, II, pag. 144) despre aspectul Oras |
ati cau stradă mii de mii de ee ia pe. înserate, Se pic : A slav-orien- ._ 2. a. ici0 i şi împiedică circulaţia, Și i exclusiv ocupat, câ e i ti seat cartier atât de compact ş E IE Er ici baioneta”- + Moldovei, nu
„2 Xp i E . ţ alele jdones ocupă trăzile pe adi de Jidani, : trece? Ceea-ce ne $
Dar la noi, în mah pad e . e întâlnim aceeaş puzderi
“puma pot ici mondiale A ea dai htonii pu încheierea Pă în aşa 'chip, paper mai ales dela înch - jorează, este fapiui sr
_.—.—.—...—
190
se pronunţă tot mai mult politica jidovească de a culropi oraşele noastre, Ar fi interesantă o statistică, prin care s'ar stabili exact numărul 'şi valoarea caselor trecute dela Romă: i sau alţi creştini, la Jidani, prin cumpărare, dela Unire încoare. Numai la lumina cifrelor ne-am deşteptă poate şi am vedea că oraşele noastre se jidovese într'un chip îngrozitor,!) că Bucureştiul puţin de tot mai aparţine Românilor, şi ci în ce priveşte capitala României, între- prinderea de cucerire jidovească este promovată de casa de bancă Marmorosch-Blank, Această firm intinse pentru a clădi.
Cine îşi închipueşte că construcţiile ce se vor ridică,
vor servi populaţiei româneşti, acela este sau interesat a învălui realitatea, sau un naiv. Scopul este altul: a înlesni Jida- nilor putinţa să se aşeze cât mai numeroşi în oraşe, pentru-ca, după-ce vor fi ocupat toate poziţiile economice dominante, să dicteze şi în conducerea ţării. y Dovadă că urmăresc să conducă, ei, România întregită, re- - zultă din campania ce a început o parte din presa jidovită contra regimului nostra electoral. Ziarul jidovit „Adevărul“ din 4 lulie 1923, se ridică contra „atotputerniciei satelor“ şi pune chestiunea
*) Prin două mijloace ocupă Jidanii tot mai puternic capitala noastră:
i 2) Prin legea chiriilor; chiriaşi, la majoritate încă Jidani, au aşa avan- tazii din chiriile mici şi din faptul s-biachirierii, încât s'au perpetuat în ca- sele proprietarilor români; iar aceştia ne-având, din cauza legii, venitul de locaţiune ce sar cuveul față de scumpetea crescândă a vieţii, ne-putând aici să plătească impozitele sporite, cu chiriile ce încasează, la cele mai multe cazuri fac pasul desperat şi îşi vând casele. Cui? jidanilori Aceştia sunt îm- bogăţiţii de război; aceşiia au capital proptiu, sau primesc ajutoare dela or- zanizaţiile lor secrete, să Cumpere case, să se iastaleze_în Oraşe, să depose- ieze-pe cteştini pentru-că aşa le dictează conducerea secretă a lui Izrael, îesvăluită prin Protocoale. Acum înţelegi, iubite cetitor, cine stă ascuns Ina- Boia „Ligii chiriaşilor“?]. y : ; i
6) Chestia hotelurilor: Cine merge la Bucureşti, este amenințat să ră- mână pe drumuri: Nu poate găsi nici o camer? la hoteluri. Toate acestea sunt luate în închiriere de Jidani. Ei, bine înţeles, păstrează camerele pentru cona- tionalil lor. Şi astiel, pe când toţi speculaații jidaoi îşi găsesc adăpost şi işi fac treburile în Capitală, Românul. autohtoa..nu poate- intra “în Bucureşti, nu-și poate vedea de interesele lui, din cauza acaparării hotelurilor de către Jidani,
ă a cumpărat în Bucureşti terenuri |
adică Jidani, în imensă majoritate,
le convt d. Onvine î g ării, pentru-că Pip
imensa ei majoritate este româneascs, o rurală, cate în yârşitoare majoritate de deputaţi români de d Parlament o co-
sentimente naţionale şi cu instinciul tradiţiei di se 1 jidanilor de vot, ori care ar fi
E oraşele noastre Sunt tixite de Jdani, Cine aa te pă această tristă. realitate, să consulte Cartea foarte Citita i Vasiliu, „Situaţia demografică a României« şi va afla că da “ pulaţia noastră urbană numai 28%, sunt Români ; iar restul strai m:
în Moldova, Bucovina, Nordul urmă, alte populațluni minori-
combinaţie lor Prepond
Basarabiei şi al Transilvaniei, şi în tare, Ceea-ce nu trebue să scape atenţiei noastre ilezal faptul, că acele alte populaţiuni minoritare se lasă în bună parte conduse de Jidani, cari le propagă ura contra neamului nostru şi Je îndeamnă la porniri şoviniste şi ne-leale zontra Statului român, Cine alţii, decât Jidanii, conduc presa Maghiarilor iredentişti din Ardeal şi a Ruşilor din Basarabia? Aşa fiind situația în oraşele țării întregite, se impune nu numai ca regimul -nostru electoral să fie astfel întocmit încât să se asigure elementului autohton o. în- discutabilă preponderență în Parlament; ci trebue luate măsuri le= gislative ca administraţia oraşelor din România A zr, Scapi
trein, prin faptul că majoritatea populaţiei urbane nu ea ALE, Constituţia din 1923 a stabilit principiul că
FE oaia 2 - Statul român are un caracler național uniiar şi deci nu se po
3 poarte: trăi admite ca administraţia comunelor urbane să poarte pecetea s
- ca chib-utască bine soluţiu- nismului, Legiuitorul român va trebui să chibzuiască bine soluţ
a utate ni-o fac ia- ASE d probleme, în care cea mai mare gre
hi E intr'o or anizaţie răşi Jidanii, şi, în pregătirea iletel ue realtă din ur- intoă. îi învităm să reflecteze la-ceea-ce poi e. la idica- inică, îi învitam sa Tell SE dn git relativ la ! sf ca. statistică oficială, — ea insaşi incomplectă ătoar
: iei cutropite de f- paşele României Ci e. e si : ag. 192 harta cu 0 “afic, astlel încat ci ') A se i pai este Pie ale ar = 453 e bat di aa pai : ură ct d ea, dintr'odată este sguduit de
ai
192
$
a CITEA LD) i 2, (ef (5) eDoteo mese? A D “ Lt
CL] ROMÂNI EZ) ALTE NATII SI OvRE!
Harta de mai sus e extrasă din lucrarea, citată mai nainte, a Dlui
Em. D. B. Vasiliu („Situaţia Demogratică a României“). Di
; 3 E g omâniei“). D : grafic, ceea-ce, am arătat până acum de atâtea ori: za ee 19: ia sunt, în cea: mai mare parte, ale.Românilor: Jumătate din țară ne este astiel pierdută, sau, s'o nădăjduim, încă nedesrobită!
; : | Cluj 28274. 10633, 44635||Sighişoara | 3428 204 7929 Făgăraş „2900 457| 3495 Medias 3219 435. 6470 Deva 2606, 728 - 3903 Diciosânmărt.; 1220 490, 2999 Haţeg [2495 554 1064illbaşfalău + 1464 146, 2316 | Hunedoara | 1822, 175, 220lj|Limişoara 15592 8296, 58501 | . Orăştie 4107, 311) 2726/[5f-Gheorghe; 1337 280, 9572 Siohet - | 4964, 11026, 7701) Tărgul-Săcuil. „74 „66 4660 Târgu-Murăş | .3947,. 3246 23795||Turda ____|_ 445 7049883 | Reghinul-Săs.| 1557, 13375176 în total 181678 91113448755 |
zea mărimii primejdiei, după cum 2493 . 2 vom .
cu notele ce vor urmă: Yom vedea din i ID Compararea
/ in comune] a rio î. În oraşele din Transiivanta ra AIE ma
Do — . pete, la 1920,
Oraşele ii | urs na] 0 | Ro i = AI Ea i Page Le | zip | Exrei tu Abrud 1439 98. 759 AZI aa Aiud Dati 437, S713) Odorhei fo 60109 248545 Alba-lulia | 5228, 1770, oqj|paetheiu |- 211 168 Serg Ocna-Sibiului 2977, 12. 1153/|Şimleul-Silv, ! 306 552 7511
Arad 12469, 5306! 44715 1792. 1580, 3554
sase Oradia-Mare | 8441, 17880, 41760 pă Mare pe PIZ p003 Bistriţa 3716, 2018, 6630||Careii-Mari - î. 2933 2571 7 Braşov 12183, 1505, 26647/|Satu-Mare | 4543 7855 «ai | Lugoj 7625. 1774: 10641 i 8353, 78
Sibiiu 18553 1310 2685 | Caransebeş | 4282. 460; .2877]|Sebeşul-Săs. . 70055
Miercurea-Ciuc,| 268, 188 2219 Dej ăs. | 5092 95 2038 | Gheorgheni - |. 466; 270. 8084|[Gherla
Transport |113650, 60109248545
TIT DIE iti „Situaţia Dezo 3) DI Em. D. B. Vasiliu [n fala ite şi mai probabile decăt
iei“ aj uzi tru câtva dzoseb U ad ae ARE se mpi anume : 2l?ie Români (na 253 ae 73 23, Jidani (nu 1260) și 52, Uasuri și alți
i :-X Statul“in alcălzirea statisti- 5) 2.0 Lin aj, Slot, e ate cărții dlai Emil celor, credem mai Qp
i 25%) (126%) 620) |
zratică a Ro-
> 'infe H tal ; jopiaiz de realitate daltie 53 Cr-visticei din Tranvilva- . Vasilia, deși e tir osaditea Di pr, cei pa ce i d ire de a celorllle direițiut "5 comarucerea Jidanelui 107- niz, „Spre SUD eciuntă dela București, de sal re Ji nizt ta suprafață, Cotescu): D i
O
194 PL „În oraşele din Bucovina la 1919.:) Alte | Ro= | alte
Oraşele a | Erei mute | Oraşele | mâni | Evrei ziNe Ra a a a E
Cernăuţi 12639 | 43555 35573||_ Transport ; | 32055) 49830) 52459
âmpulung 5246, 1143, 1163] Siret 2773, 2330 2531 Vatra-Dornei. 24773 32: 2391|IStorojineţ 3571, 2496) 3137 Coţmani 19, 639 5259 |Suceava & 1988. 4909 3287 Gura-Humorului| 769 1704, 2626) |Vijniţa _____| 19, 3173 567 Rădăuţi 7609 2757 440 PREA
40406 "62738! 6174 (24%) | (54) | (38%)
li. În oraşele din Regatul-vechiu la 1912.:)
RR În total - Transport | 32055! 49830 33230||
se Ro- i-ai Nos a atata
Oraşele mâni | Evrei | it Oraşele - Azi |E Evrei ge Alexandria “| 15145, 129. 519]|” “Transport [508835 81569) 97099 Babadag ale, 127, 343|IChilia-Veche | 27441 53. 148 Bacău 7187, mă Curtea-de-Argeşi. 5909 "4 366 Baia-de-Aramă ao — 1 - SOjlCuzgun - 1530; — 74 Bârlad 20101 ! 4367 620) Dorohoi sedul 6624). 7436 Botoşani 16566. 14596, 1432] Drăgăşani 6220, 97. 402
- Brăila 41670, 5830 14553||Fălticeni 3636, 45311 - 470 Bucureşti 43496; 39853 57972 Filipeşti 1532 40 Buzău 25668 1545. 1594||Focşani 18871; 4595, 1600 Calafat 6845, 150 613||Găeşti 3594 156 240 - Caracal 13974, 223 851 Galaţi 49828 11461; 10352 Călăraşi | 11709 362 924|Giurgiu 18409, 478, 1742, Câmpina 6145, 527, 1853)|Hârlău + 1704, 2414. 240
- Câmpulung | 15605, . - 21. 464||Hârşova 3674. 23 253 Cernavodă .| 4481] 150 1112]lHerţa 916 1880, O 53 Constanţa 9540 706 6954|iHuşi 12067| 3415, 170 Corabia 8014 125 894|ilaşi 39742, 30932; 4555 Craiova 43335! 2671. 5398lllsaceea |_3847|___40 40, 225
“Traosport 508835" 81569 97093, Transport. 689959, 148272 118505 : 2 ŞI aici, această statistică oficială a Statutul nu e aproape de tot de realitate. Di Vasiliu ajunge la următoarea proporție, în Bucovina: 11;, Ro- „mâni i) ala: 47, Aia (18-35) și 4], alte nații (nu 33%), d 1 Vasiliu copstată următoarea proporție în 1919: 60! | a de 25 în n 1912), 85), Ovrei (faţă de n (sui i (jud man (a
le alte naţii (jașă- de-i).
o Pr
„
| Lita Orașela
i e a 195 Cele | Roll ae i e ee Oraşele | su je iz]
Bu, | zare E
5 i
Transport Eos iMezr sas] ubuăla 1897 477 Si rătsport SEL riscă asors ei Ia sa A App pc 150 1 a 0 Saal u dica pu 10 a 4662, .. 94 je Mi 2 6135) 39 Sulina j 4981
iz pe lare 191| Târgovişte 11940, . 423
î Neamţ E 3217, 120 (Targul-Frumos | 2504| 1889 Pi Ocnele-Mari | 5032. 1; [Târgu-Jiu | '8713 81 969 Odobeşti 4004, 1229, SiliiTârgu-Ocna | 6086 140 498 dei | Sl 10 Aaaa 7 [uta ied de trov | cea 1747 Saale 1384 1193, 250) Turnu-Măgurele 8969) 180, 101 fi | UR09 8 anii e SA PD
Sala 50103, 2508, SB49llUrziceni | 3160 90 187 Râmnic-Sărat 12625| 1186, : cas Vaslui „6553, 3499, 352 Râmh.Vâlcea| 8018. 209, 1401l|Valeni-de-Munt! 3633: 11| 60 Roman 11754| 5299, 1075, Zimnicea 6940 18. 605 Roşiori-de-Vede e aa aa) În total 995126184459 150470 Transport 56LB117368013305, [za Ge Lari
-WW, În orașele din Basarabia la 1919.:)
(Das a2>rerimatire). d —————
I-A y ele | Evrei pile Oraşele | Lisi E Evrei pi | Or aş | ab | i SA
0, 93000 Hoti zoo). eco, 7000 ae pole geti 8000 Sera 5000). 6000, E0Olemal + i ou 3 00 alu 000, 8000, 7000|Coiet 99 i 000. 2000,14000 | au Are 8000 7000; Bolgra Eta 3000, aa Și 40000, 62000 31000,;Cahul + 2000 000, 6000 | fst 5000... 8000 15000, ARDE Da a 98 2000 129000 142000 Cetea. Aă | -8006), 8000 18000) În tota 0805 cor tea
Transport | 7400108000 93000,
entru ac urmăloarle Propus Mal
zlași an, ÎN Băsarabia;
nu Ile le 1) Dl Vasiliu indică ii 29,21 d 25]
îi fi Români 20,3%i, (nn ) Ovie
O
"196
TABLOU GENERAL
Toate oraşele după provincii.!)
Alte
Evrei | naţionalităţi
Provincia
Româai:
"Vechiul Regat (1912) | 995.126 | 184.459 | 150.470 Transilvania, etc. (1920) | 181.678 | 91.113 | 448.755 Bucovina (1919) -- 40.406 62.738 61.974 Basarabia (1919) 98.000 | 129.000 | 142.000
Total 14;315.210 | 467.310 | 803.199 -- (50) (18%) Id.
*- „Acest tablou general el însuşi, nu oglindeşte, cum ar trebui, "realitatea dela mijlocul anului 1923, nici cu oare-care aproximaţie, după tum am dovedit-o şi prin notele dela paginile precedente, pentru următoarele motive: . aci aie
1) Statistica din vechiul: Regat este făcută de Jidanul zare se piteă sub numele românesc -„Colescu“. Acest domn, conform
politicei rasei lui, ascundea adevărul statistic, cum se face şi în
alte ţări occidentale cu mai mari preteaţiuni de preciziune şi con- ştiinciositate ca la noi. 2)"
2) Este făcută, în parte, la 1912, şi de atunci s'au strecurat
o puzderie de Jidani în ţară. da ; «- 8) Statisticele din provinciile alipite datează din anii 1919 şi 1920 şi toată lumea ştie că o enormă mulţime de Jidani din
1) D! Vasiliu gjange în lucrarea sa la următoarele proporții Joarte i
deosebite de cele oficiale (și justijicale, întru câtva numai, de japlul că sfa- tistica dlui Vasiliu se raportă ta populația întregei țări din anul 1919— 1920,
pe când în totalul tabloului oficial publice! aci s'a socotit Vechiul Regat
'din 1912: Români 28,1"), (faţă de 50j, dia statistică oficială), Jidani 40,1%] “aţă de 181, D, alte naționalități 31,8. (Jaţă de 32),). : Observajiile şi învățămintele pe care le-ar: schițat în aceste note com- parând datele oficiale cu acele ştiinţifice ale Dlui Vasiliu, vor primi în min tea cititorului o desăvârșită certitudine citind prețioasa carte a Dlui Em. Vasiliu (Edit. „Cartea Românească?, Clu]). ; 5
> 77 273) A se vedea constatările făcute de Ford în cartea-i mâi sus citată, ca-
pitotul întitulat; „Jidanii își ascund în Statele-Unite numărul şi pulerea lor”.
în România întregită, - venalitatea administr
„șa > iată sunt nă 3 “gin întâmplător, ci sunt sistemati napădite de. Jidani, cari
„a cărei strună cântă toți acei domni
ocoale (cap. V, pag. 65) de „a destrămă toate forţele colective“,
- meața“, „Aurora“, „Presa“ şi „Lupta“,
teroare me eră indispensa
„
E ctiiia, Ceho-Slovacia, Polonia şi Rusi 4 a 1
. 3 a au tr . 9 prin ne ccut şi s ; aţiei ici pie guvernanţilce fa sămâne 0 palidă lumină, sub i sa cât statistica de d i țatea, în toată goliciunea ei, Sai 7 poate vedea bine n trece, oraşele şi satele noastre
enirea treptață > Po şi Tisa, eprată, lentă dar irezist- Tataror veneticilor semiţi, li-am Mai d e i ajutor, prin dispozițiile mul! prea largi din Co Ea o pp de mai mult nici nu le trebue, Alt ajutor le di puterea eu peste hotare; iar în ţară îi ajută presa jidovească şi don, =: cat e at 7 e cea a dag primesc răsplata serviciilor prin aurul Pra e e 7 za d tămâiere fabricată în atelierele presei jidovite.. |
Care e tactica acestei prese? Aceea recomandată de Pro-
Un exemplu: , app.
“- Cum la noi există o forţă colectivă puternică, aceea care rezultă din unirea pe vecie închegată între popor şi Regele Fer- dinand, asupra acestui legământ se aruncă Jidovimea, prin presa ei înveninată, şi caută să-l distrugă, semănând intriga, minciuna, calomnia şi teroarea!) .
_ “Cităm un exemplu: 3
Ziarul "Viitorul (din 29 lunie 1923) vorbind. de „Uneltirile că ziarele jidovite „Adevărul“, „Dimi- „inventează conflicte di- plomatice şi publică declaraţii pe care minişrii nu lau făcut
= domnia lui Faptul că jdani practică acasă poliiă păr e ete l2rael, îi recunoaşte însuş autorul Protocoalelor, ză ace unirea necesară a anirii țitră rege şi popor: apare SA deci be prim teroare. Această * noir e tir ina ținip, Pentra-ta cele două forțe e
şi rege) să cadă separal sub influlnța noastră“ a
unei anumite prese“, arată
a...
198
pentru 2 creiă conflicte între Rege şi poporul său“ şi apoi ci- tează următoarea afirmaţiune făcută de gazeta ţărănistă jidovită „Aurora“= . „Astăzi complotul regilor împotriva popoarelor a devenit pablic. Popoarele sunt prevenite şi un om prevenit face cât dot“ (]) La această întrigă pertidă, şi criminală instigaţie, ziarul „Vii- terul“ răspunde, denunţând machinațiunea seribilor Jidani, în ur- mătorii termeni: | „Scopul pe -care-l urmăreşte anumita presă din România, reese acum în toată goliciunea lui. Ziarele d-lor Rosenthal şi Ho- nigman, împreună cu oficiosul țărănist, urmăresc să greeze, prin ştirile pe care le inventează, un conjlict între poporul român şi regele Ferdinand, o' desbinare înte poporul jugoslav şi regele flexandru şi o neînjelegere între poporul bulgar şi regele Boris. „Damenii cari ar fi fost indicaţi să vândă altă-dată haine vechi şi au ajuns azi să scrie şi să conducă ziarele democraţiei „oi, au pretenţia să denunțe unele „alianţe sfinte“ şi să îndru- meze destinele unor popoare din rândul cărora dânşii nu fac parte, „Faţă de pretenţiile absurde ale acestor îndrumători de oca- zie ai opiniei publice româneşti, se cade ca oamenii cinstiți din =ceastă ţară să păstreze o rezervă cuvenită şi un dispreţ suveran“. Din faptul acesta, care e doar an exemplu între multe altele, mu rezultă numai acțiunea ascunsă, duşmănoasă şi disolvantă a Țidanilor opleşiţi la noi şi îngrăşaţi din sucul muncii româneşti; ci mii ales acea făţărnicie, care nu s'a desmințit nici odată în acțiunea Jidovimii de pe glob, acea discordanţă între vorbele mincinoase aruncate de ei pentru uzul credulilor şi. între adevăra- ele intenţii, care, realizate fiind, le aduc lor şi numai lor bani şi putere. Foarte exact îi demască Ford (op. cit., Î, pag. 79—80) în următoarele rânduri: A Zi z: j „Jidanul este adversarul ori-cărei întocmiri care nu este ji- dănească. Când dă drum liber înclinaţiunilor lui, el este republi- can în monarhie, socialist în republică; iar faţă de socialism este bolşevic. ă | „Care sunt motivele acestei acțiuni disolvante? Întâi, o lipsă
„CI
= Ala ri 199 ţ otală a “nei convingeri democratice Ji i,
j Z » Jidanul, dună sei despot. Dem ga este bună pentru a supă frea li, ste idanul, ori-unde s'ar afla, Constitue o arist stie de ae Cind
i ji a, ce au avut'o la Conferinţa Păcii după rii Apă ate ei pa
astăzi singura naţiune, ale. cărei privilegii speciale şi extraordinare
Îi
"CAPITOLUL XXIV.
Conţinut: — Întărirea rădăcinilor regelui David. Pregătirea regelui. Îndepărtarea nfoştenitorilor direcţi. "Regele şi cei trei iniţiatori ai săi. Regele-destin. Ca- - văţenia, obiceiurilor exterioare ale regelui Jidanilor. —
- Acum 'voiu trece la mijloacele asigurării rădăcinilor dinas- îice ale regelui. : j
Aceleaşi principii ne vor conduce, care au dat până acum Înţelepţilor noştri frânele tuturor 'treburitor lumii gândirea. întregii. omeniri.
Mai mulţi membri ai rasei Ini David vor pregăti pe regi şi pe moștenitorii lor, alegând pe aceștia din urmă nu după dreptul ereditar, ci după însuşirile. loc. strălucite; îi vor iniţia în tainele ascunse ale polificei, în planurile de guverriământ, cu condiţia iohiși ca nimeni să nu cunoască aceste secrete. Scopul acestui tei de a lucra e ca toată lumea să% ştie că conducerea nu poate îi încredințată celor cari nu sunt inițiați în misterele artei sale. „Numai aceste persoane vor putea învăța aplicarea planurilor
polifice, învățăminiele experienței veacurilor, toate observările noastre asupra legilor polilice-economice şi asupra ştiinfelor so-
ciale, întrun cuvânt întregul spirit al acestor legi, pe care natura
însăşi le-a făcut neclinfite, pentru a regula raporturile dintre oameni. 5
Moştenitorii direcți vor fi adesea înlătur în fimpul lor de studii, dau dovadă de u de alte însuşiri primejdioase pentru putere, care îi fac incapabili 'de"a guverna, şi care sunt dăunătoare funcțiunii regale.
Numai aceia cari sunt absolut capabili de o guvernare ho-
« Noi vom îndruma
ați dela tron, dacă, şurință, de blândeţe şi
E
(ărâtă, neînduplecat 201 dela elfi noştri, Vor pulea primi frânele
n caz de boală Care ar prici £ ZI
: cin DE, i a e
țrebui să remilă frânele stăpânit ag tea Voinfei, regii pă mâni, care vor îi capabile, : Cum spune legea, în alte
Planurile de acţiune ale reaetui. et
gelui, pla : vor fi cunoscule ni.i Chiar de aceia la su imediate, nu prim-sfelnici ai tronului, „2. Purta numele de Singur regele şi cei trei inițiatori ai săi vor cunoaste vi NOr cun
În persoana regelui, stăpân pe sine însași 737 rima mulţumită unei voințe neclintite, toți vor crede că Văd destinul cu căile lui necunoscule, Nimeni nu va Şli ce vrea să atingă regele prin poruncile sale, şi de ace
ea; nimeni nu va îndrăzni să se pună de-acurmezişul drumului necunoscut, -
Trebue, bine'njeles, ca inteligența regelui să corespundă planului de guvernământ care-i este încredințat. Iată pentru ce nu se va pulea urca pe ron decât după ce îi va îi fost pusă la încercare de. către Înțelepții despre cari am vorbit. Pentruca „poporul să-şi cunoască şi să-şi iubească regele, irebue ca acesta “să vorbească poporului pe pieţele publice. Aceasta dă naștere unirii frebuincioase a celor două forțe, pe care astăzi le-am das- it prin teroare. aa : dal, pecătiă feroare ne era indispensabilă câtva fimp, peniruca aceste două forțe să cadă, separai, sub tt A “ Pegele Jidanilor-nu trebue să slea sub Piețe ZI d mai ales sub puterea „voluptății: el mu raita ea zi Ai o lamră a caracterului său înfâielale cap Si-a faculislor | genial. Noinpisieae lada | Da întorcând gândurile intelectuale şi- asupra a ce ie A celei mal animalice a acti- omului asupra părții celei mai aelesicete ma vității omeneşti. - să Stâlpul oii ir sămânța sfântă a lui Davic, — i aste atit la Sl pri de o corecliludine exemplară. Suveranul nostrii frebue S
până, la Cruzime,
i universal din [ domnitorului universai cin robie: să jerlească poporului
i
202 COMENTARII
LA CAPITOLUL XXIV.
Este un fapt psihologic cunoscut, că: imensa majoritate a criminalilor mărturisesc vriiia înainte de a muri. Această lege stă- pâneşte şi națiunea evreiască.. Protocoalele Inţelepţilor Sionului constitue o dovadă. Ce sânt aceste Protocoale de cât o îngrozi- “toare mărturisire a tuturor suferințelor ce au provocat Jidanii omenirii creştine? Nu ne dau ele cheia pentru a înţelege tot răul
-ce bântue astăzi în omenire? Nu se pătrund mai exact şi mai adânc, în lumina Protocoalelor, adevăratele cauze ale frământărilor sociale şi politice de la marea Revoluţie franceză încoace? . Pre-
tutindeni observăm amestecul jidovesc, disolvant. Chiar un om ca.
Bismark a trebuit să facă compromisuri cu această faţă ocultă, care pe vremea lui nu părea atât de periculoasă.
Astăzi însă lumea a început să se deştepte. O puternică suflare antisemită, nu retrogradă, nu obscurantistă, nu pornind din motive religioase cum clevetesc. Jidanii, ci luminată, naţională, isvorâtă din adâncurile instinctului de conservare, se ridică tot mai impunătoare din Statele cele mai înarmate în lupta pentru “existență, Această mişcare creşte pe zi ce merge, cucereşte pe _îndiferenţi şi converteşte pe umanitarişti, cari totuşi simt că Patria este mai aproape de cât Umanitatea. Când lumea creştină a în- ceput să vadă primejdia, când îi simte apăsarea şi când, incet * dar sigur, se pregăteşte să, scuture jugul domniei jidoveşti, mai
"rămâne vre-o îndoială de pa i-va-fi isbânda? Rămâne a se
lumina nattuaile pe care Jidanii le zăpăcesc încă prin presa lor,
| a se revizui toate concepţiile false fabricate în oficinele semite, ă n ea deo rtulă în locul desordinei ivite după marele război
- şi întreţinute de Jidani, a se ridica în sufletul ori-cărui ne-Jidan “altarul Patriei mai presus de toate utopiile cosmopolite; şi atunci,
în loc să se înfățişeze lumii înmărmurite despotismul majestos al _“Judaismului, se vor împlini cu dreptate cuvintele din Sfânta Scrip-
tură: Pieirea ta prin tine Izraelel..
SPARŞITUL „PROTOCOALELOR",
„INCH EIERE -
ct Ap dez nstata răul în oare- dau apasare invizibilă şi tot mai efectivă dar nu s'a ridicat la un studiu aprofundat, safe 3 ere
_blema în toată adâncimea şi întinderea ei internaţională.
Mareşalul Ludendorff, care este 'şi un cap politic, a făcut - următoarea afirmaţiune, ce dă prilej de gândire serioasă: „Dacă vom studia cu de-amănuntul istoria poporului evreu, organizaţiile lui, felul său de a lupta, vom ajunge să scriem altfel istoria lumii. Această schimbare în tratarea istoriei va fi cu atât mai mare, cu' cât ne apropiem de actualitate“2). Sa ga
| „Protocoalele Înţelepţilor Sionului“ nu constitue decât una 'din ediţiile „atâtor planuri jidoveşti de dată mai „veche, lucrate în taină, care de mult țintesc la desființarea principiului de autori-
tate din lumea creştină. Pentru a dovedi identitatea de gândire
„dintre învăţămintele 2) din „Protocoale“ şi cele. din o serie de
i Politi jiția 1, din anul 1922 „Kriegfiihrung und Politik“, ediţia Îl, SI pa Ei zi 1 ue it A Tie acestui citat din adera e es Perii felul următor: cu cat pătrunder mai adânc
contimporane. - e A 4 telor provine, din notele ș i că conținutul Protocoale 9 t-dan into :) Este îpirtă li) inut de vre-un mare, ret ru, din luate de un discipol, PE e d 3. Aceasta teză î, SPisprăvit expue- întrunire secretă Și să în Protocolul XVI: „Can e pentru viitor, o Să următoarea farză CUPrI “de jucru peniru zile ea ceputul Protocolului i: rea programului i pp teorii, Cl. de ste altă-dată, și YĂ 108 ve arăt îi Doze e eiinurvă ceeacte Vian Mă » - ci vă aduceți aminte." -
——.——
204
proecte jidoveşti din alte vremuri, spre a dovedi că există una şi aceeaşi conducere ascunsă, care lucrează după acelaşi Program unitar în toate ţările, vom cită şi lămuri un fragment din instruc- ţiile date de către Direcţia supremă a Francmasoneriei, lui Ga- ribaldi:) în 1860, când a ales pe eroul ltalici ca Maestru suprem, cu cel mai înalt grad în ierarhia masonică. După-ce arată ilustrului neofit, care sunt principiile după
care se va călăuzi ca servitor credincios al acestei asociaţiuni se- crete mondiale, şi ex
plică ce înseamnă libertate şi egalitate, defi- neşte astfel fraternitatea masonică:
„ mFraternitatea, făgăduinţa atotputernică. prin care am stator- nicit puterea noastră, înseamnă:
»a) Fraternilatea în Jrancmasonerie, pentru a constitui un
Stat în Siat cu mijloace şi cu o funcţiune independente de Stat - şi necunoscute acestuia. 3
-»b) Fratemnitatea în . francmasonerie, pentru a constitui un
Stat de-asupra Statului, cu o Unitate, un cosmo olitism, o uni-
„„Versalitate care fac acea Unitate superioară Statului şi care con- duce Statele.
„C) Fraternitalea în francmasonerie, pentru a constitui un Stat contra Statului, atâta_timp.cât vor exista armate permanente, "ca instrument de represiune, ca principii de parazitism şi obstacol al ori-cărei fraternizări. : ră
-mCu Fraternitatea (astfel înţeleasă) ca pârghie, şi prin ura „deslănțuită între oameni ca punct de reazăm, noi vom face să dispară pentru totdeauna Parazitismul şi Represiunea armată, a- ceste flazele neîmpăcate, această groază sălbatică a neamului omenesc“. (Vezi Paul Rosen, „L'Ennemie sociale“, pag. 43—44, - şi Anexa de la sfârsitul acestei cărţi), i
„Să vedem cum aceste instrucțiuni, care concordă exact cu
7 + 9) Alegerea lui Garibaldi dovedeşte abilitatea Țidanilor. Nimeni în Ita- lia nu se putea tadoj de sinceritatea erouk': naţional, când luptă spre a re- duce puterea Vaticanului, care, din motive . egoiste, se opusese unităţii ita- liene. Pentru acest ideal, toată națiunea italiană, dornică de unire, eră de partea francmesoneriei. Dar, realizarea idealului național nu eră decât un
fapt divers, pentra Conducerea Francmasoneriei, care, înlesnind unitatea lta- -liei, se zpropia de altă ţintă, ce stă încadrată într'o politică mult mai largă:
" dărimarea autorității bisericești. E de observat că marele Cavour a protejat înflorirea Francmasoneriei, că afară de Garibaldi, au mai fost francmasoni
„ „Mazzini. revoluționarul.. republican, coateie.Nigra-un,.diplomat de valoare al. Italiei, Crispi fost Preşedinte de Consiliu eic. Prin asemenea personalităţi Francmasoneria disolvantă şi jidovită dictă din culise în mersul vieţii publice.
. i aparte, cu “aşa zisei „comunităţi“, Această aro,2 legiuitoare (aţă da
„II
ăţămintele din Prot ein „205 învăţamint o ocoale si, : j
e căaieSatlor crea, pia a 8 4 e apa i de pri ndă
tot mai mult 1, Stat în Stat, Ori-cine, stie că Jida afară
a Judaisraului, comunităţile lor, Care numai pe din ligiozse, pe din nâuntru însă
Fig de A consti utere administrativă, judecă situ
otul deosebite de viaţa Statului în Care trăeşte, Dae Scopuri cu ca interesele permanente ale Statului, i-a Goi Miare câte drepturi s'ar da Jidanilor, cum |; S'a acordat în dr Statele ei nu ă izați lor aparte, pentrucă, constitue o naţiune ei m, Ua bei ia țara noastră: Prin Constituţia din 1923 |; S'a acordat deplinătatea mai că păstrează, dar întărese Lvreilor Români“. În numele: aces- tei Uniuni, ca corp separat, reprezentanţi ai Ovreimii se prezintă la autorităţile noastre şi îşi permit să trateze ca de
: it s la putere la putere: Siat în Slal?). Şi au dobândit atâta autoritate, întimidează
astfel pe miniştri, încât nu numj că influenţează pe cei slabi de - înger în hotărârile lor, dar îi fac să şi revină asupra măsurilor luate şi apărute în Monitorul Oficial. Cităm cazul unui notar jidan, mutat dintr'un -oraş al Ardealului, publicat în Monitorul Oficial ca transferat, care, după intervenţia unui rabin, a fost întors. a locul de unde fusese mutat.
.
Un alt caz din practica politicii româneşti, în anul de graţie,
Ș -Unite Jidană se b jidovesc, vadă e şi următorul fapt: în Statele i ă ete Tă-
„ FOra (Pâb tini marele American de 5 milioane creştini, rii pia rzâe Caru i 1/4 ia A dat sila. Unite. Aviz celor
: : tre). acest oraş „este 0 provinele stre ip i Apendicele cărții noas
a...
2096
în Statele-Unite,. după informația dată de Ford în „Jidanul înter- naţional“ partea ÎI, pag. 67: Generalul Bingham, prefect al poliţiei din New-York, a afirmat că cei mai mulţi din negustorii de carne vie sunt Jidani. După o campanie aprigă a presii jidoveşti şi jido- vite, omul acesta cinstit; care a-avut curajul să spună adevărul, a trebuit să se retragă din viața publică.
II. Un Stat de-acupra Statului. Un exemplu de această realizare a politicii jidoveşti ne oferă Liga Nafiunilor, unde pu- terile anglo-saxone au preponderența, dar de fapt sunt mânate de la spate de forța mondială a Jidanilor. Cine se îndoeşte de această afirmaţiune, să citească articolul lui Ford, din lucrarea mai sus citată (pag. 111—127), de unde se vede cum mâna ascunsă jidovească a umilit Polonia, prin Jidanul Morgenthau, impunându- t-se. un regim de Stat vasal. si
Dar şi înainte de războiul mondial se pot urmări machina- țiznile jidoveşti în raporturile internaţionale dintre Siate. Câte-va exemple, luate. din Ford, op. cit., pag. 84: e
“aistoria diplomatică a Statelor-Unite în ultimii 70 de ani zsie bogată în dovezi despre ăctivitatea - organizaţiei jidoveşti B'nai B'rith (care şi-a împărţit lumea în 11 districte, având până în prezent 426 organizaţiuni în subordin. Dintre aceste. districte 7 sunt în America, iar celelalte 4 în Berlin, Viena, Bucureşti şi Constantinopol). În 1870 un membru al acestei organizațiani, Pi- exotto, a fost numit consul al Statelor-Unite la Bucureşti, cu scopul special. „de a ameliora starea Jidanilor crud persecutați în Ro- „mânia“, i i
“: Ford continuă ai Ea paceste persecuţiuni au constat în apărarea ţăranilor români - contra celui mai rău dintre duşmanii lor: basamacul (rachiul) jido- vesc şi arendaşul jidan. Această numire a avut loc după propu- merea ficuti de B'nai B'rith; tratativele au fost conduse de mem- brul Simon Wolf.
'mâcest :Simon Wolf-a fost 50 de ani în Washington repre- zentantul permanent şi oficial al pretenţiunilor jidăneşti. Dacă ar voi, ar putea să scrie o istorie plină de învățăminte asupra legă- turilor dintre B'nai Brith şi numirile din diplomaţie. Ela propus secretarului de Stat de la Externe, Bryan, să numească „un Jidan ca Ministru al Statelor-Unite în Spania, spre a arăta acestei țări că- Statele-Unite nu'zprobă -isgonirea- Jidanilo “cin: Spania” în se"
colul al XV, Jidanii împing pe Preşedintele Harding să numească
207 ct geti Gea sa Baa aa
se plece un şej de Stat“ (pag. 9 10qjti „Cum a. trebuit să exista o convenţie comercială din 10, nerica, obțineau repede cetăţenia lăţeni pei în Rusia, sub pro- Dă : manevră le linta-- râd să exploateze Rusia în mai multă libertate, dec dai că ia | opreşte intrarea în țară a acestor atele-Unite ţipă prin resa cum=
ătruns în sufletul Jidanilor convingerea că ei, ca „popor ales“, soi: clădi un Stat al ui Izrael, univzrsal, pe ruinele Statelor creş-
, zruri, cele mai negre calomnii în firi, cele mai siruntate ReppISVAr gl isi din sânul comunităţi-
ți din țară. Când Prinţul Ca! n eră ne dr a cele mai spinoase, Ti
ce Le e, ii ta Jidanii dia toate țăril
“Wtudine și mentalitate domneşte la ji0ă e. <cx următoarea
2 Ai pron tul a făcut lnteo adunare Jilsete sale împăcă Cu
În 1912 advocalii. Iaim intrun Stat creştin: 260250) carter, Vezi ota taâu-
declaraține: „Nol 5 “Satul ereştia trebut da! (ude, partea 1, paz. 131. Mee el juca sr al cărţii lui Ford „Der latera
orului g sh:
ua
208
anda duşmănaasă a Jidanilor din țară, a fost chestiunea evreească. & pentru-că bărbaţii de Stat ai României înțelegeau să nu cedeze, ci să apere patrimoniul strămoșesc, lupta a luat un caracter ex- tern: este cunoscută scrisoarea trimisă Domnilurului Carol, viito- rul rege-Carol 1, de -Jidanul Cremieux, prin care îi spunea: „dă afară din guvern pentru fotdeauna pe Brătianu“ („frappez Bra- 'tiano d'une r&vocation absolue“); este cunoscută faimoasa notă diplomatică a lui Kogzlniceanu, din 1868, prin care a luminat streinătatea, spulberând calomniile şi minciunile răspândite în lu- mea întreagă de Jidanii veşnic tânguitori şi bârfitori din ţara noastră. (Vezi: Verax „La Roumanie et les Jui/s“, pag. 141—146).
Aşa se purtau Jidanii în epoca de consolidare a României mici. Dar în România Mare cine împedecă consolidarea, discredi- tându-ne țara în streinătate ? cine ne ponegreşte prin presa jido- vită ce îşi zice „independentă“? Jidanii. Răsleţi? Nu; ci con- stitaiți într'o formidabilă organizaţie secretă. Acestea-nu sunt oare acte de ostilitate contra ţării unde te hrăneşti şi unde te îmbo- găţeşti prin exploatarea autohtonilor?
Dar faţă de Rusia, cum s'au purtat în vremea Ţarismului ? Despre propaganda făcută în streinătate, prin presa jidovită, în contra Rusiei, Ford, în lucrarea citată, pag. 100, face următoa- rea apreciere:
„Propaganda contra Rusiei din cauza „persecuției Jidanilor constitue cea mai mare excrocherie mondială („der ârgste Welt- betrug”) a timpurilor noui“.: |
Spre = tăiă ori-ce putinţă de replică, făcută cu bună-credinţă, şă ne întoarcem privirea către o ţară, care până la 1920 nu a cunoscut „antisemitismul“, către Statele-Unite.
Cum se manifestă «colo ostilitatea contra Statului, în ultimii- ani, dela încheierea păcii încoace ?
„- Jidăânii simțindu-se tot mai puternici, au început o campanie sistematică pentru a „judaiză“ societatea americană. Acolo nu mai este vorba de păstrarea întactă a ființei neamului evreesc, ci de an atac pornit contra societăţii creştine, O sumă de pretenţiuni formulate prin presa jidovită, desvălue această campanie, Luăm din Ford, pag. 76—82, câteva informaţiuni preţioase, spre a deş- tepta spiritul public românesc din România întregită:
„Să se suprime ori-ce indicație privitoare la Christos, ee ar apărea în documente oficiale şi adunări publice, emanârd dela “autorităţile-orăşeneşti; de “Stat; saw- federale. -Se -menționează -pro- testul unui rabin contra guvernatorului din Arcansas, care într'o
“să facă comerţ Dumineca“,
„II
manifestaţie publică a întrebuin at 0 catei, Ali aie ră alo Aaa Eresie privitare la Chris
m Jidanii să atbă dreptul să-si ţin i ; zinele ja fabricile. lor, teatr l E ţină deschise Dutineca zaga- piara Scua 0T aibă dreptul să lucreze şi pretenţie *
„Să se suprime sărbătorirea Crzou ae a în pieţele publice, în birourile etil în Asau publice, în pieţele publice a brazilor de răciun, zilei zi si pe Pebriy blic, ia sad 4 ee da naşterea Dornuluie,:): dl 4
ă pretenţie: Ad A
Să fie daţi afară din slujbe şi urmăriţi funcţionarii cari critică rasa jidovească, chiar înteresul public“, a
Altă pretenţie: sai
„Să se institue Beth Din's, adecă tribunale jidoveşti, în clă- dirile oficiale ale tribunalelor actuale. În mai multe locuri s'a şi admis atare cerere“, area ied la
Altă pretenţie: ;
„Să fie interzisă expresia „creştin“ sau expresia „Stat, religie „Şi naţionalitate“ în toate publicaţiile-oficiale, pentru-că ating drep= turile jidoveşti şi înseamnă degradarea Jidanilor“. i După aceste pretenţiuni şi znulte altele, Ford, găsind că
judecătoreşte toți când fac aceasta în
1) Cine se mai poate îndoi că cele trei prelențiuni, mal sus ci- tate, 2 pornesc din instrucţiile date în Protocoale, de a distruge re- ligia- creştină? Protocolul IV, pag. 59-60, conține următorul învăță- mânt: „lată de ce trebue să dărâmăm credința ji să soia die A îletul creștinilor A gândul Tine z eta 3 die i, Peg A înlocul cu socoteli. și lipsuri. materiale . ii pis 207 dă nește următoarea mărturisire: „Ne-am ingrijit ae) ratia A CA
reoţilor creştini şi,să le desorganizăm pain Age mira ere zi stânieni mult”. În atară de veninul Fa 9). i alui jo şi iăovite, aruncat cu iscusință IDE A Dora de a discre- Treştine, Jidauii a 108 pi apa e ografe Ei mau inventat cinemata-
i i ină+ prin cinemat i per sai
dită preglimca iapa exclusi pentu a iuți Ch aț 53 i inate pentru atingerea ândi. învățământul prin
prin. filme, combina 1 rit de.a răspânăi: v "XVI (oaze.
Szipa iceiuzura ir) plc Ri die la stagill. Prolocohui XVI (p
imagini” despr Li „53—65)..
132 i 134). (Gt. Ford, op. cit. Îl, Pag
a...
210
Jidanii prea întind coarda răbdării americane, face următoarele aprecieri: Ș
„Acum, ori-ce- American trebue să vadă, că drepturile lui (nu ale Jidanilor) sunt atinse, prin exploatarea simțului lui de dreptate. El vede că: astăzi singura intoleran;ă religioasă efectivă este atacul Jidanilor asupra drepturilor religioase ale altora, pre- cum şi hotărirea semită de a stinge ori-ce urmă de caracter creş- tin) din. viaţa publică a Statelor-Unite. Ori-ce. privire şi ori-ce sunet despre ceea-ce este creştin, le tulbură lor liniştea și pacea, şi. acest caracter creştin îl calcă în picioare de câte-ori pot, prin mijloace politice. Unde duce aceasta, au arătat „şcolile: reformiste“ ale bolşevicilor din Rusia şi din Ungaria“.
„Rugăm pe cetitor să pună în legătură această tendință de descreştinare, cu faptul, că toată presa jidovească şi jidovită din
omânia a atacat, persiflat, târit în noroiu dispoziţia |. P. S. S.
Mitropolitului Primat al României întregite, prin care a introdus un ceremonial mai impunător şi mai pronunțat creştinesc la de- „punerea jurământului înaintea instanţelor judecătoreşti. .
Spre a dărâmă complect organizaţia actuală a societății creş- tine, mai trebue sfărâmată şi armata, scutul Statelor moderne: aşa scrie Maestrul francmasonic. Această învăţătură este.cea mai
potrivită cu îzee Jidanilor, ea rezultă din toată istoria lor şi a lumii, -
"şi este mai ales ilustrată de puterea Jidanilor în războiul mondial. A scrie adjectivul „războinic“ pe lângă-cuvântul Jidan, înseamnă a face glume. Chiar în- luptele lor naţionale pe pământul Palesti- nei, n'au luptat ei, ci triburile streine de neamul lor, pe care le-au plătit ca mercenari. (Vezi: Maurice Muret, „L'Esprit Juifs, pag. 39). Acest neam de paraziți e aşa de nefolositor în război, încât nimeni, până în secolul XIX, nu l-a chemat la recrutare. Ar fi fost să se umple oştirile creştine cu elemente disolvante şi cu
„„_- %) Nu numai în Statele-Unite, şi nu numai după războiul mon- dial, care a adus Jidanilor putere și bogăţie, formulează ei pretenții, “care înseamnă a şterge ori-ce urmă de caracter creștin din viața Sta- tului, — ci şi în Franţa, cu mult înaintea războiului mondial, Jidanii au afișat aceeași politică. Un caz: „La 20 Februarie 1899, se discutau în camera franceză creditele necesare pentru înmormântarea națională şi creştină a preşedintelui Republicii, Felix Faure. Ovreiul Dejante se ridică şi strigă: „Protestez contra caracterului religios al înmormân- stării, ca contrar sentimentului național“. Președintele. Camerii, d-l Deschanel, îi răspunde: „Sentimentele familiei lui Fâlix Faure sunt „afontorme-cu.sentimentul „naţional“, ==..Cf,. „Destinul- și Istoria--evre= iascâ“, de Generalul Alexandru larca, 1922, pag. 113, )
41618)
N
4rădători. Numai după « li 2U fost recrutaţi în diferitele Stat „n acordat drepturi ceță pi de/fie j A € europeni cetățenești, au a bee ca intre altele, în următoarele dou Şu care rezultat ? Ras. 1. S'a propus a se face d, apte: şti ru Jidanil mondial. Statistica ] ternici, pentrucă s! find Pa de Pui atotpu- i . dei, de concluziile e A 2. În solo „a adus un proect ri gh cluziile ei, se dispensează de serviciile militare ale darie patul
Cine voeşte să se informeze exact asupr 77 d E timpul „ocupaţiei, să citească cartea scrisă de: Arata oa „Porcii“, volumul Î, pe care Jidanii au avut grija să-l scoată din comerţ. Acolo se va vedea ce. cetățeni fideli şi iubitori de ţară strânge România la sânul ei, pitt i
Cine voeşte să afle ce îsprăvi au făcut în războtul pentru întregirea neamului, în ce măsură au răspuns la chemare şi cum au luptat cu „faţa spre inamic“, să citească -cartea dhui A. C. Cuza întitulată „Jidanii în Război“, din care, spre edificarea citi- torului, extragem următorul rezumât: „că
„L. în războlul de fa 1877, Au trecut Dunărea 900 de Jidani. N'a murit nici unul, au dispărut 4 Jidani din Regimentul 13 laşi, care s'a acoperit de glorie. i 0 i Ea 4
Pentru fapta de a fi dispărut 4 Jidani, au fost încetățeniţi une mie după încheierea păcii. (Cf. A. C. Cuza, Jidanii în Război,
11). 7 i di e aa, be În € .. pia îi ; si i campania din 1913. La Saga IV de Armată, n.a pate “cipat 5400 Jidani dintre cari 53%. la fzont, iar 47 j, la p
dentare. e ORE e carui Fota și “Da i arătările comandantului diviziei pa pai i reia se cei mai mulți Evrei, rezultă că de Românii aideieb fost recrutaţi în absentă 147ȘĂ Bi 5 „ei a Balan praDe- tările în timpul roni Ș$7 os în ir rotundă, de 1027) cembre 1912 şi lanuarie 171%, a, (Gt. Cuzay pag: 1%
pentru Evrei, şi 0,60%/e poala omâni“.
: fi Pad aaa T paţiei germane, şi ca militari? Plat Jidanii îu- Hprpul pcu-
il La 747.300 Români
. tru- întregirea neamu "e vânji au fost mo- biz fast 2 pit 15,980 Idaniy Români! * mobilizați, i
———
212
bilizaţi în proporţie de 10/, din populaţia românească a vechiului Regat, iar Jidanii, cum erau cel puţin 300000, — după declaraţia Primului Ministru din 1918, A. Marghiloman, — rezultă că s'au sustras cu 50%/, dela recrutare. După statistica lui A. C. Cuza, cum locuiau 500.000 Jidani în ţară la 1916, urmează că s'au sus- bas în proporție de 702|, dela recrutare. În loc să fie recrutaţi "50.000: de Jidani, au fost recrutați circa 16.000, adică de 3 ori mai puţin decât se 'cuvenea, față de Români.
Cum s'au puriat mobilizați jidani?
Din 15.969 Jidani, 6078 au fost trecuţi dela început ca ne- combatanți. S'â redus numărul aşa zişilor combatanți, la 9951.
Din 9951 Jidani, au trecut ca dezertori la inamic în aşa mă- sură, încât la at dezertor român, apar 96 dezertori evrei. Vezi raportul Statului Major al Diviziei VI, ibid., pag. 29).
Aşadar, pe când au participat de 3 ori mai puţin la mobi- lizare, decât se cuvenea, după numărul populaţiei, au dezertat de 26 de ori mai mult decât soldaţii români.
Printre dezertorii jidani, îl ocupă locul de frunte nu gradele inferioare, ci ofițerii medici, adecă pătura cultă a elementului se= mit. (V. ibid., pag. 20—30).
Drept ultim argument, reproducem mai jos, pentru a lumină pe cetitorul român asupra calităţilor de militar şi de patriot ro- mân ale Jidanului, un act oficial, deosebit de elocvent:-Ordinul Generalului Arghirescu, comandantul, în război, al Diviziei a Vl-a, Nr. 5945, din-8 Octobre 1917, dat către Divizia sa:
„Încă dela începutul războiului, am avut ocazia să constat că soldaţii români. de religie mozaică se predau sau dezertează la inamic. pi d zi
„Mărturia incontestabilă a acestor fapte ruşinoase, o face acum statistica proceselor judecate la Curtea Marţială a Diviziei, dela intrarea în campanie până azi.
„Din totalul de 107 dezertări: la inamic, 50 de cazuri sunt ale soidaţilor evrei, care, raportat la numărul luptătorilor evrei, revine peste 15 la sută dezertori la inamic, în timp ce de- zertările de aceeaşi categorie ale Românilor, în raport eu numă- rul luptătorilor români, nu atinge Aici 0,5 la sută. La un dezertor român revine deci 30 de dezertori evrei. „Proporția este mai mult decât îngrijitoare:
ă P ia este ecât, în; re: ca desvălueşte, mentalitatea şi sentimentele antipatrioiice ale acelora cari s'au
i
hrănit ya
pe h. .. 7 ea cumpănă! şi ântul țarii „Această purtare 1
C 4 mozaic, cari îşi şi omenie Jață de stea :
şi zi rămaşi în, Zânaiile d rezenlă ocazia, şi că, dac alai i se va & 4 mu au avut oc 73 pr a e dezeriat până în Present -este „Pentru a preîntimpină ră Cl, formațiunile „ce ri iz de) | ce decarze pentru noi din în- pentru a înlătură exemplul imoral, ce ej Fă cioara şi
„Ordon ca Comandanții tuturor unităților să a d a i pai potrivite .cu Situaţia în care se află unitatea ae czert “î a a nu se mai oferi de aci înainte, în nici us chip, sol daţilare, : ocazia de a dezerta la inamic, 27 SETI Sr „Ei nu vor mai fi întrebuințaţi în santinelă, observatori, agenţi de legătură, semnalizatori ete. Vor fi supraveghiaţi cu ultima rigoare şi puşi la lucru înapoia Jrontului, în condițiuni care prin ele înşile să compenseze îndepărtarea dela posturile periculoase, (3 apă. e - „Fac răspunzători pe toţi comandanții de unităţi, de dezer- ţiunile viitoare ale Evreilor, care nu vor puteă reuşi, decât numai datorită nerespectării acestui ordin— „Comandantul Diviziei VI. „General, (ss) Arghirescu“.
pabulă, în posturile de
Din cele sumar expuse până acl, rezultă. clar cum idanii lucrează, conform cu preceptul francmasonic, pentru: ce tat în Stat, un Stat de-asupra Statului şi un Stai contra Statului.
CUM SE ÎNMULȚESC JIDANII:
m-a 20000 e:
ASEZ TIT AAN TU ILATII 002385 2 a "PTR 8 Co ip Eu OPIU 3-93 IP IP DOREA Pa 224 PAZA Dar.
Creşterea comparată a 1000 Jidani şi 1000 Creştini: în Moldova -zla 1831 până la 1899, în Muntenia dela 1803 până la 1899.
LEGENDA: Creştinii în Moldova, soememase “Creştinii în Muntenia.
Jidanii în Moldova. | - Jidanii în Muntenia,
"Dia: Verax: „La-Ronmanie et ies Juifs€, Bucureşti, 1903, pag. 59),
4 „CONST
FACUTE DE MILIARDARUL AMERICAN HENRY-F CANDIDAT LA PREȘEDINȚIA STATELOR.UNTo E E
ÎN CARTEA SA ÎNTITULATĂ »JIDANUL INTERNAȚIONAL
Traducere germană, — „Der Internationale Jude", Leipzig, 1920),
raducerca germană a părţii |, ta timp de j
t plare; partea ÎI, în curs de un “a a “iu fle a rit
- Mărturislrea IIdanilor către conațlonali! tor, că bolşevismul este opera lor,
Ford (op. cit. partea |, pag. 189) citează următoarea afir- „maţiune din ziarul „Evreul American“ dia 10 Septembre 1920:
„Starea de lucruri pe care a produs-o cu atâta putere, în „Rusia, idealismul. jidovesc şi nemulţumirea jidovească, — tinde să „se înfăptuiască acum şi în alte ţări, prin mijlocirea aceloraşi în- „saşiri istorice ale spiritului şi inimei jidoveşti“.
. Îbid., pag. 195: A e neg _»D-l Cohan scrie în ziarul „Comunistul“ din Aprilie 1919: „Fără exagerare se poate spune că marea revoluţie. socială din „Rusia s'a înfăptuit prin mânile Jidanilor. Massele proaste şi apă- „sate ale muncitorimei şi țărănimei ruse, ar fi fost în stare să „scuture jugul burgheziei? Nu! Jidanii au fost acele ENI a ta „mai că au dus proletariatul rusesc către aurora intemaj - ai dar conduc şi astăzi sovietele, care sunt puse in mâni sigure. i udai i luptat veacuri de-arândul contra He ele e i it şi sibolul proletariatului rus, pre- capitalismului a devenit şi sim „pri gre za ia. arată şi adoptarea stelei roşii cu Ga, iri. i medte Si al „este ştiut, a fost în vremuri mai e a ez sub acest semn ' "iudaismului. Sub acest semn ne, ci aril pe care judais- i te moartea burgheziei parazitare. Er tropi de sânge a- ir aa vărsat odată, le va traospiră prin * » . „ceastă burghezime“. , La “pag. 194, Ford pata naţională jidoveasca, Care 55
următoarele despre finanța inter-
ține bolşevismul: 14*
E
216 ea 27 „Adevărul întreg este că finanța jidănească din toate țările D-LUI PROFESOR DE socioodZ je. | este interesată la existența bolşevismului, acesta fiind o între- ASIMILAREA CELOK 2 MILIOANE DE Oy STI, CARE CREDE ÎN prindere jidovească“, Autorul Theo-Doedalus i EI DIN TARA NOASTRĂ) Ibid., Î, pag. 190, despre tâlhăria bolşevică, deci jidovească: “uîye; Israel chez John Bulj 1 - ra întitulată: „LAngletesre | „Acum vedem bolşevici ruşi în țară la noi, paradând pe următoarele despre faptul că ja Il, din 1943, ag. 55, scrie străzile New-York-ului, cu tabachere de aur furate dela familiile pe toată suprafaţa globului; *. “Au inasimilabili şi solidari ruse; vedem la ei bijuterii de tot felul, răpite femeilor ruse, Nici- „Jidanul nu se absoarbe în i] 3 odată bolşevismul nu s'a înălțat mai sus decât a fi idealul cămă- tr” eşte, Fie stabilit în Franța sa n lAa i dis ere nl tarilor şi al hoţilor prin efracțiune. Dar va mai trece încă vreme arta Au în Anglia, el rămâne izolat prin-
, aceia; cărora le declară că. 3 r-este-tot- Iei citi în el ceva care strigă: a d plemil lrp e ză În realitate el are ca frate pe Jidanul rus, pe fidanali, Eta , pe cel din Levant sau din Maroc, sărac, păduchios sita, ignobil; pe când Englezul şi Francezul, la al cărui "privilegiu în- jelege să ia o parte mai mult decât acesta, nu rămâne pentru
până când America să primească ordine redactate în jidoveşte (sa în Rusia), sau până când femeile americane să cedeze bijute- ziile lor „poporului ales“. Cu toată kgătura ce este între Ovreiul american, bolşevismul rus şi Protocoale, totuşi se găsesc scriitori Jidani, Fari au îndrăzneala să spună că numai nebunii văd aceă
egâtură. Nu, numai orbii nu o pot vedeă“, înima lui de Semit decât'un strein, un fiu disprețuit al apăsăto-
idespre „ehillah” (Cahalul), organizaţie secretă atotputer- ilor .rassei lui, îi 9 aia 4)
mică, eu sediul în New-York şi cu ramificații în toată lumea
Fâsă: 5 toare] ş â „Din acest sentiment, ce nu i-se poate desrădăcină, a eşit cesti magi, caza “, paz. 68): able Ș, organizaţia acelei vaste republici, despre care Alianţa lzraelită „> mib aceasta organizaţie se întâlnesc în realitate- toate grupu- Universală rămâne o mărturie vie şi atât de eficace încât a cu-
zile şi pate interesele, acolo se fătâlnesc membrii în calitate de prins tot Pământul“, iti A fe -
jidani. Capitalistul şi bolşevistul, rebinul şi meseriaşul, lucrătorul Acelaş auto, la pag. 38,.pune următoarea concluzie:
in gmevă şi patronul în contra căruia s'a pus în grevă — toți se - gi tataie e ea DIC 6
2dună sab steagul lui luda,- Dacă te atingi de capitalistul. jidan, „Probiema jidănească începe lia Ea ii ciiesole staţi
îi sare în ajutor anarhistul jidan. Poate să nu se iubească între gleză; spirite. moderate şi i iar ra Nici una di acele ei, dar mai tare este lanțul comun care îi leagă împreună: ura lente asupra sau igin pute : ră judecă faptele ae contra ne-]:anilor, pi Bar: af soluţiuni nu satisfac, într adevar, pe ace bsorbțiune; de aceea
plebiliai (Cabzlul) este o organizație mai mult 'de atac de- filosofia istoriei. Nu poate să aibă jeae it ini PR șI sât de =rărare conta VGoimilor (creştinilor). Majoritatea membri- ar fi logic să „conchidem ca “Zikea ile unei rasse, trebue cu lor ei an.un caracter politic radical; sunt acele :sute de mii din - cazurile de intoxicație ale îndivi ui a aa se poate absorbi.
Estul oraşului New-York, cari ci precauţiune au pregătit şi înar- ori-ce preţ să fie aruncat afară ceea tu pret
mat expediţia, ce trebuia să sfirâme imperiul rusesc, cari chiar Ş John Bull (poporul englez) va vomită poza an ales pe Jidanul care trebuia să fie succesorul Ţarului. Deşi 14 i ele şi vă avea întro Zi curajul îngreţos iiră Sehillah păstrează acest caracter. fundamental, se află, totuşi în elfi ia i dar singur viitorul va Ara p boarele ehvlizate capul. organizaţiei bărbaţi, al căror nume se rostește răsunător în: SRCI ARE ăi chestiuni, care neliniştește îi a tie guvernul american, în justiție, în corpurile legiuitoare, în finanțe. asupra “aceâteă Americei, cari suferă e ee căt, Această organizaţie oferă aspectul măreț al. unui popor. consolidat ale PARA) ŞI 2] cărui ser Du să descoperit Inc?» ca rasă, cu credinţa vie în viitorul lui, lucrând să depărteze toate * arnilos INOT Oozag 3 ta te deosebirile, un pepor care se închide într'o puternică corporație “pipi Ei pentru promovarea intereselor materiale şi religioase ale rasei, cu excluderea tuturor celorlalți“,
lui? Trebue să ănepoţii noştri
Pa 107 NE-A —
RISE pia Zunt-der- EI oi EI e UP Sombart „Dle Zakun/t n „a asupra acestei chestiuni: Ii: rasa sâvantului germae, , a i şedea, BEupr 1 asiatica? A a, Judene! Leipzig, 1912, €api9 „ dela pag. 92. i:
218
DESPRE AMESTECUL DE PRETUTINDENI AL JIDANILOR
Ford, II, pag. 137:
„Nu trebue să ne dea de gândit faptul că, ori de câte ori mergem la: izvorul curentelor vătămătoare din -viața noastră, întâlnim grupuri de Jidani? În transformarea sportului într'o afa- cere de vânzare, în finanța care exploatează, în reducerea artiştilor scenei la starea de a nu avea ce mânca, — dăm peste un grup de Jidani cu pricina. Jidani la călcarea ordinului de a se vinde alcool. Politica naţională a războiului, în mâna Jidanilor. Telegra- fia fără fir, un monopol jidănesc. Primejdia filmelor murdare de cinematografe, porneşte de la Jidani. Tot ei, stăpâni ai gazetăriei prin presiunea afacerilor şi a finanţei; tot ei, îmbogățiţii de război, 80%/, faţă de creştini; tot ei, Jidanii, organizatorii rezistenței active în contra obiceiurilor şi deprinderilor creşlineşti. Şi acum, această atmosferă înăbuşitoare de aşa zisă muzică populară, un miş-maş de stupiditate şi imoralitate, — iarăşi Jidani. e
„Se zice la noi: „lasă-mă să fac cântecele unui popor, şi „voiu face cu acel popor mai mult de cât pot legile“, Ei bine, - la .noi în ţară, Jidanul are amândouă mijloacele în mână“.
DESPRE JUDAIZAREA “TEATRULUI AMERICAN Ford, Il, pag. 44, 45, 46, 48:
„De multă vreme teatrul este mijlocul principal de a influ- ență gustul şi opinia publică. Teatru! este tovarăşul ncobosit al acelor oameni, cari din culise, zi” cu zi, introduc în capul mulţimii ideile ce- voesc. Nu este o simplă întâmplare: în Rusia, unde aproape nu mai poţi avea nimic, bolşevicii sprijinesc teatrul în sensul voit de ei; ei ştiu că efectul teatrului de a forma şi mo- dela „opinia publică“ este tot aşa de puternic şi de: adânc, cum este şi efectul presei. i
„(Că teatrul stă sub influenţa jidănească, este pretutindeni cunoscut. Fie-care simte că spiritul american a dispărut dia teatru; o atmosferă greoaie, orientală, a pătruns în locul acelui spirit.
„Na numai teatrul, dar şi cinematograful, al cărui. aparat ocupă în Statele-Unite a cincea dintre cele mai mari industrii, este deplin jidovit.
“altă dată. Nici de cum aşa ceva:
„„În fie-care Seară sut i bani. Milioane se due la milioane de Americani, zi cu : Dcogre vila E duc, Ani baţi de poncepţia jidovească proape fără perdea a Jidanilor, — A, 7 iu usi Po pogiuda Jidan, care se desvălue ca masseur q| opinisi Et a Pa «Teatrul a aj-ns jidovese nu i în” | şi în piese şi în rep. ezeatarea lor, Sa eat i . 2j-"g Pe Scena, ale căror autori, directori de ala a ia primul rol şi secundar, sunt Jidani. Nu sunt opere de artă și d au un succes durabil, Este firese: interesele jidoveşti i da la teatru nu ţintesc să se atingă succese artistice să SI ah zii la înălţime scena americană, sau să se atragă artişti a a Interesele. Jidanilor sunt de na- oate banul din buzunarele ne- aceasta, a jidovi pe creştini în gust şi
tură financiară şi de rasă — a se Jidanilor şi, în. afară de concepţii. Ni,
„-„În teatru, Jidanul a scos tot mai mult în relief partea
“mecanică, care pune în umbră jocul artistului şi talentul lui. „..Marii
artişti n'au nevoe de maşinăria scenii. Omuleţii şi muieruştile cari joacă rolurile din piesele jidoveşti, sunt pierduţi fără întreg apa- ratul de scenă. Scena striveşte piesa. Jidanul ştie aceasta. Artişti buni se întâlnesc tot mai_rar, pentru că politica jidovească. privi= toare la teatru înseamnă moartea talentului. Asemenea talente şi costă mult. De aceea Jidanul îşi Sheliește zi e banal în lemn, pânză, culori, postavuri şi zorzoane, Aceste elemente nu pot ol de ruşine i mânie faţă de idealul soios al Jidanului de teatru şi faţă de trădarea artei celei adevărate. „În toate. faptele lui, Jidanul merge drept către succesul cel repede, e Pi i ian) . totii 3 impul. i reclama îi face; „Artiştii se formează cu timpul. Dar şi recls ; şi precum în. timpurile trecute dentistul ambulant pt pe trompetă făcea să nu se audă ţipelele ciuma ie in ete directorul de teatru jidan, abate atenţia publicului as ei ta dramatice prin faptul că serveşte puplicul prostit, cu conie “i, cioare, dantele şi zorzoane“.
220
AVIZ D-LOR INTELECTUALI CARI ÎNCURAJEAZĂ INTREPRINDEREA JDANULUI BLANK, DE A ÎNFIINȚA LA BUCURESTI UN TEATRU NUMAI „POUR L'AMOUR DE L'ART.: 1)
Despre presă şi literatura pornografică jidănească sau Jidovită din Franţa, (Din Urbain Gohier : „La Terzear /atse*, Paris, 1909, pag. 15—22).
„Presa întreagă este la discreţia Jidanilor; jurnalele cele mai sgomotos catolice sau naţionaliste, sunt administrate sau redactate de Jidani, precum şi gazetele francmasonice. Ziarele care nu au Jidani în personalul lor, depind. în existența lor de agenţiile de publicitate jidoveşti.
«În Franţa trăeşte un Jidan la 400 de Francezi; dar în presa de la Par;s, cel puţin şi în marile jurnale care fac opinia publică, nu este loc decât pentru Jidani sau pentru Francezi puşi în serviciul lor. - ;
"Influenţa jidănească în presă şi în literatură, s'a manifestat printr'o deslănţuire a pornografiei. Romanul şi scena nu tratează decât chestiunea sexuală în termeni brutali. Spiritul galic, ştren- găria spirituală (a rasei noastre) a făcut loc obscenităţii. În opera ici Zola, Jidanii au regăsit murdăria înspăimântătoare din cărţile lor sfinte... Anatole France, înainte de intervenţia semită, privea opera lui Zola ca o „orămadă de sparcăciuni“,în următorii ter- meni: „Zola inoculează tuturor personajiilor lui nebunia după „murdărie... El a dat Georgicele desfrâului. Nici odată un om nu „a făcut o sforţare mai mare ce să terfelească umanitatea, să a- „ducă o insultă tuturor imaginelor de frumuseţe şi de dragoste, psă tzgăduească tot ce este frumos şi tot ce este bine. Opera - „lui este rea, şi el este unul dintre aceia despre cari se poate
„spune că ar fi fost mai bine dacă nu s'ar fi născut“, (Pag. 17).
Şi totuşi osemintele acestui Jidan scârbos se odihnesc în Panteon, alături de rămăşiţele sfinte ale celor mai mari genii ale latinităţii! Aceasta dovedeşte că Franţa s'a jidovit. Chiar Anatole France, autorul rândurilor de mai sus, şi-a schimbat părerea des- pre Zola, s'a lăsat „convertit la naturalism, de o Izraelită multi= milionară, născută Lippmann“,
- 3 = „pentru dragostea de artăe,
“ trebue să evite căsătoriile cu creştinii şi viceversa, pentru acelaş
a
AUTO.C Și za „SARACTERIZARE JDĂNEASCA Jidanul F2oi, unul din cei mai d ţii pizațici jidăneşti americane nai e aistini conducători ai orga: nație: _* e „1% spune despre ncopria luj Religia singură nu face Pra da » ace [8] . ._.. prin faptul că ene-va a rand Doral Cum am mai erointit, Jidan. Pe de altă parte, Jida pe, mă devenit când se lepădat de credinţa părinţilor lui“, 1 a Ji an, chiar e aceeaşi parere sunt şi oameni ca Bran Curtea Sr pi a E E EI late membru la „Noi mărturisim că noi Jidanii formăm o naţiune deosebiti” din care fie-care Jidan, ori-unde ar locui şi A i CE aaa parte ca membru în mod necesar“, e » „Levi continuă: gat „. aJidanii, în timp de 2000 de ani, abia dacă s'au schimbat în ce priveşte cifrele, (statistica). Ei nu au dobândit prozeliţi la reli- gia lor. Ei şi-au însuşit arta, literalura şi civilizaţia multor nea- muri, dar s'au păstrat neatinşi de amestecul de sânge. Ei au filtrat sângele lor în sângele altor popoare, dar puţini.au primit din sângele altor popoare în sângele lor propriu“. Căsătoriile între Jidani şi ne-Jidani, le numeşte Levi o me- zalianţă pentru Evrei: „Pentru mine este un lucru clar că Jidanii
motiv pentru care noi evităm căsătoriile cu bolnavi, cu ofticoşi, -cu scrufuloşi şi cu negri“, “asa, pa
DIN STATELE-UNITE J
Ford. mai face armătoarele. constatări (Ul, pag: 5) ee Jidanii nu voesce nici cuvânt liber nici presă liberă. În »
ă ; anizaţie care Stat al Stalelor-Unile, „lucrează B'nai B'riih (organizaţi
3 interzică ori-ce |
care să înterzi i |
mpa ă a impune O lege i isa | secreta jidovească), spre pei lidanilor. Acesta este
critică blicație, ce ar aduce vre-o mai i m aailor la faptele noastre. --
5) Ci, Ford, Op. eri. 1, pag- 152:
SITUAȚIA LUPTEI ÎNTRE AMERICANI ȘI JIDANII
e
222
„in sute de librării Jidanii lucrează să îndepărteze din comerț
toate acele cărţi cari ar cuprinde. numai bănuiala cum că Jidanii nu ar fi modelul tuturor virtuţilor şi nu ar fi poporul ales.
„Şi aceasta are loc în Statele-Unite şi mai ales într'unele din..acele State, -din partea de răsărit, - care. altădată apărau cu cel mai mare curaj libertatea cuvântului şi libertatea presei.
„Mai departe, fie-care caz în parte. dovedeşte mai mult, că ceea-ce se scrie despre Jidani este adevărat.
„Situaţia actuală a chestiunii jidoveşti în Statele-Unite «ste următoarea: :
„Publicarea fa curs de executare.
„ » Conducătorii Jidanilor sunt perfect convinşi de adevărul acelor fapte, Răspunsul-lor este: tăgăduire şi ascundere,
_ „Rezultatul: Înfrângerea lor complectă pe această cale“,
ptelor prea lungă vreme. ţinute ascuns, este în
Rugăm pe .cetitor să se gândească dacă la noi nu se urmă- reşte aceeaşi tactică. Libertatea presei? Au apărat-o, dar pentru a asigura presei jidoveşti şi jidovite putinţa de a ne destrăma ” principiul ordinei. Atât şi nimic mai mult. Dovadă: nu au suflat
un cuvânt când s'a suprimat „Cuvântul Studenţesc“ din Bucureşti şi „Dacia Nouă“ de la Cluj, (în primăvara 1923), pentrucă nu le conveneau faptele acolo destăinuite. Dar în privinţa cărţilor cari nu le convin? Nu.au scos ei din comerț „Istoria Evreilor în fările române“ scrisă de Nicolae lorga în 1913? Nu au scos ei din co- mmerţ cartea lui Arhibald, întitulată „Porcii“, volumul 12 Nu au urzit ci conspirația tăcerii împotriva a tot ce apare contra lor? Nu tăgăduesc, nu ascund şi falsifică totul ce i-ar compromite? Aceeaşi tactică s urmată la noi ca şi peste Ocean, pentrucă cei ce o ractică formează una şi aceeaşi naţiune, -călăuzită de lumina rotocoalelor. i
-
CÂTEVA DIN MACHINAȚIUNILE FRANCMASONICE
Paul Rosen, în opera-i mai sus citată (vezi Anexa), face următoarele constatări, privind machinaţiunile Francmasoneriei. ji- doveşti în Franţa, Belgia şi Italia: >
„„mAm voit să punem în evidență cum se__săvârşeşte — în aceste trei țări — opera satanică de descreştinare, hotărâtă cu
- Societăţii; >
III
10 223 tărie în Jogile masonice şi realizată cu înca j
Pap pad cu sub toate denumirile „ȘI în toate învie Pe formele, tei gi nelegiuită, care înumără” printre edil pre Cipo binevoitori, pe toate victimele indicate Şi vii Po Săl/cei maj citorilor; pe--cari Francmaso
itoare ale. massei n a “ale. -mun= neria a ajuns săi d ie în î = E. Lă . - Li fa es Z gime de ori-ce credinţă şi de Ori-ce, simţ Aaa
moral“, „ 493). Din cauza acestei primej (pag, 428)
dioase o Papa Leon Xilt-spune că fi proceduri oc
ulte și ipocrite,- | 4 i ecare. bun creştin are datoria să smulgă masca“ acestei secte, care cauță s
ă să distrugă ordi cială, spre a întronă puterea Judaistaului, 27 este ga în această privinţă constitue enciclica Papei Leon XIII, care pi e cu vorbele „FHumanum genus“, indicând că întrezga omenire ati ameninţată în actuala ei organizaţie, şi condamnând primejdioasa sectă, pentru-că: er
peste criminală în organizarea ei; „este nelegiuită în principiile şi actele ei contra Religiei creştine ; ! E pp si „este imorală în principiile şi actele ei contra legilor naturii; “peste distrugătoare a familiei; = e va „este revolujionară în principiile ei şi în actele sale contra
peste, ipocrilă şi mincinoasă în principiile şi actele-ei con- “tra Umanităţii“.!) pi aa ă A Secta ocultă a Francmasonilor, care la vârfu goala ice : Lă . .. La .. se. 1890 inde ca membri numai Jidani sau jidoviţi, înumără la 1830, ca ist stă inconştiente ale Palo n ceri țari, şi dispunea de o avere de 3 miliarde. ae, pr analizând doctrina lor precum şi felul A lucră, nu este greu a ne explică cum au reuşit pate Ratoi ile sociale dela 1789 şi până la e depui mai pu n esti, în ultimele timpuri, O in : an6IDașo di ae Sote A ARIA a cad în cursă mai ales ofiţeri. Asemenea
: i în intreprinderea de iţi constitui instrumente preţioase în . ref prozei pot constiță juzi "Dar ai naș na be d e | ae Fii de formulele învăluite şi apasa i i brad a: eg i sub masca raționalismului distrug serve
Ii e! sa : :
AR, 1) CE. P. Rosen, op. cita PE i
iz în eri a ase tut
E
224
ideea de Patrie. Să citească Domnii ofiţeri instrucţiile date de
Francmasoni lui. Garibaldi în 1860, publicate în Anexa acestei cărţi, şi se vor convinge că Franemasonii privecc ca pe duşmanul lor cel mai neîmpăcat armata. Acesta este adevărul; nu vorbele dulcege şi promisiunile interesate ce se fac aderenţilor pe pragul celei mai periculoase secte din câte cunoaşte istoria.
„— Ordinul circular, „citat la pag. 43, este luat din. Roger Lambelin: „Le Râgne d'Israz! chez les Anglo-Saxons*, pag. 130 şi următoarele, 23
„— Faptul arătat la pag, 50, este luat din „Apdrarea Nafio- nală“ 13. 9, din 1 lunie 1922; vezi coperta cu titlul „refetă con- tra anarhiei”. : 2 iai ț
—. Faptul comunicat la pag. 58, este luat din Emile Caza- nove: „la Revolution aniijuive de demain“, Paris, 1904; pag. 37.
0
Di
TRADUCERE» 3 DIN
„JIDĂINUL INTERNAŢIONAL: DE
HENRY FORD
PARȚEA |. CAPITOLUL XIX. Pecetea jidovească pe Rusia Roșie.
„latr'o lume în care unitățile de Stat sunt — compiect organizate, Evreul are numai două p&si= 3 _, Dilităţi de rerşită: el va trebul sau să doboare pi- laştrii întregului sistem de-State naţionale, szu a- tunci va-trebul să intemeeze un Stat propriu inde- pendent. j În Europa. orientală bolşevismul și sio= - nismul scăpare că prosperează cot la cot... și aceasta nu fiindcă Evreul S'ar. interesă de partea pozitivă a teoriei radicale, sau că ar vol să participe !a na- ționalisul ne-evreesc şi la democraţia ne-evreiască, '— ci fiindcă ori-ce formă de Stat ne-evreiască îi este odioasâ“, Gastara Percy.
Dacă cineva ar voi să cunoască ceea-ce gândesc şi ceea-ce vor conducătorii evrei ai Statelor-Unite, sau ai altor State, atunci nu trebue să dea importanţă cuvintelor lor destinate sa a Evrei, ci cuvintelor destinate poporului lor propriu. ata, a se consideră sau nu ca fiind ales pentru a stăpâni sa ju ză se simte sau nu membru al unui popor şi al unei ie În ud deosebeşte cu desăvârşire de celelalte popoare A A a Evreul priveşte sau nu Omenirea ne-evreiască:
ă “ să tetuiască în numele unor legi iegal de muncă, unde are voe să jetui făcând parte din tra=
ial ei 8 aia : rban, ă -
ra esta a Dlui George Ș tința da 2 ea a a ris, tăcută -operei lui Ford. Ne e ori fie mo= sucesea.D-Sale, în man :-ăvoințel D-Sale, patru, care au
ică aici, mulţumită bu [ ape Protocoalelor li. aduc mulţumiri.
ESI
226
de o moralitate inferioară față de acele legi de care îi este pre- scris să se călăuzească în raporturile cu poporul Pac Eco pis „dacă, însfârşit, tot el cunoaşte sau nu principiile Protocoalelor, sau dacă le pune în aplicare, răspunsul autentic la toate întrebă-
rile acestea “se poate găsi număi în cuvintele pe care conducă-.
torii evrei le adresează Evreilor, iar nu ne-Evreilor.
- Numele cunoscute ovreeşti, care se întâlnesc mai' des în presă, nu ni-i arată nicidecum pe toţi leaderii Judaismului, ci nu- mai o grupare selecționată a reprezentanţilor secţiunii pentru pro- -paganda, sub formă de donaţiuni pentru opere de caritate creşti- neşti, şi uneori de teorii „liberale“ cu privire la chestiuni reli- gioase, sociale şi politice. Sub oSi-ce formă s'ar manifestă activi- tatea propriu zisă a cercurilor conducătoare evreeşti, această ac- tivitate se înfăţişează sub masca actelor care atrag privirile recu- noscătoare ale ne-Evreilor. “DR
PărerileCşi constatările expuse în lucrarea de faţă, se spriji- nesc întotdeauna pe dovezi şi confirmări neechivoce, culese chiar din declaraţiile conducătorilor evrei. De aceea, dacă Evreii vor atacă aceste -onstatări, atunci -ei vor atacă fapte confirmate de
ei. Aceasta se explică prin faptul, că Evreii cred că cercetările
______ —moastre—îneă-mu au pătruns până la adâncimea ce ţin să tăinu- — D= ; Zi g atu "
iască lumii.” ii
- Afirmațiunea care se contestă cu mai multă energie decât ori-care ălta, este aceea că bolşevismul, fie în Rusia, fie în Statele- Unite, este jidovesc. Tăgăduirea aceasta este un exemplu cât se
oate de limpede de duplicitatea lor îndrăsneaţă. Faţă de ne- vrei, se tăgădueşte caracterul semitic al bolşevismului; dar în „sânul şi în liniştea comunităţilor evreeşti, se mărturiseşte cu mân- drie poporului propriu, că bolşevismul este evreesc, mărturisire ascunsă fie în dialectul judaic, fie în presa naţională evreiască. Pentru a scăpă, cu toate frazele lor mincinoase de umanita-
rism, de acuzaţiunile ce li-se aduc, privind asasinate, vandalisme morale, tâlhării, omor şi pedeapsă prin foamete, din Rusia de azi, — fapte care nu se pot nici descrie şi nici închipui în toată gro- zăvia lor, — pentru a scăpă de toate acestea, propaganda evre- iască se agaţă de două fire de pae: într'un rând se afirmă, că Kerensky, care se găsea în fruntea infracţiei bolşevice, nu ar fi “Evreu. Ei bine, aproape nu există o dovadă 'mai puternică pentru caracterul: evreesc al bolşevismului, decât afirmarea jidoveasei
' 4timbiţată- în gura “mare, că anume 'do! inşi dintră conducătorii -
revoluţiei nu ar fi Erei. Este, fără îndoială, compromiţător faptul
„înţelepciunea tuturor,
A = e ac a Vespa Ş Jidan. E sigur, că nu este un nobil ea, că el însuşi e totuşi
de a contestă dintre sute de insi di & FODLEStă Cur e inşi abia doi: « = G simplă tăgă dure d bariu abia doi, ȘI, în afară de aceasta ă i . 3 Ş i) rea A rac E ză este Adler. Tată] său palionalitatea lui. Ke- sa avcă. er, tatăl, muri — si o5t Jidan şi mataa ca, pala, Ac EERapI, pe care aş zi cu un-Rus-- ă care l-au însăre a, L-au avut şa avocatul lor, priate Ea r pt reinat să lovească primul cui în Ala cre printre [84 aţii car: s'au luptat/sub a] i în. cosciugul Rusiei, | său jidovesc nici odată nu âu Pee
gina şi caracterul -sDar Lenin — spun E
ŞI Mama se căsă
fost puse la îndoială,
vreii conducători — Lean:
ce lasă el pe copiii „— Lenin nu este Jidan |« Postei capi pe, copiii săi să vorbească iddisch? De ce îi sie
el proclamaţiile sale în limba evreiască? De ce - e îşi publică
creştinsască a-Duminecii şi de ce a introdus Ed sape: ziua
— Faptul că s'a căsătorit cu o Jidozveă mi Ser ini A
plicaţiile pentru aceasta. A doua este ace ŞaR CDEE
LI . Tus du ăcum (sai toicie apnee Ceai iasuşi susține în ia Aa nat îee minciună. Afirmarea, că. n'ar fi Evreu, este cel puţin. în/loelnică
Până acum nimeni nu s'a îndoit de naționalitatea lui , 3 ea ] - — El este Evreu şi de fapt s ȘI a lui Trotzky.
- pt se numeşte Braunstein., De câtva timp se povesteşte ne-Evreilor, că Trotzky însuşi ar fi spus, că
el nu aparţine nici unei confesiuni. Poate să fie adevărat. Dar la ceva: trebue să aparție: altfel de ce s'au făcut din bisericile creş- - tine ruseşti grajduri, măcelării şi săli de dans, în timp ce sina- gogile evreeşti rămâneau neatinse? Şi preoţii creştini de ce au trebuit să împlinească munci de stradă, în timp ce rabinii rămâ- neau nestânjeniţi în slujba lor? Poate că Trotzky nu mai aparţine nici unei confesiuni, cu toate acestea el este Evreu. Nu este nici- decum o încăpăţinare ne-evreiască, ce ar stărui asupra faptului că Trotzky este Evreu; — el e considerat ca atare de -către toate autorităţile evreeşti. id, Li |
Ni sar putea obiecta, că repetăm prea de multe ori lucruri în deobşte cunoscute. Există însă şi astăzi nenumărați oameni, care nu ştiu ce este bolşevismul şi de aceea, cu tot riscul de a deveni monotoni, va trebui să luminăm înc'odată punctele e țiale. În afară de aceasta, scopul nu este numai acela de a lămuri situația din Rusia, ci şi de a da un semnal de alarmă cu privire la cezace se petrece în Statele-Unite.. ret,
La sfărșitul: verii din 1920, când, prin contrabandă, a 'ajuns
în posesia autorităţilor creştine ultima dare de seamă, guvern
E
228
lor eră alcătuit aproape exclusiv din Jidani. Această situaţie s'a schimbat de atunci prea puţin. Pentru a dovedi adevărata stare de lucruri, vom da numai câteva dovezi, Nu trebu» nici-decum să se creadă, că membrii ne-evrei ai guvernului ar fi cumva Ruşi. Nu- mai foarte puţini Ruşi au astăzi un cuvânt in afacerile ţării lor. Aşanumita „dictatură a proletariatului“ în care proletariatul nu are să se amestece întru nimic, este rusească numai în sensul acela, că s'a înfiripat în Rusia. Ea nu este rusească fiindcă nu a pornit dela păsa rusesc şi nici nu dăinueşte în interesul popo- rului rusesc, Bolşevismul este programul internaţional al Proto- coalelor, pe care o mână de oameni trebue s'o realizeze în fiecare țară. Evenimentele din Rusia sunt ca o probă generală ce se dă înainte de representarea piesei înaintea publicului.
STĂPÂNIREA EVREIASCĂ ÎN RUSIA.
Sumiral Membri Proceztal membrilor evrei — Grzellor
Consiliul comisarilor poporului . . . . „ 22 17 77 Comisariatul de război . . ... . . . . 43 33 77 - “pentru afaceri străine . . . . 16 13 81 a de finanțe <a a se a 302-242. 180
= de jostiție: e d, i ee, e e 21. 20. . 95
„ : - de instrucţie publică . . . .„ 52 42: 79
ze de ocrotiri sociale . . . .. 6 6 100
de MUNCĂ si. e e 9 cei a ere 29 7... 88
> Delegaţi ai Crucii Roşii bolşevice în Berlin,
Viena, Varşovia, Bucureşti, Copenhaga . 8 8 100 Comisari de provincie . . . . . . .. . 23 21 91 Gazetari -*. Li . - - Lă - L.ă - Lă Ed iei . 41 L 41 100
Cifrele acestea suat instractive. Participarea Evreilor nu cade sub 75%. (E ciudat, că procentul cel mai scăzut al Evreilor se găseşte la Comisariatul de război). Dar în Comitetele, care vin în contact direct cu massele poporului, în Comitetele de apărare a “Ţării şi în acelea de propagandă, Evreii ocupă literalmente toate locurile. Să ne gândim la ceea-ce spun Protocoalele despre stăpânirea asupra presei; să ne reamintim ceea-ce a spus despre aceasta baronul Montefiore, — şi să ne uităm apoi la. procentul gazetarilor guvernului. Cu propaganda bolşevismului este încre= dințată numai pana jidovească. Şi apoi „delegaţii Crucii Roşii“, cari nu sun! aticeva decât
deasemenea cu taţii Evrei.
„rusească. Există însă un material copleşit _a_dovedi, că nimic nu a contribuit într'o
pişte_agenţi..revoluţionari. în -orasaie:- menționate „mai „sus, —, sunt. .
Comisariatul a 20
sau nefericirea a Oerotiilei Sociale, de e i ricirea a: zeci de mii de pci are depinde fericire bri, = şi aceşti 6 sunt Evrei, îRi, se compune din 6 maeza- zi Dintre cei 53 de membri ai C. | plică, 11 sunt arătați ca ne-Evrei. N fel de ne-Evrei sunt aceştia. Poate
i Ev Ce anume căror copii întrebuințează idd
a Lenin, ai i. În tot 'ea-
O lumină câț se poate de
este instru-
Programului Şi ce-se va întâmplă cu copiii Rus: pici
A 4 t piii Ruşi ? Acesti distins
tori evrei! spuneau că: „Pe ei îi vom învăţa = 7 isa pp
Vom mătură din capul lor ori-ce nedume e E e,
E rire. Vor învăță = tuturor lucrurilor“. Se împotriveşte pana să ae ai al legeau ei prin asemenea adevăruri, Atunci, când aia ip
beră de sub bolşevismul roşu a lui Bela Kuhn (sau Cohea) de si- gur că au fost ucişi şi Evrei nevinovaţi; — şi Evreii cara au die tate, când numesc „teroarea albă“ evenimentele ce au urmat uz prăbuşirea încercării lor de a desfăşură şi în Ungaria ati ma or de argumente pentru . Ş z 2 măsură atât de mare la isbucnirea pteroarei albe“, decât desperarea şi furia părinților, ai căror, copii au fost târâţi cu de-a sila prin toate mocirlele, în timpul dominaţiei bolşevice. tă E A Evreii americani nu prea ascultă cu plăcere lucrul acesta. O aversiune oarecare din partea lor le-ar face numai cinste, dacă nu S'ar apuca să apere numai decât pe oamenii care au comis faptele de mai sus. E ştiut, că în faţa tinerimii şi a bărbaţilor evrei, castitatea tinerimii femenine creştineşti nu se bucură de o cotă atât de ridicată, ca aceea a fecioarelor evreeşti. Atunci ar fi cel puţin plăcut, dacă am auzi, că toţi Evreii condamnă ceeace s'a petrecut în Rusia şi în Ungaria sub numele de „educaţie“. Deoarece însă influenţele principale, care depravează a vei rimea ne-evreiască din merica, pornesc delA Erei Mite pe de asupra mai stă scris şi în Protocoa:e, A si cita tr rimii necredincioşilor“ este una „din metodele ds „up ie: aa într'adevăr,.nu-poate-fi-lămurită numai prin aceea, pund la toate acestea prin injuni şi desminiin. fe
E
23
Gravitatea acurării nu se îndreaptă împotriva sistemului eco- nomic al bolşevismului, şi nici împotriva înşelăciunii sau a rătăcirii desperate în care a fost aruncat popurul. Nu. Acuzarea se în- dreaptă împotriva murdăriei animalice, care răsbeşte prin toate: iată unde se deosebeşte în mod esenţial concepţia morală ne- evreiască şi cea evreiască. Mai bine să nici nu vorbim despre grozăvia nemai pomeniti care se leagă de toate acestea; redăm pur şi simplu următoarea lămurire exprimată în presa' evreiască: „De poate, că în Rusia Evreul, fără ca să-şi dea seama, se răsbună pentru suferinţele lui seculare“ |
Ni se pune întrebarea: „Dar prin ce se poate dovedi, că toate acestea sunt adevărate?” Ei bine, dovada aceasta o aduce Senatul Statelor-Unite şi este tipărită într'o dare de seamă a comisiunii juridice. Nu ne vom opri prea mult asupra ei, deoa- rece preferăm citarea exemplelor evreeşti. Trebue totuşi să ex-
punem câte ceva din ea, devremece e vorba de o documentare .
oficială.
Dr. George A. Simons, preot în slujba unei comunități bi- scriceşti americane din Petrograd, a fost martorul isbucnirei teroa- rei bolşevice. Redăm o parte din declaraţiile sale:
„Sute de agitători, veniţi din cartierul de Est al New-Yor- ului, se găseau în suita lui Trotzky-Braunstein... Mulţi dintre noi au rămas dela început uimiţi de elementul evreesc frapant din această întreprindere, — şi în curând s'a dovedit, că. în aşa nu- mita mişcare bolşevică mai mult de jumătate erau Evrei“,
Senatorul Nelson: „Ebrai?“
Dr. Simons: „Erau Ebrai, — Evrei renegaţi. Nu vreau să vorbe: nici impotriva Evreilor. Nu am nici o simpatie pentru mişcarea antisemită; n'am avut-o niciodată şi niciodată nu o voi avea... Am însă ferma convingere, că toată afacerea este evreiască şi că una din rădăcinile ei trebue- căutată în cartierul de Est al New-Yorkului“, STAI
Senatorul Nelson: „Trotzky venise în vara aceea din New- York 2* i Dr; Simons: „Da“.
Dr. Simons declară mai departe: „În Decembre 1918... Sub presidenţia unui bărbat cunoscut sub numele de Apfelbaum... dintre 388 de membri, numai 16 erau Ruşi adevăraţi, restul toţi Evrei, cu excepţia. poate a.unui. singur. om,.a unui negru din A-. înerica, care se numeşte profesor Gordon... 265 de inşi din gu-
vernul acesta bolsavie din. Nord institut 'Smolny, veniră din partea.
al New-Yorkului... Vreau să
William Chapin Huni
Statelor-Unite din Petrograd, mărt două treimi dintre conducătorii sunt internaţionalişti şi idealurile
erau indiferente“,
conducătorii bolşevici sunt Evrei... Ex
totuşi câţiva Ruşi adevărați: născuţi Ruşi şi nu Jidanii ru
şi“.
7 sub Ruşi adevăraţi înţ
231
Care se întrune
Prin: şte în vechiul
a inferioară a e 2 mai amintesc, că ertieiulai „de: Est.
u se arătau prea
ngton,' at ; | i iei » : cae pp erei al Legaţiei mişcării sunt Evrei... Bolseyicii naţionale speciala ale Rog
„William VW. Welch, funcționar a] Băncii Na
declară: „in Rusia e îndeobşte cunoscut, că tr
pă părerea mea cam
ționale Urbane, k „trei sferturi dintre istau câțiva — „putini, dar
eg oameni
Roger E, Simons, Expert comercial la Departamentul: = cial-al Statelor-Ubnite, declară acelaş lucru. Dietă ez tor anonim, om cu vază, numele căruia, cu învoirea Comisiunii, nu fu trecut în procesul verbal. . |
Cartea albă englezească sub țițlul „Rusia“, No. 1, conţine: „O colecţie de rapoarte despre bolşevismul rusesc, predată par- lamentului Majestății Sale în Aprilie 1919“ — şi o sumedenie de alte depoziţii similare, toate dela martori oculari. i
Revista „Asia“, ce se bucură de o deosebită consideraţie, publică în numerele sale din Februarie şi Martie 1920, un studiu, care pe lângă alte informaţiuni preţioase, conţine următoarele : „Şefii tuturor instituțiunilor principale bolşevice sunt Evrei. Griin- berg, Subcomisarul Înstrucţiei Primare, abia ştie rusește, Era au noroc la toate şi-şi ajung scopurile. Ei se pricep în a pe a şi în a menţine o supunere complectă. Dar ei sunt îngâmiaţi şi
dispreţuitori față cu toată poporul împotriva lor... nică însufleţire naţiona
tul, Ei au legat una cu alta extinderea revoluţiei ei. vai -„voi distruge toate” popoare „ţie nu-ţi voi da sfârșitul“.
le “printre
lumea — şi faptul acesta irită grozav "Actualmente există printre Evrei o puter- lă şi religioasă. Ei sunt convinşi, că a
ie ti â Ales va avea să stăpânească k ămân- PA ae eu iei şi revoluția mondială. 10 d împlinirea cuvintelor: „a (Chiar. dacă.
care te-amrisipit pe tine,
150
PEDALE EA
232
Opiniunile evreeşti asupra bolşevismului au variat foarte
mult. La început bolşevismul fu salutat cu entuziasm. În timpurile acelea ale introducerii noului regim, nimic nu fu tăinuit, în afară de participarea Evreilor. Rând pe rând eşiră la iveală adunări publice, consfătuiri şi articole speciale, în care se găseă o sume- denie de comunicări foarte importzate şi adevărate. De-asemenea n'au încercat să tăinuiască nici nume. cat
Apoi veni timpul, când omenirea fu cuprinsă de groaza pro- vocată de evenimentele din Rusia, — şi pentru o clipă se făcu linişte în sânul lui luda. Abia una sau două desminţiri convulsive. Pe urmă un nou torent de glorificări. Ele dăinuesc încă în sânul E.vreimii, dar, faţă de ne-Evrei, Jidanii afişează o profundă depri- mare — şi vorbesc chiar de „persecuții“. Noi ne-am aşteptat, ca într'o bună zi, Jidanii să facă pe victima şi să explice mai târziu
bolzevismul ca „persecuţiuni antisemite“,
in „The American Hebrew“ din 10 Sept. 1920, apăru aa:
articol, în care se recunoaşte şi se declară nu numai măsura în care Evreii au participat la tulburările actuale, ci în care se şi justitică faptul şi încă în mod bizar... cu „Predica de pe munte“. Autorul spune, că: „Evreul a desvoltat capitalismul organizat: îm- preună cu instrumentul sau eficace, sistemul bancar“. Faţă cu nu: meroasele încercări ale Evreilor de a desminţi această realitate, — mărturisirea de mai sus face un bun efect. -
„aul. din fenomenele cele mai impresionante ale acestor “remuri impresionante, este răscoala Evreului împotriva orânduirii capitaliste, pe care însuşi spiritul lui a născocit-o şi pe care a -făprit-o însăși mâna lui“. Dacă lucrul acesta e adevărat, — atunci de ce „capitalismul evreesc organizat, împreună cu sistemul sau cel mai -ficace, sistemul bancar” sprijineşte revoluţia ?!
„Fapta aceasta (revoluţia rusească) menită să fie încrustată în istorie ca urmarea inevitabilă a războiului mondial, a fost în- îr'o largă măsură opera cugetării, a nemulțumirii şi a voinţei ju- daice de a reclădi lumea. ze
„(Grabnica schimbare -a revoluţiei ruseşti din faza ei de- structivă în aceea constructivă, este expresia fidelă a caracterului zreator, ascuns! în spiritul judaic, de a fi veşnic nemulțumit“. (De- ocamdată rămâne a se dovedi, dacă faza constructivă a început sau nu. Afirmația din articolul acesta are numai un scop de pro- pagandă. Protocoalele, însă, conţin un plan pentru o reclădire mondială).
Rugăm să se citească cu toată ateaţiunea următoarele:
- istorice ale spiritului judaic“! —
în Rusia? Şi e „idealismul
ode: „Spiritul de nemul citeşti Protocoalele, totul se lămureşte nează distrugerea €'atelor. şi organiza şi ridicaea unei singure forme de orga
cu ce anume mijloace CVIEESt“ se găseşte. in- țumire al Evreilor“? Dacă Idealismul evreesc însem- fiunilor sociale ne-evreeşti can ; apei La
eureiască, Oare în Rusia lucrurile ie ilatee „Pee E pereţi proclamaţii evreeşti, în şcoli limb Sal i
e pa, EI a ebraică Z în locul Duminecii, şi rabinii rămaşi Pta a za 5
regii trebuiau să mătere rise, Atat, ala, e ŞI omoruri prin foamete — toate întradevăr sunt fapte ultra- „puternice“! Autorul articolului din „The American Hebrew” a scăpat din gură ceva mai mult decât voia să spue: legătura a- ceasta intimă dintre idealism şi ei o numeşte pia ar asta încă nu e totul: însu- şirile acestea atavice de rasă, care au trezit teroarea roşie în Rusia şi azi încă sunt în plină activitate acolo, vor pregăti — după pă- rerea autorului — aceeaşi soartă şi altor țări. Lucrul acesta l-am ştiut şi noi de mult. Deosebirea constă numai în aceea, că, dacă aşa ceva S'ar afirma din partea ne-Evreilor, atunci ei ar fi cople- şiți de injuriile cele mai sălbatice. Acum însă un autor evreu spune aceleaşi lucruri-—într'o revistă evreiască de frunte. Scuzân-. du-se oarecum, autorul mai adaugă: „Era firesc ca... nemulumi- rea să-şi fi găsit şi întralte părți ale lumii expresia întrun exces de sforțări şi într'o abundență de noi scopuri“. — nemulţu- mire? Bine'nţeles o nemulţumire jidovească. Şi nemulţumirea faţă cu cine? Cu oricare formă de stăpânire, ce nu este, evreiasca. Şi din ce anume se compuneau sforțările şi ari pd temi A de a deslănțui: revoluţia bolşevică şi asupra Statelor-Unite. | abund-nţă“? — Nu; erau scopuri puţine, dar limpezi şi hotărâte. Numai că, pentru atare înfăptuire şi-au cam ales gresit ţara. -4 “ d bolşevici ruşi vânzând pe stră Pe la noi se pot vedea acum. Ii farile ARSA zile New-Yorkului tabachere de aur, pe care (00% e ii si văr E i verighetele ce le-au rap familiile ruseşti, şi juvaerele familiare ş
'a ridi i ea femeilor din Rusia. Bolşevismul nu sa Gaia) Sei S de a tuturor cămătarilor' şi spărgătorilor. Dar n y a că pi Eat înă când America va primi ordine în iddisc sau PE ore fe americane. vor. trebui să cedeze “bijuteriile „Pop
lui Ales“...
i
234
Cn toată legătura dintre Evreul american, bolşevismul rusesc şi „Protocoale“, publiciştii evrei au totuşi îndrăsneala să afirme,
că numai nebunii pot să descopere o legătură de aceasta. Nu. Numai orbii nu vor şi nu trebue s'o vadă.
PAGINI DIN N. IORGA: „ISTORIA EVREILOR IN ŢERILE NOASTRE“
CONFERINŢĂ ŢINUTĂ LA ACADEMIA ROMÂNĂ, ÎN 1913,
La pagina 18 a cărţii D-lui N. lorga, se arată ceea-ce scrie primul guvernator al Bucovinei răpite, generalul Enzenberg, în 1783, despre Evreii din Bucovina: „Sunt neamul cel mai de-a drep- stul stricat, dedat trândăviei; se hrăneşte, fără a fi prea mult „supărat, din sudoarea creştinilor muncitori“. O comisiune, care funcţionă în 1781, arată că în Bucovina „Evreii obişnuesc a cum- mpără ţăranului dinainte puiul în ou, mierea în floare şi mielul în „pântecele mamei, pe un preţ mic, şi prin această camătă, obiş- „huesc a suge cu totul pe locuitori şi a-i aduce la sărăcie, aşa „încât ţăranii împovăraţi astfel de datorii şi pentru viitor, nu află „alt mijloc de mântuire” decât să fugă din ţară; cu acest chip „Evreii dau aici prilej la emigrație şi sunt deci primejdioşi popo- „raţiei şi agriculturii, Evreii de aici se hrăresc mai mult cu câr- „ciumile şi dau prilej poporului să bea şi să se strice; prin ex- „pulzarea lor ar fi hrana mai ieftină, beţiile s'ar mai opri, înşelă- ptoria în negoţul cu mărturile ar încetă, prețul arenzilor ar scădeă „şi satele s'ar păstră“.
"La pag. 38—40, D-l N. Iorga continuă:
În cartea sa: „Les Juifs de Moldavie“, Francezul Desjardins, care a făcut o călătorie prin Moldova în 1867, descrie o populaţie
asiatică „streină făzii prin naştere, ca şi prin voință, moravuri,
„Spirit şi limbă... acaparând tot 'micul negoț prin industria sa, tot „banul prin dibăcia şi economia sa, popor.strein în țara a cărei „sevă 0 store, alcătuind un Siai în Sta“ în mare parte fugari din Rusia, „calici, corupători, cari cumpărau o patrie provizorie „„şi cucereau un adăpost“ în „Canaanul camelei“, Moldova, „unde. „întri toldeauna cu punga în mână“, Nu vreau să fie soldaţi şi,
eu toate că şcolile şi spi
cu fireasca favorizare a îndărătniceau a se păstră
1868, recunoaşte că — după revoluţia p „Galiţia şi din Rusia“
»Urgenţa unor -
talele române elementului
a se şi în aceas Şi autorul unui articol publicat în
„numărul Evreilor a ere î nări cil scut mult în Moldova“ olonă şi urmările ei —
235 şti le erau deschise, — cum, indigen, le sunt şi azi — se
tă privinţă ca popor. izolat, „levue des deux Mondes« pe
„Şi tot vin zilnic din
ș, numărul lor e socotit la 400.000, n “âsuri de preservaţie acela care, în 1868, dădu ordin să nu 'se
eră aşa de mare, încât
în ră spiă ase aşezarea cârciuma= mil: evrei în sate, fu Kogălniceanu însuşi,
Vodă Cuza idealistul, şi el apără cu elo ţătoarea presiune streină, dreptul Români şi sănătatea primejduită a sătenilor s Statului şi a naţiei. Într'un interview
idealistul tovarăş al lui locvenţă, față de amenin= nâniei de a cruţă micul avut al, puterea cea adevărată a
acordat tantului foii „Deutsche Zeitung“ la 1877, lon Bră at reprezen ui foii
declaraţii clare cu privire la calitatea lor, cari cereau drepturile în massă,
ătianu, la rândul său, făcea naţională şi morală a Evrei- sau pentru cari ele se cereau
de filantropii Apusului: „Sunt Evrei de naționalitate rusească, de „calilatea cea mai rea... Din zece coniravenilori la impozite, nouă „erau Evrei... Fiecare Eurea din clasa de jos se declară, îndată „ce are un conflict cu autorilatea locală, supus austriac. Avem la „noi Evrei ce au venit. din afară pentru a scâpă de conscripția „militară... Nu vreau i e devină un îs/ianile zi cetățeni... Intoleranța “religioasă, alât mie cât şi țării mele, este ae, necunoscut“. In sfârsit, C. Negri se exprimă, la 1869, astfel despre Evrei: „Jidovimea, adecă a şaplea parte din poporația „noastră totală, este cea mai tristă lepră, cu care ne-a osândit „slăbiciunea, neprevederea şi venalitalea noastră”, şi el ei sa o soluţie numai (subliniază D-l N. lorga) în ERuoptE „ce zi i „stăriţi şi vechi în ţară“ cu excluderea miilor de vagal one deoiie „lara noastră trebue să ne fie şi politica, ţa ci tie - . -.. . a. . Mi- 8, e e eme dei ui Piri ale puseră ap .. das i ânge, a țarii, şi noaşterii independenţii, ie ră Ar ue e Ri di ese grămădiră umilințe asupra Iom. et te dia ea în puterea Evrei- putea sinucide, dând politiceşte jumata
bogate din ţară, nu se opriră.
io; moldoveni, dispunând de capitaluri solidaritate “de rassă, dar lipsiţi de simţul ori
LI)
“aluri și uniți într'o admirabilă ta inel de Stat ca şi i întemeietoare a Statului |
de respectul faţă Ea aia f] ui i. a tuturor satelor ei. i ste -,
şi locuitoare, prin pe
Şi precum Kogălpiceanu, pt Sa evreiască, D-l Maiorescu apără
RI
236
primirii streinilor prin voința streinilor şi fără ca ei să fi cerut măcar acest privilegiu. Se ajunse, după votarea încetăţenirii în broc a celor 883 de Evrei, cari făcuseră campania — avură 5 morţi — la reglementarea împămâatenirii individuale. De sigur că nici unul din aceşti bărbaţi de Stat nu poate fi taxa: de trecere la anti- semitism, care, ca o_concepţie 'religioasă, n'a existat nici odată în România, decât în legătură cu persoane fără însemnătate po- litică. Nu mai vorbim de atitudinea energică de împotrivire a
„marelui nostru învățat B.P. Haşdeu, adesea amestecat şi în viaţa politică“,
Astfel scria marele nostru învăţat, N. Iorga, la 1913, Ce a făcut D-Sa în Constituanta dela 1923?
CAMPANIA DE DISTRUGERE A RELIGIEI CREŞTINE ÎN RUSIA.
————
Să se pună în legătură faptele relatate. în articolul de mai jos, apărut în revista „Cosinzeana“ din 10 Mai 1923, cu urmă- toarea instrucţiune dată de Jidanii de la Suprema conducere a Francmasonieriei, lui Garibaldi, în 1860:
„Nici legea, nici proprietatea, nici relizia nu pot deci să se impună omului; şi cum acestea îl nimicesc, lipsindu-l de dreptu- rile lui cele mai preţioase, aceste instituțiuni sunt nişte ucigaşi cărora le-am jurat cea mai strălucită dintre răsbuniri; sunt duş- mani cărora le-am jurat un război până la capăt şi fără milă, un război de moarte. Dintre aceşti trei duşmani infami, Religia trebue să fie ţinta constantă a atacurilor tale ucigătoare“, (Vezi Anexa).
„PERSECUŢIA RELIGIOASĂ ÎN RUSIA.
„EXECUȚIA MONSENIORUEUI BUDKIEWICZ. ” («Cosinzeana“, din 10 Mai 1923), TA
CD
„O emoție considerabilă a provocat în lumea întreagă vestea, că sovietele au executat pe Monseniorul Budkiewiez, ajutorul ar- hiepiscopului. catalic, Cieplack din. Petrograd...
XA 237 „Amândoi prela ş revoluţionar din Moscova. La i maţi la trioarte de tribunalul 2, pe- e ani închisoare, solicitări, ea pe- emenea îndulcită, oioniei, precum şi ser în acest sens. Îni- plică destul de vie din partia tratând de inamicală: aceasta Şi trădători. 2 4
„Execuţia a avut loc la 31 Martie, în Sâmbăta Mare, în în- chisoare, la 4 ore dim. Preotul Edmund Walsh, reprezentantul Vaticanului la Moscova, n'a putut obţine autorizaţia de a împăr- tăşi pe condamnat cu ultimele sacramente. Acesta a [iiteucis La un glonţ de revolver tras pela spat
e, în cap, de călăul din Ceka. Mer. Budkiewicz era în vârstă de 55 de ani. El aparţinea cite fra 55 „El aparţine: unei vechi şi bogate familii poloneze şi eră Superiorul bisericii Sf. Ecaterina din Petrc grad. rea iei „Procesul, ce i-a fost intentat lui şi archiepiscopului Cieplack, eră bazat pe două motive: prelaţii erau acuzaţi, că au protestat împotriva confişcării obiectelor cultului şi că au luptat împotriva regimului sovietic. 4 Ad vea zi e j „Budkiewicz mai eră învinovăţit, că a trimis o telegramă de felicitare guvernului din Varşovia în 1918, când sovietele erau în stare de război cu Polonia. ran a Ei “ “În acelaş timp au mai fost acuzaţi alţi 14 preoţi catolici şi judecaţi la diferite pedepse. te „Tribunalul eră prezidat de Kalzkin şi Dr e Stat eră Krylenko. Printre apărători se găsia advocatul tuşkin, dintre maeştrii baroului rus. 40 Leia, îi îi Acest proces nu este decât un episod în Îuea pre o SE soviete împotriva tuturor bisericilor, ee, it i cţiei a fost or- î mult de suferit. Punctul de piecare ai Pag 22 obiecte”. pre din hiziţie a tuturor averilor bisericeşti, ca tot felul dinul de rechiziţie a Aa e, clopote, însfârşi joase de aur şi argint, pietr| seif ilor civile, cu scopul de i buiau predate autorităților at, bineînţeles, de lucruri, care tre foametei. Clerul a protestat, + fi a se ajutora victimele foam Sovietele au depus atunci, pe pă i i iva acestei despoleri. 2. înlocuiră printrun Sino pie “Tikhon a cărui autoritate o inlocui al TUS ți
ă e âr de alte ares- de -episcopi şi l-au dat în judecată. Un mare num
——
238
tări au lost operate, unele pentru refuz de supunere, altele pentru
complot împotriva Statului. Mai mulți episcopi au fost condamnați ia 2—5 an: închisoare.
„În acelaş timp a fost dusă o campanie contra formelor de prejudecăţi religioase. Într'un mare număr de regiuni, repausul săptămânal al Duminecei a fost mutat pe Lunea, sau o altă zi. La Murom, catedrala a fost transformată în teatru. La Minsk, si- nagoga a devenit club pentru muncitori. Sărbătorile liturgice au fost suprimate şi înlocuite prin „serbări roşii“, cari au luat cu prilegiul ultimului Crăciun o extindere generală. Efigiile Domnului, complect inutile lumei muncitorilor, au fost arse pe pieţele publice. „» Crăcivnul Komsomol“ sau „Crăciunul tineretului comunist“ a preumblat într'un defileu grotesc de Carmeval ckipurile lui Osiris, Buddha, Mithra, Isus şi Mahomet. . .
„(Ceremoniile tuturor cultelor au fost răsturnate în derisiuni, şi relicviile profanate.
„Cortegii de bărbaţi şi femei îmbrăcaţi în batjocură în odăjdii, cutreerau străzile. ? fa,
„Rusia bolşevică a întreprins deci o adevărată persecuție re2' ligioasă sub toate formele. Una din consecinţele acestei atitudini 2 fost ruptura unităţii bisericii ortodoxe. : . isa
„În sfârşit în urma depunerei patriarchului Tikhon şi a înlocui- rii lui, contra canoanelor, cu un consiliu superior eclesiastic, epis- copii ortodoxi din Polonia, reuniți în sinodul dela Poczaiof, în luna Mai 1922, au decis ruperea contactului cu Moscova şi proclamarea ile poala bisericii ortodoxe poloneze, cu toată opoziţia epis- copilor din Grodno și Vilna. i ste
? „A sasinatul Metropolitului George, şeful bisericii ortodoxe din Polonia, la 8 Febr. 1923, de către arhimandritul Smarag La- tiszenko, este urmarea directă a acestei lupte. Metropolitul a căzut sub loviturile adversarilor autocefaliei poloneze.
2 . i . 1» . . v «- A
„in Ukraina a fost deasemenea creiată o situaţie analogă în
luna Februarie, însă contactul canonic trebuis să fie cu toate acestea conservat cu direcţia supremă a bisericii din Rusia“,
PP _——————
- [si (i
Numele | Saţie [| = (pseudonim) | adevărat ao | în Numele fals! Numele |. Saţia 2_Î|& | Ostudoaim) | adevărat sali 1| Lenin Ulianov us ea Ş : 2| Trotzky Braunstein zis Z end --] Ronstein | jidan 3| Steklov Nathankiss 2% rai Sobelson ? 4 | Martă Zederbeira 7 ao Wata" 5| Zinoviev pielbaum Lunaciarsj e dial tiaăi a 6| Gussiev | Dropia Ci erai 54 Lmaciarst Rus 7| Kamenev Rosenfald ! „ [131| Peters Peters Leton e ţara Set i 3 1132 ie: olt ' Rosenblum . | Jidan 10 Bogdanov Silbersteia = Î034 Veta” iara 2 11| Garev oicmann rtodox Axelrod 12| Uritzki Radomilsty | > arin Gerteld e. 13| Volodarski Kohen z 37| Glazanov Schulze z 14| Sverdlov iad, 4 5 NY Siuiioa = 15| Kamkov tz 3 oite offe 2 ati 16! Sanetzky Fârsteaberg. | „ |[40| Kamensky | Hotimana A 17| Daun Gurevici „ Vâl| Naut Ginzberg Fi 18| Meskovski + Goldberg. „ ||42! Zaguti Crahmaliak | „i 19| Parvus Helfaat » 1143] Izoev Goldman i 20| Riazanov Goldenbazb | „ [[44| Vlacimirov.. | Feldman | „ 21| Martinov Zimber „ |[49| Bumskov - | Fundamințehi| „ „122| Cernomorsti | Cermonorâi | „ |145| Mannilsky „[sieaaeilaci Er, 23| Piamtzki Levin 47| Laria a a = 24| Abramovici - | Rein » 1[48| Krassin Krassin Rus 25| Solutzev Blechmann „ |[49| Cicerin Ciceria . E AA 4150! Gankovsky ; Gaakovsky =,
„239 PARTICIPAREA JIDANILOR
LA CONDUCEREA BOLȘEVICĂ A Ruse, O
Numele fals
ză BREVA PONTIFICALĂ ACORDATĂ DE PAPA LEON XIII LUI PAUL ROSEN
Ă i i SOCIALE" - AUTORUL LUCRĂRI ÎNTITULATE „L'EXNEMIE („DUŞMANA SOCIETĂŢII*) DIN 15%.
„Dilecto filio Paulo Rosen, Luteliam.
“ LEO P. P. XIII. | i i Benedictionem. - i Fili Salutem el Apostolicam beneciciori ag ma (uit cum obsequlosa epislola tua, exemplar
3
240 libri a Te nuper edifi inscriplique: „L'Ennemie sociale“ cuius ope propositum habes, cen novimus .ex adieclis littciis, consilia et opera detegere impiorum hominum, qui in coctus clandestinos coacii, ecclesiae reique publicae moliuntur exiiium.
„Equidem veniam quam poscis dicandi Nobis operis tui uliro Tibi concedimus, studium enim religionis tuendze quo prae- sias cum ex aliis argumențis Nobis est exploratum, tum “maxime ex ea constanfia qua adniteris fidei e! pielatis hostes oppugnare, îraudis” noxisque eorun explicatis. m
„Dum porro oplamus ut omnes cordati, nedum catholici, homines eas fraudes et noxas sic abhorreant, proui ipse iusta delesialione prosequeris, uberiora in dies Tibi adprecamur a Patre luminum verae sapienliae dona, et Apostolicam Benediclionem, palernae dileciionis testem, Tibi tuisque peramanter impertimus.
„Datum Romae, apud Sanctum Petrum, die VII ulii, Anno MDCCCXC, Pontiticatus Nostri decimo testio, „Leo P. P. XIII.“
Traducerea textului latinesc al Brevei pontificale:
„Fiului nostru iubit Pau? Rosen, la Paris. „PAPA LEON XIII. . „Fiule înbii, Sănătate şi Binecuvântare Apostolică.
; „Împreună cu scrisoarea fa respeciuoasă Ni s'a adus un exemplar al cărţii tale de curând apărută şi îniitulată „Z'Enne- „mie sociale“ prin care fi-ai propus, precum am aflat din scrisoa- rea alăiurală, să descoperi sfaturile şi faptele acelor oameni ne- legiuiți, cari, adunaţi în societăți clandestine, aduc pieirea Bise- zicii şi a Sfatului. E E |
„Favoarea ce ne ceri, de a Ne dedica opera fa, (i-0 acor- dăm bucuros, căci ne este cunoscută silința fa de a apără religia și, între alie dovezi, mai ales statornicia cu care combaţi pe duş- „tanii credinţii şi ai pielăţii, desvăluind înşelăciunile şi relele lor.
„Dorind- deci ca foţi oamenii, nu numai catolicii, să aibă aceeași groază pentru îraudele şi relele tor, cum îi urmărești tu cu deplină dreptate, rugăm pe Părintele luminilor să-ți hărăzească
“darurite bogate ale adevărafâi taţelepeiiini şi-Noi îli îripărjim ţie
241 şi alor făi, cu toată dragostea, Binecuva i turie a iubirii noastre părintești. pi Angstacă i
„Dai la Roma, lângă Sfântu
| Petcu, în zi în anul al 13-lea al Pontificatulu în ziua de
: 7 lulie 18%, i Nostru, :
et, dep
+ Dăm mai jos : + pasagiu între di ă 3 : g extras din aceast lui Paul Rosen,!) despre care vorbeşte Papa Leon XIII în Bea Sa de mai sus. E pasagiul care citează, în text original:
„ INSTRUCŢIILE | ___ DATE LUL GARIBALDI ÎN. 1860, DE CĂTRE DIRECȚIA SUPREMĂ A FRANCMASONERIEI
„Leon XIII, Papă“,
- Instrucţiile de mai jos podrtă dată de 5 Ter 1860. „lată textul lor original: 3 „Frate, 50 Eă. IRRD
„Cum actele tale ne-au dat proba sigură de un devotament absolut pentru fericirca Umanității, care fericire nu poate fi rea- lizată de cât atunci când convingerile noastre vor fi adus pentru
„omenire Egalitate, doctrinele noastre vor- fi Fraternitatea şi voinţa
noastră, a şefilor supremi ai Francmasoneriei, va fi devenit sin- gura, ei Libertate, noi consimţim să te. ridicăm la rangul suprem. „Şi cum, dacă te admitem printre noi este ca să lucrez; 'îar'mu ca să studiezi, noi îţi vom da, într'o Instrucţiune unică, A ij la gradul al 33-lea
en, a fost un Francmason, ajuns până radul 1 (cel si rr Aa Mare laspector General” al Frauemasonerizi, (unogieă deci toate taineie, "mai bine decât ori-cine._ Din motive su pi Sha ETA când satanica ticAloşie care stă la baza Epadeaasonetieie să A Aa roi devărată a lui Christos, părăsind organizația i Etoutfă iezii hi a crezut că e de datoria s1 de bun Siesta aie a ii > tainele Francmasoneriei. A Scris atunci aceas E CAE N lepra mle Sociales), alele dr a apel LEE piu Direcţia Supremă.
oază: ctiunile date, în 1560, de Direcţia, Supre: zi ici e ațional italia, Garibaldi, fiiod şi ei
7al'), putea adie lo pi ei ae E turoase. Instrucţiii pi aa Ş Le 1580, când Garibaldi combătea
: y cmasoneria favorit ai Italiei eră pus la cale de Fran S
ES
242
cunoştinţa despre ceea-ce este real în Francmasonerie, făcând să
strălucească înaintea ochilor tăi. Marea Lumini a Adevărului Masonic.
„Vom începe să-ţi explicăm în mod sumar ce este ritualul nostru şi la ce răspund gradele noastre:
„Francmasoneria nsfiind alt-ceva decât Revoluţia în Acţiune, nefiind alt-ceva decât o Conspiraţiune permanentă contra despo- tismului politic şi religios, această Francmasonerie nu s'a împo- dobit ea însăşi cu decorurile ridicole, prin care prinții şi preoții joacă în societate roluri pe care le-au “uzurpat şi furat.
„Dar prinții şi preoţii neputând învinge o instituţie care le este duşmană şi de care se tem atât de mult, au avut, la epoci diferit masoni €i înşişi şi de a introduce în Francmasonerie acele uzuri, formule, titluri, şi acele legende absurde, care trebuiau să falsifice spiritul instituţiei, care îi denaturau tendinţele şi care în locul doctrinelor liberale şi democratice, păreau a favoriză principii re- ligioase şi aristocratice. :
„Şefii noştri, faţă de acest pericol, strânseră legăturile ade- văraţilor membri ai acestei Societăţi secrete prin excelenţă, care este Francmasoneria, şi, dorind să-şi asigure, dacă nu protecţiunea, cel puţin toleranța puternicilor acestei lumi, i-a lăsat să participe la lucrările masonice, despre care însă nu le-a desvăluit adevăra- tul conţinut decât în măsura în care au voit. Văzind şefii noştri, fără să se încrunte, că Francmasoneria s'a transformat în aparenţă într'o Societate, neînsemnată, de binefacere şi caritate pe care puternicii Pământului credeau că o ţin în mână, şefii noştri i-au lăsat'să declare că Politica şi Religia sunț cu totul streine de Francmasonerie, :
„Vei avea deci şi tu, frate, să suporţi şi să primeşti toate aceste absurdităţi ridicole, cari sunt pentru noi adăpostul protec- tor, sub care instituţia noastră poate, fiind pretutindeni acceptată, să lucreze în umbră şi în secret la atingerea Sublimului Scop; căci riu trebue să uiţi că în Ordinul nostru nici un grad nu des- vălue în întregime Adevărul; subţiează numai vălul care ascunde adevărul de privirile curioşilor. p
“„Pentru noi, cei învestiţi cu Puterea supremă, Francmasoneria dă la o parte vălul pe de-a 'ntr inteligenţa noastră, spiritul nostru şi inima noastră, ne face să -cunoaştem, să vedem-şi să simţim_că: „Oul. este. în acelaşi -timp — Dumnezeul, Pontifal şi Regele. lui . însuşi. lată Secretul sublim,
pentru noi singuri egul, şi, inundând
e, perfidia de a trece în câmpul inamic, de a se face Franc- .
243
ţiat, Francmasoneria, sin- este deci Dumnezeul, Pontilul
Cheia întregii ştiinţe,. Culm teză perfectă a tot ce este şi Regele Umanității. AA e explică universalitatea ei, vitalitatea şi puterea ei! „Cat despre noi, marii şefi, noi formăm batalionul 5 sublimului Patriarh, care la rândul lui este D atiful si Regele Francmasonerisi. wanezeul, Pontitul şi
„lată, frate, al treilea triunghiu, v= da inteligenţi tale, spiritului tău ş de a fi în posesiunea absolută a Adevărului fzră valuri, Tot sis- temul de organizare, de funcţionare şi de doctrină al Ordinului nostru îţi apare acum în fața ochilor, Frate, radiind de lumină şi acum vezi, înţelegi, că toată învăţătura noastră se rezumă în: „A aduce triumtul Virtuţii noastre, a Moralei noastre şi a Autorităţii noastre în Omenirea întreagă. s „De aceea gradele noastre sunt împărțite în trei clase, după cum sunt chemate să combată ceea-ce inamicii noștri persecutori, clericalii, îndrăznescysă numească Virtutea lor, Morala lor, Auto- ritatea lor. -" „Pentru a combate respingătoarea lor Virtute, noi avem adele: ” î, „1) Ucenic; 2) Tovarăş; 3) Maestru; 4) Maestru secret; 5) Maestru Perfect; 6) Secretar intim; 7) Staroste -şi- Judecător; 8) Intendent al Construcţiunilor; 9) Ales al celor 9; 10) Ales al celor 15; 11) Cavaler ales. Aceste grade ne permit de iara un profan de la inconştienţa ucenicului până la misiunea ! au Ie rului Ales pentru :păzae A Virtuţii masonice, pentru cruciada mului-Dumnezeu el însuşi. cele. „Dintre toate actele omului, cel mai divin d care îi permite să-şi perpetueze divinitatea: actul Gensr fu A ă „Şi cum clericalii ascund acest ci at a mA ae surde: Alee ARul Dap misțăi ee ; Dumnezeu-Sfântul Duh Dumnezeu-Fiul veşnic cssiat şi al unui 1 a juvsiătură: unind veşnic pe ceilalţi doi, noi dăm urmatoarea a În BE ă icul,. Bohaz, personificarea lui Osiris sau a lui Ba- „Că Ucenic 3 ărul înt 0 loiă masonică, găseşte că există -eus, venind să caute adevărul într o 10)
> : i erarea de fiinţe. un Dumnezeu-bărbat şi nedeplin pentru gen cisiia Nezeiii,
i i Isis ş
4 “Tov kim, personificarea lui Îsis sau a « eneri»
ea ne = UI ntre pe” Duninezeul-bărbat și SI um => :
face posibilă generaţiunea ființelor.
ea de a fi ini uman,
al treilea întreit adevăr, care 1 inimei tale fericirea nespusă
EP
244
„Că Maestrul, Mahabone sau Mac-Benac, este Dumnezeul hermafrodit deplin, fiu al lui Lot .şi al fetii lui, fiul Soarelui şi al Pământului, omul în deplină posesiune a puterii generatoare.
„Clericalii cred într'o Revoluţie supranaturală, noi o com- batem învățând pe Maestrul „Secret, că singură conştiinţa existenţii este isvorul a tot ce este imaterial în om.
„_mClericalii cred în sfârşitul Omenirii; noi învăţăm pe Maeștrii noştri perjecţi, că existenţa Umanității este eternă, căci ea se reproduce fără încetare.
„După ce am deşteptat astfel la Fraţii noştri ideea luptei până la capăt ce vor susține contra clericalilor, noi le procurăm armele, învățând pe Secretarii intimi, că curiozitatea, că spionajul duşmanilui, este o virtute laudabilă; învățând pe Staroste şi Ju- decător că dreptul natural ne sprijineşte în această luptă; expli- când Iniendenţilor Construcțiunilor că, în virtutea acestui drept natural, toate mijloacele, potrivite spre a triumfa, sunt în esenţa lor şi de-a 'ntregul în conformitate cu virtutea: şi mai cu seamă su- primarea celor inutiii care faptă este încredinţată Aleșilor celor 9, represiunile, prin legi făcute ad-hoc, care sunt rezervate Aleşilor celor 15, şi împlinirea trivmfului, a victoriei definitive a Virtuţii masonice astpra Virtuţii clericale, cu care este însărcinat Cava-
lerul Ales.
„Pentru a combate spureata lor Morală noi avem următoa- rele grade: s ă
12) Marele Maestru Architect; 13) Arca Regală; 14) Per- fectul constructor; 15) Cavalerul Orientului; 16) Prinţul lerusali- mului; 17) Cavalerul Orientului şi al Occidentului; 18) Crucea- Roză; 19) Marele Pontif; 20) Venerabilul Mare Maestru; 21) Noa- chitul; 22) Sacurea Regală.
“i „La legile divine, la dreptul divin al Clericalilor, Marii noștri Maeşiri Arhitecţi opun drepturile poporului, singurele legitime,
singurele adevăr=te, singurele acceptabile; la dogma lor degradând
pe om, — cei din Arca Regală le opun idealul perfecțiunii Uma- nităţii, în Umanitate şi pentru Umaniiate; Îa morala lor mai sus desvăluită, Perfecţii noştri Constructori opun morala independentă; la persecuţiunile lor inspirate, Cavalerii noștri ai Occidentului răspund printr'o energică campanie în favoarea Progresului şi a raţiunii pure; la ruşinoasa lor supunere, Prinții noștri ai Ierusa- imului răspund printr'o mândră proclamație de indepea bărbătească. 3
„Pentzu a - lupta -contra tiraniilor-Aatatie ă Clericalismului,
e :
pa
Aezta
—
„ciparea de Papi şi de,
, 245 Cavalerii noștri de Orient şi Oa: sa i absolut 'la libertatea de siăiogellel se ae în, aratorii dreptului care. clericalismul, ajutat de puterea fest i, n ua robirea, în rea; şi Crucea noastră Rotă ” proclama pentru pi pe, egi. Şi pe Ceai Dale, Marii noşti Pontifi se fac apostoli Noippieee da rr să Sfârşit mântului; Venerabilii noştri Mari Maesti Fra sro aie a înverşunaţi ai ori-cărui obscurantisra, de ori-un = ar ei rio noştri îşi dau între ei jurământul ca dreptate să se facă. a ge Securea Regală ating culmea moralei noastre din a iaetiai în care spiritul lor este inundat de. razele Adevărului, ascuns că înainte de a ajunge la acest grad, pri f a,
i : ZA n frânturite diforme ale în. toleranţei, ale hipocriziei, ale superstitiei şi ale egoismului eie tinătăţii.
„În sfârşit, frate, pentru a combate ezi noi avem următoarele grade: »23) Şeful Tabernacolului;, 24) Prințul Tabernacolului; 25) Cavalerul Șarpelui; 26) Trinitarul; 27) Comandorul Templului; 28) Prinţul Adept; 29) Marele Scoţian; 30) Kadoş; 31) Marele inebiziiozi 32) Prinţul Secretului Regal; 33) Marele Înspector General. E eri - 45 rpante „Clericalii răspândesc prejudecățile lor în mase, căci acolo- este singura lor scândură de salvare şi Șefii noştri ai Taberna- colului îi combat, făcând apel la autoritatea, la acţiunea guverna mentală a claselor conducătoare; la umbrele goals, la formulele şi emblemele prin care clericalii ţin departe adevărul, Prinții noş- tri ai Tabernacolului proclamă dreptul societăţii de a se desface de instituţiile politice ,şi religioase care sunt contrare spiritului “nostru; şerpilor despotismului civil, religios, militar şi economic, Cavalerii noştri ai Şarpelui le vor tăia capetele pentru age distrugerea lor; superstiţiilor şi doctrinelor false arata rinii dă noştri răspund pri apostolatul armonizi legilor soci Bica pri iile noastre sublime. - As pâna i / „În fine ai noştri Comandori ai Templului, pă Mae tra a pune la cale promovarea fraţilor noştri în gu' gi pă Prinții noştri Adepti proclamă necesitatea domaiei a Marii noştri Scoţieni luptă fără încetare şi Aaaa Site fecale aice urpăe e plai oi e unde pi msi ia e litară, fie religioasă; ai noştri Sa ei pipa „aială- din-cătuişele întame ale pre rudă noştri Ingaisiori pt peace „Şi. pentru a încorona totul, pă
minala lor Autoritate,
3
246
auțoritatea noastră, Prinții noştri ai Secretulai Regal o statorni- cesc şi o apără, iar noi, Marii Inspectori Generali, o exercităm, : »Clericalii, infamii asasini ai Umanității, opun, precum vezi, frate, Virtuţii noastre, Moralei noastre, Autorităţii noastre — Pro- prietatea lor, Religia lor şi Legea lor, şi tocmai 'aceşti duşmani
de moarte ai Francmasoneriri vei aveă să-i combați de acum înainte ca şef de armată, z
„Legea, pentru-că nu este armonia perfectă între Drepturile omului izolat şi Datoriile Omului Social în Societate, Drepturi care nu sunt câștigate pentru toţi în toată integritatea lor, Datorii care mu sunt decât consecinţa imediată a dreptului ce are fie- ” care din noi de a se bucura de toate Drepturile sale, fără a fi împiedicat de cine-va. = ERA
„Proprietatea, pentru-că pământul nu aparţine nimănui şi produsele lui aparțin tuturor în măsura trebuințelor reale de bun traiu ale fiecăruia, £
„Religia, pentru-că religiile nu sunt de cât sisteme filosofice “datorite unor oameni de geniu,. sisteme pe care popoarele le-au
adoptat sub condiţia expresă ra să contribue a le aduce un spor de bun traiu pentru ele.
„Nici Legea
„Nici Proprietatea *
„Nici Religia se, nu pot deci să se impună omului; şi, cum acestea îi nimicesc, lip- sindu-l de drepturile lui cele mai preţioase, ele sunt asasini cărora le-am jurat de a ne răsbuna în modul cel mai manifest; sunt duş mani cărora li-am jurat un război de exterminare, fără milă, un -război de moarte, | : ş
„Din aceşti trei duşmani infami, Religia trebue să fie grija noastră constantă a atacurilor ucigătoare; pentru-că un popor nici odată nu a supravieţuit Religiei lui, şi pentru-că, omorând Religia, vom fi nimicit şi Legea şi Proprietatea, pentru-că, aşezând asupra cadavrelor acestor asasini Religia Francmasonă, Legea Francma- sonă, Proprietatea Francmasonă, vom fi regenerat Societatea,
* „Pentru a regenera Societatea, tu vei aveă sub ordinele tale două corpuri de -armată, acela format de Atelierele Simbolice şi acela! format de Atelierele Înaltelor Grade. pi
i „Francmasoneria Simbolică trebue să rămână societate în- -chisă, având un secret, trebue să se arate în mod discret profa- Bilor, profitând cu dibăcie de împrejurări favorabile Şi trebue 'mizi” ales să se silească să atragă ucenici, ici
Si 247 a te vei sili să iî : umăr, de clariait ii atragi în aceste Ateliere cel mai mare nun i pala vşmănoase Catolicismulur, duşmane idei] şi instituţiilor Creştine, pe toţi revoltații contra Bisericii eilor i, nuastră, pe toți necredincioșii de seful Iu care este „le vei sili să faci un loc printre Fraţii :Sicaboliai ambiţioşilor, cari voesc să ajungă iaca Fiti ran declasaţilor şi secăturilor, cari sunt în că PoVeres ukrirot,
aţilor | î autarea unei poziţii sociale;- oamenilor 'de petrecere, bonvivaaţilor lacomi de rai ea Lă
ete esa N iei de câştig, literaţilor, savanților „aSileşte-te să îngrămădeşti în grupul Simbolismului oamenii “nteligenţi şi influenţi din toate ţările, studiază-i, ghiceşte-le ten- dinţele şi înclinările lor. . E - die „Semnalează-ni-i pe aceştia, şi noi îi vom face să ajungă şi să reuşească, după ce vom fi pus stăpânire pe inteligenţa lor, pe voinţa lor şi pe libertatea lor, pentru a-i avea la dispoziţie după placul nostru. ZE mer Sem i „Cu aceşti oameni aleşi, instrumente desăvârşite ale sacro- inaltelor Grade. : i â „Tu vei încredința acestor Fraţi de încredere, acestor oa- meni siguri, propagarea, apărarea şi executarea sublimelor noastre idei moderne; tu le vei da însărcinarea să realizeze în Societate Răscumpărarea noastră socială prin francmasonizarea Familiei, a Patriei şi a Proprietății, prin absorbirea de către Ordinul nostru, a învăţământului de morală şi a autorităţii, prin distrugerea Pa- palităţii şi prin nimicirea tuturor sole e er bă anism viu, cu proporţii gigantice, care strân Soft aria imensă aja din care fie-care ochiu este un Dani Ordinul nostru îşi păstrează atotputernicia şi e smtapae e a formidabilă unitate * graţie disciplinei noastre, ob igaţiei totul în secret şi jurămintelor noastre (jaoieesoplce aderi „2 „Nu putem să-ţi recomandăm îndestal E a astfel ca, aceste Jurăminte, ale tuturor Gradelor, p
tul de Secret prin care se închide uite a E fie - ._. . «. în u
jurate în termeni precişi şi late i incât ă cae să put i
depărta fără primejdie le-
-“sanctelor noastre revendicări, mu vei avea să formezi Atelierele
oi Francmasonii, legături a i Rae: de cei folositori şi să putem în mentele nefolositoare... + cacției în fie-care Atelier un
„rebus ș i. aie Ale 2 roaiviași cel puţin intere- sâmbure de Fraţi influenţi» si pie
3
„248
saţi, cari să ştie să satisfacă trebuinţele sociale ale fie-cărui Ate- lier, fie prin acei dintre Fraţi cari vor consimţi să le realizeze cu riscurile şi pericolele lor personale, fie, ceea-ce este cu mult mai preferabil, prin ajutorul profanilor.
pin” acest 'din-urmă caz, să ai grija de a exagera forma pro- testărilor în contra regimului social, economic, politic şi religios “actual, astfel că, odată ridicat şi răscolit terenul popular prin
atari exageraţiuni, să poţi semăna adevăratele noastre doctrine, .
care în aşa împrejurări vor avea un caracter într'adevăr moderat, „Nu te preocupa prea mult de schisme, de diviziuni, de
sfâşieri cari ar puteă să se producă, aici de rivalitate sau de am- biţiunile particulare cari ar putea să se ivească, * „Nu da decât o importanţă secundară chestiunilor de formă de guvernământ, competiţiunilor de dinastii, rivalităţilor de puteri. „Dar respinge fără milă şi combate până la moarte, fără nici a cruțare, prin toate mijloacele ce îţi punem la dispoziţia ta, cu- “tare dinastie, cutare instituţie, cutare clasă din societate, cutare influenţă politică, cutare autoritate guvernamentală, cutare perso- naj princiar, cutare individualitate marcantă, care, împoțrivindu-se nouă fie ca adversar al Revoluţiei sociale, fie ca apărător al ideii sau al societăţii creştine, ar forma printr'o astfel de purtare o piedică sau ar îațârzia împlinirea misiunii noastre sociale.
„Această misiune socială pe care Şeful nostru Suprem ni-a
“îicredinţat'o, suntem aproape de a o fi îndeplinit. | - „Cum Dumnezeul nostru nu este nici substanţă, nici corp,
nici suflet, nici creator, nici tată, nici verb, nici iubire, nici diavol, nici mântuitor, nici nimic, noi am robit Biserica puterii laice şi am răsturnat puterea temporală a Papii, aşteptând şi răsturnarea puterii lui spirituale. i i i ep ie e
„Cum suntem ziditorii noului Templu. al fericirii Omenirii, şi cum pentru a construi trebue a incepe prin a dărâmă, prin a distruge actuala stare socială, noi am suprimat învăţământul reli- gios, noi am desfiinţat Dreptul Internaţional. -
„lupă ce am răsturnat puterea temporală a Papii, inamicul nostru înfam şi de moarte, prin ajutorul Italiei şi al Franţei, noi vom slăbi Franţa, care susţine puterea spirituală a Papii, prin concursul puterii noastre şi al Germaniei, sai în
„Şi o zi va sosi, când după împărțirea integrală a Europei în două Imperii, German în Oceideat şi Rus în Orient, Francma- -soneria--le -va-uni-într'o singură. Împărăţie, cu Roma. drept .capitală. a Universului întreg. :
249 „Şeful: nostru Suprem va domnii singur, pesta ; ş > gur peste lume, şi Frane- masoneria, aşezată pe treptele tronului să înot puternicia. pt, d Y, Va împărţi cu el Atot- „Pe cât este de măreț şi orbitor suprem, pe care ţi-l trecem strălucitor p de mari şi răbdătoare trebue să fie străd necesare pentru a-l atinge. e „Astăzi, când tu stai printre Mzeştrii-şefi, străduințele: tale trebue să sporească ca intensitate şi pentru a-ţi preciză bine ten= dinţele, asigurând în acelaş timp succesul lor şi triumful lor,.noi. îţi vom rezumă într'un chip limpede Marea Lumină a iniţierii supreme. i 3 | P „Tu eşti Dumnezeul tău, Pontiful tău și Regele tău însuţi, Rațiunea ta este singura regulă a Adevărului, singura cheie a ştiinţei şi a politicii. poe al e ec el e Pet i „Poltele tale şi instinctele tale constitue singura regulă a Binelui, singura cheie a progresului şi a fericirii: A „Tu trebue să înţelegi şi să interpretezi precum urmează sfânta noastră deviză: | fie »„IAbertate, armă atotputernică, cu care noi am răsturnat lumez, înseamnă: . Fra niz se : „Independența fără margini şi restricţii, sustrasă la ori-ce fel de autoritate. RL E e E ete ci „Independenţa spiritului, care nu ar puteă fi stânjenită prin nici o revelaţie, nici limitată prin nici o dogmă. a, „Independența voinței, care nu se supune: la nici-o putere, care nu Re A nici Rege, nici Papă, peer ip a „Independenţa. personalilății, care a sfărâmat 105 ra Se | ţineau. încătuşată, lanţuri fizice şi lanţuri mor i ra Pământului şi lanţuri ale Cerului, pentru a realiză în Epealie Omenirii prin desrobirea ei. absolută şi deplină. : RL a Prin ajutorul Libertăţii, ca pârghie, şi prin pastu dadea ga i vom răsturnă pentru totdeauna pe neşti, ca punct de sprijin, noi, eînduplecaţi ai neamului omenesc, Regi şi pe Preoţi, aceşti inamici neinc re eetalist aril: i ți pentru omenire decât tigrii p ef ii R totputernic cu care noi am trans Egalitate, instrumentul. a otp Si zi € format lumea, înseamna: i cpt ca. ile emuluila “pămâa A „Egalizarea. proprietăților. dă trata lumi, ca copil al eGaiiiti, ca cetițean al unei singu îi atei și mal. sacre decât unei singure şi aceleiaşi mame, Sun
prin luraină-.a:est-scop e dinaintea ochilor, atât uinţele şi sforțările noastre
250
toate contractele şi tot dreptul nescris, şi prin urmare aceste drepturi trebues. 'restabilite, pe când contractele trebuesc rupte şi pure nescris trebue desfiinţat. i şi
- „Egalizarea averilor, prin echilibrul proporţional al salariilor, prin desfiinţarea complectă şi radicală a dreptului de succesiune, prin exproprierea tuturor societăţilor financiare, prin adaptarea la
solidaritatea naţională a fiecărui popor, a băncilor, a cancelariilor,,
a transporturilor, a asigurărilor şi a minelor. | '»Egalizareca . indivizilor, prin solidaritate, prin participare egală a fiecăruia la producţiunea sa solidară.1) „Prin ajutorul Egalităţii, ca pârghie, şi poftele omeneşti ca punct de sprijin, noi vom face să dispară pentru totdeauna Aris-
tocraţia Banului, călău neînduplecat, exploatatoare fără saţ a nea- mului omenesc.
„Fraternitate, făgăduinţa atotputernică cu care noi am stabilit puterea noastră, înseamnă:
„Frăția în Francmasonerie, pentru a constitui un „Sia! în Stai, cu mijloace şi cu o funcţiune independente de Stat şi ne- cunoscute Statului.
„Frâţia în Francmasonerie, pentru a constitui un Sai dea- supra Statului, cu o unitate, un cosmopolitism, cu o universalitate care fac Francmasoneria să fie superioară Statului şi să-l conducă.
" „Fiâţia în Francmasonerie, pentru a constitui un Sia! în contra Statului, atâta vreme cât vor exista armatele permanente, instrumente de apăsare, principii de parazitism, piedică a ori-că- rei Înfrăţiri.
„Prin ajutorul Fraterziftăţii, ca pârghie, şi prin urile ome- eşti, ca punct de-sprijin, noi vom face să piară pentru totdeauna
*) Pentru-ca cetitorul să stabilească identitatea de concepții dintre in- strucţiile date lui Garibaldi la 1869 şi principiile Constituţiei Sovietice din 1918; pentru-ca să ințeleagă că aceeaşi conducere anitară şi ascunsă dictă instrucțiuni la 18€0 şi le aplică peste 60 de ani în Rusia, reproducem dia Constituţia Sovietică, operă curat jidânească, următoarele fragmente:
Art. 3, a): „Spre a realiză socializarea pământurilor, proprietatea par- ticulară asupra solului este desființată şi toate imobilele sunt considerate ca aparţinând națiunii intregi şi se transmit lucrătorilor fără nici 0 despăgubire, conform principiului egalităţii de folosinţă“, €) „Ca cei -diatâi pas către luarea fa stăpânire definitivă: a “tuturor fa- Sricilor, uzinelor, mine!os, căilor ferate şi a altor izvoare de producție, precum şi a mijloacelor da transport, de către Republica muncitorească şi țărănească a Sovietelor, s'a saacţionat legea, promulgată de Soviet, privind controlul
Și Lansiiui supezioi- al-economiei “gaţionale,-spre- e asigură pu-- terea lucrătorilor asupra exploatatorilor“,
... - - $ 23 Parazitismul şi Represiunea armată, aceast ceasta groază sălbatică a neamului
„botarele naţiunilor, hotarele moșiilor, „şi graniţele familiei.
„ucigaşii umanităţii au tras cu sân „Dumnezeu.
251
ă ciumă nepotolită, a- omenesc,
„Frate, iată sfârşitul instrucţiunii ca Şef al Francmasoneriej, „Rosteşte acum împreună cu noi Jurământul suprem: „Jur de a nu avea altă patrie decât patria universală, „Jur de a combate fără cruțare totdeauna şi pretutindeni
ale caselor şi atelierelor,
„Jur de a răsturnă, cu sacrificiul vieţii mele, hotarul în care ge şi cu noroiu numele lui
„Jur de a pune la contribuţie întreaga mea existenți la
„triumful fără capăt al progresului şi al unităţii universala, şi de- „clar că profesez negaţiunea lui Dumnezeu şi a sufletului“,
„Şi acum, frate, după-ce Națiunea, Religia şi Familia au dis
părut pentru totdeauna pentru tine în imensitatea operei Francma- soneriei, vino în braţele noastre, prea Puternice, prea Ilustre şi prea Scump Frate, să împarţi împreună cu noi autoritatea fără margini şi puterea fără îngrădire pe care o exercităm asupra Umanității“,
(Vezi: Paul Rosen, „LEnnemie Sociale, Histoire documente des faits
et gestes de la Franc-Magonaerie, de 1717 ă 1890“, Paris, 1890, pag. 21-45).
MORALA TALMUDULUI de lconomul CONST. NAZARIE | Profesor la Facultatea de Teologie din Bucureşti.
———
i: i it puli a E RA ri ret
Talmvdul împarte omenirea în două părţi ial apă a
Pe aceşti din urmă îi numeşte goi sau goal ge E este
de alt neam, ca şi păgânul, E capta isi Ea
i t urâţi de ludei. Ic la Dume
e îi e a vin dela dieta A Apar a pistă lui D | =: în verii, :) astfel că cine oie
i Dance să ali ii şi deci goiul care loveşte pe Evreu,
jizneş
.. 'Tractat-B erachotb;-follo' 47.
———— O
252
trebue să moară.) Pe cât oamenii sunt mai presus de animale,
pe atât ludeii sunt mai presus de.alţi cameni.1) Aceşti din urmă sunt sămânţa animalicească,?) astfel că, dacă n'ar fi ludei, n'ar fi binecuvântarea pe pământ, nici rază de soare, nici ploaie, şi oa- menii n'ar puteă trăi. €)
Toţi rabinii sunt de -acord -că-ne-ludeii au natură animalică. Rabinii: Moisi Ben Nachman, Ravi Raschi, Abarbanel, Jalkut şi alții, compară pe goi, când cu cânii, când cu măgarii, când cu porcii. Numai poporul evreu este vrednic de viaţa veşnică, iar celelalte popoare sunt asemenea măgarilor, zice Abarbanel. ) Voi, ludeilor, sunteţi oameni, ceilalţi nu sunt oameni, pentru-că sufle- tele lor vin dela Duhul necurat, pe când sufletele ludeilor vin dela Duhul lui Dumnezeu, zice rabinul Menachem.?) Tot astfel se exprimă şi rabinul Jalkut: „Numai ludeii au dreptul să se nu- mească oameni, iar goii, cari vin dela Duhul necurat, trebue să fie numiţi porci“. ?)
ceastă privire a Evreilor asupra celor de alt neam, se ilu- strează minunat de următorul fapt: Renumitul Rabin Ben Sira, care se află în robia Babiloniană, se bucură de prietenia lui Na- bucodonosor. impăratul îi arătă foarte multă bunăvoință, şi într'o zi i-a propus să-i dea pe fiica sa în căsătorie. Ben Sira a zis îm- păratului: „A/lă împărale că eu sunt fiu de om şi nu de dobitoc“. ?) Fiica împăratului, prin urmare, din punct de vedere al Talmudului, mu eră decât căţea, şi căsătoria cu ea ar fi înjosit pe un Evreu.
Pe această deosebire însemnată, între Evreu şi ne-Evreu, se .
întemeiază toată morala Talmudului.
Fariseii, ca tâlcuitori ai Talmudului, n'au putut să nimicească cu desăvârşire porunca dată de Moisi, spre a stabili raporturile cu aproapele, însă dânşii au tâlcuit porunca lui Moisi în înțelesul că sub aproapele trebue a înţelege numai pe ludeu: „Asupra mă- garilor şi cânilor nu atârnă așa de mult mânia lui Dumnezeu, pe cât atârnă mânia lui lehova asupra Goimilor“.*)
Ideea că Dumnezeu ureşte pe goimi, îndreptăţeşte ura Tal- mudului către ei. Și, în adevăr, cum e chip să iubeşti pe acei, pe
- 3) Tractat Sanchedrin, folio 53. “Sepher Zeros ha Mer,, folio 10. Tractat lebammoth, p 98. » Li 5 Comment. du Hos, IV, t. £ Comment. sur le Pentat. luc., folio 14 a. Jalkut Reubeni, folio 10. . *) Sepher Ben Sira, folio $. a, Îă Zarah; folio “4 =
dacă ei fac bine, dau milost
“ca ludeul să se arate delicat faţ
253 cari Dumnezeu îi blastămă? p | - 5 * Si i ă : toarea invaţătură; „Voi nu trebue A ci Taiedal damn „Este oprit a avea milă căt pia iz Aţi Mpa st, FR fe Catre acei cari n'au rațiune", 1) „mut arepl nu trebue să fie milostii ul drepi e itostiv, față cu omul necur, 4,3) „Voi veţi fi curați cu cei curaţi şi cruzi cu cei cruzi“ h ; Goimii nu pot, după Talmud, să fie decât răi, şi- de A >stenle şi se arată misericordioşi, apoi a ue să fie blestemaţi şi să li-se considere Rica Aplă ca pacat, căci fac aceasta din îngâmfare, 5) ar fiindcă experienţa a învăţat p Czech al a iindcă e: pe Evrei, că trată pe faţă, în chipul acesta, pe Goimi, apoi Taleaudul pai, i Izraeliţi să fie făţarnici: „Salută pe goimi, ca să fii cu ei în A şi să le fii plăcut'.*) =
Rabinul Basai, adaogă: „Făţărnicia e în
tocmai pentru aceasta treb
j găduită în înţelesul eul sa ate aţă cu goiul necurat, ca să-l cin- stească şi să-i poată zice: „Te iubesc!“ Dar acelaş rabin, explică cura să se aplice această regulă: „Aceasta se îngedue Evreului numai în cazul, dacă el are nevoe de goiu sau se teme că-i va face rău: în cazul contrar, făţărnicia va fi păcat“.?)
Pentru ca să se poată înşelă mai bine goiul, Evreul poate să-i viziteze bolnavii, să-i îngroape morţii, să ajute pe săraci, %) dar toate acestea trebuesc făcute numai ca să ai pace cu goimii, şi ca necuraţii să nu facă rău ludeilor.?)
| ţi .". |
Nu la aceasta se reduc indicaţiunile Talmudului despre re- laţiunile ludeilor cu goimii. Sunt încă o mulţime de prescripţiuni în Talmud, care arată cum să se poarte Evreul către viaţa şi ave- rea goimilor; în toate e aceeaşi deosebire radicală, pe care Tal- mudul o pune între Evreu şi ne-Evreu. Şi aşa, ne-Evreul n'are drept la bunuri, pentru-că el este numai animal, şi, ca animal, cu seninătate de conştiinţă poate fi ucis, sau alungat din casă şi a
-1) Tractat Jebammotb, folio 23. „. Sanchedrin, p 92 Comment. du l-er livre des Rois, XVIII, 14. «) Baba Bathra, folio io
Teactat Gittin, folio i. aa -kemach, ; i y i simi Sa 1923, Jidanul Jaques Elias, pria donarea averii sale. Acaderăiei-Române(ota satorilet târții)- ' *) Tractat Gittia, folio 61.
254
se folosi de averea lui. Proprietatea ne-Evreului e tot una cu un
lucru pierdut şi adevăratul ei stăpân este ludeul.1)
Acest lucru e drept, zice rabinul Albo, -entru-că Dumne- zeul Evreilor li-a dat puterea asupra averii şi vieţii tuturor oameni- lor. 3) Pentru aceasta, dacă goiul va fură dela Evreu un lucru, cât
de neînsemnat, “trebue să moară. -Evreul însă poate luă, cât va”
voi, din averea goiului, pentru-că acolo unde este scris: „Nu veţi face rău aproapelui vostru“, nu stă scris: „Nu trebue să jaci rău zoiului*. 3)
lată pentru ce Evreul de va fură ceva dela Evreu, se soco- teşte fur, iar dacă va fură dela goi, nu se socoteşte fur; întrucât a luat ceea-ce-i a lui. Rabinul Aschi, vorbeşte slugii sale: „Adă-mi strugurii cari aparțin goiului, nu alinge însă pe acei cari sunt proprieiatea ludeului“. *) :
Puterea aceasta supremă a ludeului asupra a tot ce aparține goilor, se întinde şi la animale. Talmudul zice că, dacă boul Ev- reului va împunge boul goiului, Evreul nu se judecă, — dar dacă boul goiului va împunge boul .Evreului, atunci goiul trebue să plătească, pentru-că Dumnezeu a predat pe goimi lui Izrael.?)
= «
Talmudul de asemenea dă Evreilor sfaturi, cum ar puteă ei să-şi ajungă scopul principal, adecă definitiva supunere materială a goimilor. Mijlocul principal întru atingerea acestui scop este camăia şi înșelăciunea. Dumnezeu, se zice în Talmud, a po- runcit să se ia procente dela goimi, şi să nu li-se dee bani, de- cât cu procente, astiel că în loc de ajutor să le facem rău, dacă aceasta ne foloseşte; nu tot astfel trebue a lucră faţă cu Evreii.*) Renumitul Rabin Bachai zice: „Viaţa goilor e în mânile tale, lu- deule; cu alâi mai mul, îți apariine aurul lui“.1) Camăta, câteo- dată, a luat proporţii neauzite. Jansen, în scrierea „L'Histoire de la Reforme en Allemagne“, aduce date care dovedesc că Izraeli- ţii au Iuat procente de 3, 4 şi 6 sute la sută pe an. Afară de ca- mătă, Talmudul recomandă Evreilor, faţă cu ne-Evreii, înşelătoria
şi furtul, Asttel, dacă goiul a pierdut un obiect sau punga, Evreul .:
mu trebue să-l restitue, căci stă scris: „E opri a da goiului, Folio 54, ai Sapher Haikarim III, 25. Tractat Sanchedrin, fol. 57," Tractat Baba Kamma, folio 113,-
Maimonide Sepher Mizot fol. - 2) Explic, du Pentat, folio 213.4.
255
găsi milă înaintea lui Dute e tate pda nu pa - » ZICE3 4 necurat cu Izrailteanul: aceasta pipe razi a denană pe întoarce ne-ludeului lucrul pierdut, face pet 4 cela Care, va la puterea necuratului, zice Maimonides. :) Rebinul e pe daugă: „Dacă goiul are act, prin care se dovedeşte că el a dat Pe aul maci reg Era Și Boul a perdu actal, Eoreul care -l dea îna»oi, pentrucă obligati z
tat în momentul când el l-a găsit. Pentrucă oligațiuneu a înce-
;„Dacă Evreul ar voi să dea goiului actul, atunci fratele lui trebue să-i interzică aceasta, grâind; „Dacă voeşti să stințeşti „numele lui Dumnezeu, nu face aceasta“, 4)
Acest fapt consună cu morala Talmudului pe deplin, pen- trucă goiul, după Talmud, n'are drept de proprietate și Evreul, care ia bani cu împrumut dela goi, de fapt nu ia decât ceea-ce îi aparţine. e gi Dor ca dă
. 7
Aceleaşi regule le dă Talmudul şi relativ la Comerţ: E în- găduit, zice Talmudul, a lua procente dela goi, şi a-l înşelă, când i-se vinde un luczu, însă „dacă vindeţi ceva aproapelui vostru, adică ludeului, sau cumpăraţi ceva dela el, nu trebae să-l înşe- laţi“, 5) Rabinul Moses grăeşte limpede: „Dacă goiul, socotindu-se, s'a înşelat în socoleala banilor, Evreul să zică: „Eu nu ştiu ni- „mic“, Nu sfătuesc însă, ca goiul să fie indus în eroare, pentru că el poale face aceasta înadins ca să încerce pe luden“.*) După aceasta se pot înţelege cele scrise de Rabinul . Brentz: „Dacă Izraeliţii ar călători în cursul întregei săptămâni şi ar EI dreapia şi în stânga, să se adune Sâmbăta şi să dea fiuio dai Dumnezeu, grâind: „Trebue a smulge inima goimilor şi a „ticide pe cel mai bun dliitre! creştini“. ?)
+ $ i ă | folosite de ile de Stat, după Talmud, trebuesc. astfel folosite de isa, iat din ala sa ci aumai foloase. În această privinţă
_1) Tractat Sanchedria, folio 76.
3) Ibidem. , 3 lad. CSR bilch. gez. ib, ș A . . e) Baba Mezita pa 61, a. | „ă 3 ge ia în limba ebrâică „ob 0, i: la hatoz* ş - învață copiilor mici de 6 ani, în toate şcolile evr st
256
Talmudul zice: „Dacă Evreul se judecă cu ne-Evreul, voi trebue să conlucrați ca să câștige ratele vostru şi trebue să zicefi celui de cli neam: „Aşa doreşte legea noastră“. Dacă lepile ţării sant favorabile ludeilor, atunci conlucraţi ca su câştige judecata fratele vostru, zicând. celui de alt neam: „l.ceasta 0 cere le- „gea VOASTRĂ“. /n tot cazul trebue a încerca pe cel de alt am cu diferite intrigi, ca Evreul să câştige afacerea“. :)*Rabinul Achiba, care dă acest sfat, spune că trebue să se lucreze însă 2şa fel, ca Iudeii să nu fie discreditați. <a Aceleaşi regule le dă Talmudul şi când e vorba de viața goiului.. Rabinul Maimonide grăeşte: „Sa zis să nu ucizi, dar acesta însemnează să nu ucizi pe ludeu, fiul lui Izrael, dar goii, erelicii, na surit jiii lui lzrael“,:) Trebue a ucide pe cei mai res- pectabil între idolatri. 3) Şi iarăşi: „dacă scot din groapă pe goiul căzut în ea, se face serviciu idulatriei“, «) Maimcnides zice: „Na e îngădui! a avea milă către idolatru, când el piere în râu sau în alt loc, şi dăcă se îneacă nu trebue a fi scăpat“, 5) |
“Tot astfel învaţă şi alți tâlcuitori renumiţi ai Talmudului, între cari se deosebeşte Abarbane?.
Acesta zice: „Dacă ereticul cade în groapă, nu-l scoate. Dacă în groapă este o scară, scoate-o. Dacă lângă groapă este o Piatră, aruncă-o acolo“. *) În fine, în Talmud sunt loguri, care prin cruzime amintesc pe adoratorii lui Moloch şi care dau naştere la procese rituale: „Acel care va vărsa sângele goiului, aduce jerijă lui Dumnezeu“.1) K e
A ucide pe un goi e un merit, şi dacă, din greşelă, în loc de goi s'a ucis un Evreu, ucigătorul n'are vină: „Acel care vrea să ucidă un animal, ucide un om; sau care, voind să ucidă u Zoim, din greșală ucide un Evreu, nu trebue pedepsit“. 5)
Goiul care ar vrea să ucidă pe Evreu e aşa de vinovat, ca
ca şi cum ar fi vrut să nimicească lumea întreagă.*) Goiul care .
3) Tractat Baba Kamma, folio 113, fad. Chag. hilch. Rozzdachu Melachim. 2 Aboda zara, folio 26. Masachu Sophanim, Perck 15, 3 Ibidem, folio 20. Ș 3) lad. Ehaz. hilch, Aboda Zara. 7 *) Aboda Zara, folio 26. Midederach Bamidebar raba, p. 21. - 7) Jalkut-Simeoni ad Pentat., folio 245, col. 3. ractat Sanchedrin, foțio 78. ...-- *) Ibidem, folio 37.
“preacurvari îl joacă Rabini renumiţi ca: Eli
257 ucide pe goiu trebue socotit nevinovat, d cs i hit Ai ar
Evreu, trebue să moară chiar de ar fi adi ate zi
Tot astfel se referă Tal ș A A A copii. Moisi e zis: „Să mu desi a lila zoils, fenee şi copil. * „OG nu dorești femeea aproapelui tău“ dar femeea aproapelui tău e femeea Evreului. T ca Raschi, Bahai, Levy, Gerson sunt de acord, că nu poate fi vorba de preacurvie unde nu-i căsătorie, De aceea Maimonides zice: „E permis a preacurui cu femeea ne-E.
IC / j vreului“.*) Şi, în ads= văr, Talmudul cuprinde o mulțime de istorisiri, în XA: rolul de
, Nach i Meier, Tarphon, etc. 3) | er, ivac [ta Achiba, - De altfel Talmudul are multe învățături nionstruoase: Aşa;
o femee venind să se plângă contra bărbatului pentru Sodomism, rabinul îi zice: „fiica mea, nu pot să-ţi ajul nimica, fiindcă legea
ucide pe
“te-a jertfit bărbatului tău“)
Sunt în Talmud şi lucruri despre care nu se poate vorbi. S i d a ? 3 fa -
Talmudul, în fine, învaţă pe Izraeliţi să jure falş. Rabinul Jochaman, având încrederea uaci dame, îi făgădueşte cu mare jurământ că secretul ce i s'a încredințat de ea, nu-l va descoperi nici Dumnezeului lui Izrael. După ce el a aflat secretul, zice: „Dumnezeului lui Izrael nu vo: descoperi secretul, îl voiu desco- peri însă poporului Izraelit“.3) Rabinul Achiba, recomandă ludei-- - lor, ca, atunci când jură faţă de un ne-ludeu, să zică: „Acest
jurământ n'are însemnătate“ şi atunci poate fi liniştit.*) Sunt în
Talmud mijloace cu ajutorul cărora ludsul poate călca ozi-ce ju-
i e f di i face nici "Cele de mai sus sunt fapte, din care noi nu vom fa
o încheere; însuşi cititorul poate să-şi facă idee despre morala
Ta/inaduldl (Din „Cavântul Stadenţesc”).
A — >
3) Tract, Saahedria, folio.71. “a, Dia chaz. hiich. Melachim. 3) "Tract. Jomma, folio 18. +) Tract. Nedarim, folio 20 B. “Tract. Aboda Zara, v. 23 a.
5) . J Tr: că ; 2 ri Ba acul, 12 şi 14; Hagahoth Aschari
—
Oi, rabinii renumiţi,
INDICE ALFABETIC
AL CUPRINSULUI CARŢII
A
Abraham, major, pag. 15.
Abuzurile de putere, pag. 53, 125, 126, 142%
Administraţia țării, pervertirea şi coruperea ei, pag. 48—49, 65, 117, 125.
“Alcoolul, pag. 39.
Alianţa Izraelilă Universală, paz. 7—8, 120, 143.
Amovibilitatea funcţionarilor, 41.
Anarhia, pag. 69.
Antisemitismul, p. 13, 83, 202,208.
„Apărarea Naţională“, pag. 224.
Aparența lucrurilor, pag. 64.
Apelul lui Cremieux și Monteliore, (1860), pag. 7—8, 120, 143.
Apologia despotismului şi a au- focraţiei, pag. 35, 38—39.
Arestările, pag, 155.
Arhibald („Porcii“), p. 221—222.
Aristocraţia creştină, p. 54, 68.
Articolul--2 din Constituţie, p. XI.
Asasinalul, pag. 89.
Ateismul, pag. 129.
„Aurora“ (ziarul), pag. 198.
Aurul, v. puterea aurului.
Auto-caracterizare jidănească, p. D218 Și
“- Autocraţia, p. 95, 98-99, 122, 127.
Azeli, pag. 123.
B. " Balanța constituțională, pag. 52. Balfour, Arthur James, pag. 14. Banul, v.. puterea aurului. Baroul, pag. XII—XIII, 140, Beaconstield, lord, p. X—XI, 115. Bercowiiz, losef, („Chestiunea Iz- ”'raeliţilor în 'România“), p. 137.
-| Bernard Baruch, p. 150—152, 170.
Beţia, pag. „9, 69, 185.
Biserica creştină, pag. 141, 144, 145, 159, 204.
Blank, v. Marmorosch .Rlank.
Bliimchen, Isak, („Le droit de la race sup&rieure“, şi „A nous la France“), p. 119, 135, 147—48, 156—57, 170—71, 183—84.
B'nai B'rilh, pag. 206, 221.
Bolșevismul, p. 144, 215—216.
Bourgeouis, Leon, p. 132, 134.
Brândeis, pag. 14, 115, 116.:
Brăteanu, lon C., p. 235.
Breva Ponlificală a Papei Leon XIII., către Paul Rosen, pag. 239—241, 2
British Museum, pag. 19, 20. :
Budkiewiiz, pag. 46, 236—238.
Bugetul, pag. 165.
Bursa, pag. 10, 174.
Buimi C., pag. 20.
"AeL, ipag: 20;.22;
C.
Cahalul, pag. 147, 216. „Căminul Naţional Jidovesc“, p. 145394 Aus Campania de distrugere a religiei creştine în Rusia, p. 236—9238, Capitalul, p. 163,166,169,186,187. Cârmuirea gloatelor, p. 37, 49. Casaţia, pag. 127. ş Casele, (propriet. urbană) p. 190. „Cauza neorânduelilor din lume“,
pag. 28... i Cazanov, Emil („La revolution an- tijuive sue demain“), pag. 110,
„176e 224. Cecil, “Robert, lord, pag. 15.
259 Declaraja Baliour, pag. VIII—1X, Democralia, p. XI, XV, 13
„Der Internationale ude», 138, “Der Kommunist“, pag. 26. Desjardins, („Les Juits de Mol-
daive“), pag. 234, Desordinea, p. 50,.74,-193, 165,
esorienlarea creștinilor, pag. 65. Despotismul, p. o, 66, 128.
» __ Capitalului, pag. 36. Destrăbălare, is FCI Na Deuteronomul, p. 180—181. „Die Goheimnisse der Weissen
von Zion“, pag. 19. „Dimineaţa“, (citate din), p. 45, Dima, iVasile, prof. univ., pag.
Ceniralizarea guvernării, pag. 62. Cernow, pag. 21. Chelmsiord, lord, pag. 15. Christos, pag. 208—209. Cinematogralul, paz. 66, 209. Clasicismul, pag. 131, 134—135, Clauza minorităţilor, p. 15, 70. Cocea, N. D., pag. 160. Cclectivismul, pag. 124. Co.onizarea României, pag. 149. Comerţul jidovesc, pag. 169. Condamnările, p. 40, 122, 125, 186. „Conferinţa — Cuşer“, p. 151, 199. Consiliul de Stat, pag. 100. „Conşiiiţa Românească“ (ziarul), pag. 45, 139. Constituţia, p. 93, 94, 95, 100, 130. Constituţia Rom., p. XI, 197, 205. Coruperea societăţii creştine, pag. 62, 63, 66, 118, 189. Corzile simțitoare, pag. 41. „Cosinzeana“, (citat din), pag. 236—238. E Credinţa în Dumnezeu, dărâma- rea ei. pag. 59-60, 117, 119. Cr&mieux, pag. 7—8, 110, 120, 143, 208. Crimele politice, pag. 158—159. Critica, pag. 64. Crizele economite, pag. 55, 164. „Cultura Naţională“, pag. 137. Curtea de Conturi, pag. 164. “Cuvântul Studenţesc“, (ziarul), __ "pag, 222, 251. ! CIA SC pate XII XII, 211, 212, 213. A
Discursurile obosesc, pag. 64. „Disraeli, v. Beaconsfielă. Districtele în care e împărţită lu- mea în planul de cucerire jidă- mească, pag. 206. Distrugerea Siateior Creştine, p.. 41, 57, . Dobrogeanu Gherea a fost Jidan, pag. 115. ş Dominaţia- universală jidănească, pag. 43, 56, 102. Drummond, Sir Eric, pag. 14. Drumont, Edouard, pag. VI— VII Drept, v. noţiunea de drept.
E.
Ecole des Hautes Etudes Socia- > ese din Paris, p. 8, 136- Educaţia creştinilor, pag- 66—67, .
Si, 85. Egalitate, pag. 5, 5, “era | Emisiunea banilor, p. 164—165.. _|-Ereziile din Biserica creştinăsp:88. Exploafatorii jidani, pag 168.
- „Dacia Nouă“, (ziarul), paz: 222, Damcianco, pag. 2: Dările, v: impozitele. Darwinismul, -pag:'49:. David Lawrence, p. 152.
—_——
260
Eyre & Spoltiswooce, pag. 20.
E Făţărnicia, pag. 39, 75, 102, 159, Finanța (program financiar),p.161. Finanţa Internaţională jidănească,
pag. /0.
Ford, Henry, (citate din „Jidanul Internaţional“), p. 66, 79, 97, 103, 116, 136—137, 146—147, 150—152, 155—156, 169—170, 175—176, 187—189, 198—199, 205—206, 207, 208—210, 215, 216, 218—219, 221—9922, 225 până la 234,
France, Anatole, pag. 220.
Francfurier, pag. 14.
Francmasonerie, p. 54, 59, 84-85, 101, 121—123, 125, 222—224, 239—251.
Ery, lea Dao. 31.
G. Aa Garibaldi, (Instrucţiile date lui, la 1860, de Direcţia Franmasone- riei), p. 145—146, 204, 224, 241—251. ; Geniile, p. 91, 131. Ginzberg, Aşer, p. 31. Gloafele, v. psihologia gloatelor. Goiliried zur Beck, p. 19. Guvernământul suprem jidănesc, - p..65, 67, 84—85, 86, 128.
LĂ
Haase, pag. 17. : Hârţiile de valoare, p. 163, 173, 174. :
" Haşdeu, B.P. pag. 180—2, 236.|
„Heine, pag. 89, 115. Herbert Samuel, sir. p. VIII-IX, 14. Hieriz, rabinul, pag. 15
Herizi, Dr., pag. 23, 31.
. Hertzl Theod., („Der Judenstaat“), pag. 133. :
Hess Moses, („Roma şi lerusali- mul“), pag. 150.
Hotelurile, pag. 190.
larca, generalul, („Destinul şi is- toria evreiască“), pag. 181.
Impozitele, p. 161—3, 166, 172,
Împrumulurile, pag. 164—168, 172—173. E
Înarmările, pag. 74.
Inconştienja creştinilor, p. 37, 49.
nmulțirea |idanilor, pag. 214.
Instrucțiile date lui Garibaldi, v. Garibaldi.
Învățământul, pag. 85, 134.
Învățământul. liber, p. 131—132.
Învăţământul prin imagini, pag. 132, 134.
orga N., pag. III, 222, 234—236.
Aa) | Jidanii în războalele României, pag. 211—213.
„Jidanul Internaţional“, v. Ford.
Jouin, Mgr., pag. 21, 26. Judecătorii, pag. 126—128. Justiţia, p. 140—141, 142—143.
Kerensky, pag. 17, 21.
Kogălniceanu, pag. 235. Kohen, pag. 26.
Kuhn Bela, pag. 17, 144, 229. Kurt Eisner, pag. 17. a
= di
„L'Action Francaise”, pag. 20.
E „La-France iuive“, v, Drumont.
261 „La Libre Parole“, pag. 20. Max de Bad Le, Roumanie et îes is”, vezi | „MeropottstalePat, 18 Verăză Milner, lord, pag. 1 E , „La Vieille France“, pag. 20, 31. | Mi A pazare, Bernard, („Les Juits en Roumanie“), pag. 76, 88 „Le Conlemporain“, pag. 28. Legea, paz. 10, 125. pegea chiriilor, pag. 190. Lenin, pag. 227. „de: Le Râgne d'isracl chez les An- ” glo*Saxons“, pag. V, 76, 224. „Le Temps“, pag. 176. Liberalismul, pag. 79, 93, 127. Libertate, pag. 5, 36, 41, 104, 109, 138, 140, 249. Liberiate, Egalitate, Fraternitate, pag. 40, 41, 57, 83, 86, 250. Liberiatea politică, pag. 36, 58. Liga Naţiunilor, p. VIll—IX, 14, 15, 18, Și Se 134, Ea cu Lipsa de lucru (şomajul), p. 185. Lloyd George, David, p. VIl—IX, 13, 16, 19. „L'Opinion“, pag. 20, 27. Lord Chiei Justice of England, pag. 14,16. Ludendorii, („Kriegfăhrung und Politik“), p. 77—78, 183, 203. Luptele politice, pag. 61. Luther, pag. 88. A Luxul, pag. 69, 185.
Maistre, Joseph de, pag. 33. Malone, locot.-colonel, pag. 9,
Mantoux, pag. 15
ESI ate p. 137, 158, | Ctiirea judecății creştinilor, p. 60. 144, 177, 190.
in circular al secţiunii. Petro-.
Marx, Karj, pag. 28. 49, 115, „Ord e î Ligei (term [z= 116, 187. îti e ler |
Matitiew Nathan, pag. 15. raelite, p d
»Moining Post*, pag. XIV—XV, 20, 27
„Moscovskia Viedomosti“, p. 25. Muret Maurice, („L'Esprit uit), pag. 116, 210. : Mussolini, pag. VIII—IX.
Z N. Nazarie C., lconom, pag. 251. Negri, Costache, p. III, 156, 235. Neînţelegerile, pag. 9%. - Nietzscheismul, pag. 49. Nilus Serpii pag. 2 20-21. Nordau Max, pag. 31. Noţiunea de „drept“, p. 37, 128. Numerus clausus, p. LX, XIl- IE A
138—139.
boseala societăţii creştine, pag. : : 64, 65, 117—118. ş
Opinia publică, pag. 65. i Oppenheimer, Oscar, pag: ge Oraşele României, p. 191—1 S Ora victoriei supreme, pag. 43.
i
262
p.
Palestina, pag. 14.
„Pall Mall Gazeite“, pag. 78.
„Panamaua“, pag. 93. _
Pânea zilnică, pag. 113.
Papa Leon XIII, pag.. 144, 223.
Papalitatea şi patriarhii, pag. 8, 122, 128, 141, 143.
Parazitismul Jidanilor, pag. 163— -169, 174.
Parlamentul, pag. 53, 93, 94.
Paulescu, Dr., pag. XII—XIII, 716—77, 88. 2
Pedepsele, pag. 127-128.
Percy, (Gustave, pag. 224.
Petiţiile, pag. 158.
Planul de cucerire a lumii, pag. 38, 49, 57, 58, 67, 80, 92, 9%, 118, 120, 167. x
Pobyadonoszeii, C. P., pag. 29.
Politica, pag. 39, 113—114, 186.
Politica şi Morala, pag. 37.
Poliţia, pag. 141—142, 153—154, 155. i
„Poporul ales“, pag. 7, 64, 119, 125
Presa, pag. 10, 42, 47, 49, Ș1, 70, 73. 104—112, 113.
Presa jidovită din România, pag. 42, 10, 87, 97—98, 110—111, 132, 175, 177-178, 190—191, 197,
Preoțimea creşiină, p. 140—141.
Preuss, pag. 17.
Principiile economice noui, p. 69.
Principiul autorităţii, p. 143, 146.
Prinţul Galiei, pag. 15.
Privy councillors, pag. 13.
”rogresul, p. 55, 105, 114—115.
“oprielalea. universală a Regelui. jidanilor, pag, 161—162,
Prostitujia, pag. 89. : " Protocoalele Inţelepţilor Sionului, pag. XV, 9, 11, 203—204. — originea „or, p. 21 şi urm., 203. Psihologia gloatelor, pag. 37, 39, 55— 56, 187. Puterea, apologia ei, .pagin. 39, 179—180.. Puterea aurului, pag. 36, 47, 49, 60, 64, 164. Puterea pumnului și a legii, pag. 35—36. Radek, p. 17. Ralhenau, Walter, p. 77, notă. „Raza de lumină“, p. 21. Războaiele, p. 49, 75. Reading, lord, p. VIIIL—LX, 14, 16. „Referendum“, p. 98. Reforma, p. 88—89. Regatul Palestinei, p. VIII—IX, 14, 150. Regatul Universal jidănesc, p. 38. Regele Jidanilor, p. 24, 54, 56, 128 —129, 141, 154, 185, 156, 200 —201. Regii creștini, p. 87, 97. Reinach, Solomon, p. 27. Religia, p. 117—118. Renan, p. 88. Republica, p. 59, 82, 9%. Revoiuţiile, p. 75—76. Revoluţia Franceză (1789), p. 56. Rosen,. Paul, („L'Ennemie Soci- ale d p. 204, 222—224, 239 —
Rothschild, p. 14—45, 58, 171, 175—176. Rusia bolşevică,
p. 225-—934, 236—938, 239. ză
“Rusia, profeţirea' prăbuşirii €i, p. XV, 75,
S; Şaim Bialik, pag. 31. Salariile, mărirea lor inutilă, pag. 69, 71—73. Ș: Sarpele simbolic, p. 24, 52, 58, Schabelski Bork, P, pag. 21. Schiit lacob, pag. VIII—IX, 14, 16, 18. Shilter, pag. 17. Scuisme, v. erezii. Sclavia economică, pag. 53. Scumpirea traiului, p. 69, 71-73, „Semito-morbus“, pag. 217. Siguranța, pag. 153. Sionismul, pag. 14. „Situaţia Demografică a Romă- miei“, pag. XIL—XIII, 43, 133, „139, 191 —19. Socialiştii-anarhişii, pag. 77. Societatea Natiunilor, v. Liga Na- ” țiunilor.
Somajul, v. lipsa de lucru. Sombart, („Die Zukunit der Ju- den“), pag. 168, 187, 217. Speculaţiunea, paz. 60, 68, 174
pai sea e Spiller, d-na N., pag. 15. loial, pag. 141 —142, 153. Stagnarea capitalurilor, p. 166. Stat de-asupra Statului, pag. 206
— 207, 250. Ă Stat în contra Statuiui, p. 207-213,
250. Siat în Stat, p.X, XIII, 205-206, 95050 pi a : Statistica idanilor din Europa, R pag. 61. 8 șI tiința, pag. 10, 2&. Stimmungsmache, pag. 175.
i — 6. Stuart Samuel, sir, p. VIII — 1, d Suibjugarea viiloare a lidanilor,
pag. 63.
263 Succesul, pag, 104, i mi Sulerinţa lumii. creștine, p. 5—8 Superticialitatea creştinilor, p, 64, Sușotin, AL. N., pag. 22. „Svastica“, pag. 98.
Lp “Țărănismul, pag. 134, 188. Tealrul, pag. 10. a american, pag. 218—219, Teroarea, pag. 84. „The Brilons“, -p.20. The Cause ot World Unrest, p. 20. „The jewish Bogey..", p.28—31. iai 7 -Peril,'pe 19: Th€o-Doedalus, („L'Angleterre ju- ive“), p. 176, 217. The Protocols and World Revolu- tion, p. 20. Tikhon, patriarhul, p. 45, 237— 238 4
„Times*, (ziarul), p.10—11,19,27.
Tineretul, coruperea lui, p. 66, | 67, 85.
Tour, K. ]., p. 25.
Trăinicia stăpânirii lui Izrael, p. 38.
Tratatele de pace, p. 70.
out Ei LE SE i
Trusturile, p. 69.
„Typograph“, (ziarul), p. 71—72.
LĂ Universitățile, p. 130, 132. Urbain Gohier, („La Terzeur Ju- ive“), p. 220.
V, Vagina Judeorurt, p. XA omu, p. 32 Ag aă D. £ ve „Situaţia Demografică a României + i e
264
Verax, („La Rosie et les Jui(s”), p. 89, 208. Victimele jidăneşii, p. 49, 124, 128.
Viitorul, (citate din ziarul), p. 46,
176, 177—178, 197—198. Votul obştesc, p. 91, 96. Vrajba, v. neînțelegerile.
EA Warbu:g, Max, p. 18.
War Memorial Empire Tour, p.15. Weil, A. p.89.
Wilson, Woodrow, p. VII—IX, 14, 16—17, 18, 150-152,
Wise Stephen, Cibiaul p. VIll—
IX, 17. Woli Lucien, p. 18, 27. Woolf, A. M., p. 15, 76.
2,
Zangwill, Izrael, p. 18. Ziarişti jidani cu nume românești,
p. Zinoview, p. 17. Zola, Emil, p. 119, 220.
BIBLIOGRAFIA AUTORILOR
FOLOSIŢI LA COMENTARII
1. Isaac BLUMCHEN, Le droit de la race superieure, | Cracovie, 1914.
2. Emile CAZANOVE, La Revolution Antijuive de demain, Paris, 194.
3. A. C. CUZA, Jidanii în războiu, București, 1923.
4. H. FORD, Der Internationale Jude. Traducere germa:ă, "partea | şi Il. Leipzig, 1920—21.
5. Urbain- _GOHIER,!La Terreur. juive." Paris,21909. Ec V.:
6.B. P. HAŞDEU,STalmudul, conferintă, 1866,
7. Alex. IARCA, Destinul şi istoria ovreiască. Buzău, 1922.
8. Nicolae IORGA//Istoria Evreilor în Țerile noastre, (Co-
municare, făcută» la? Academia Română). “Bucureşii, 1913.
9. Roger LAMBELIN, Le Răgne d'Israti chez les Anglo- Saxons. Ed. IV. Paris, 1921.
10. LUDENDOREF, Kriegfiihrung und Politik, Ed, 11. 1922. 11. Maurice MURET, Lesprit juit.-Ed. II. Paris, 1901.
12. Dr. PAULESCU, Talmudul, Cahalul şi Francmasoneria E jidovească. 13. Paul ROSEN, L'Ennemie sociale. Histoire dune tea
des faits et Eesies de la Franc-Maqcon- merie, Paris, 1890.
14. Werner SOMBART, Die Zukuntt der Juden. Leipzig, 1912.
15, __ Sozialismus und soziale Bewe . i zi "Ed. IX. lena, 1920, sir
16. Tn&o-DOEDALUS, L'Angleterre juive; Israel chez John Bull. Ed. Il. Paris, 1913.
17, Em, D. B, VASILIU, Sita Jia leniogralică a României. ui, 1923,
18, Revista APĂRAREA NAȚIONALA.